Nicolae Guta - Te Visez pana in zori, originally uploaded by valentyn23.
Manelistul Nicolae Guţă (43 de ani) a fost inclus într-un top al celor mai bune albume din 2010, realizat de prestigioasa publicaţie franceză „Le Monde". Dacă în România muzica sa este privita cu scepticism de unii, cântăreţul face furori în Franţa, unde a lansat CD-ul „La grande voix tzigane de Roumanie".
Preşedintele Sarkozy a cerut vehement şi a obţinut repatrierea multor ţigani români, însă muzica acestora pare să-i fascineze pe francezi. Cel puţin pe Patrick Labesse, unul dintre cei nouă critici muzicali de la „Le Monde" care au întocmit topurile cu cele mai bune albume ale anului 2010.
Astfel, Nicolae Guţă - Nicolae Lingurar, pe numele său adevărat - a ajuns într-o companie selectă, printre preferinţele criticilor numărându-se Beethoven, Schubert şi Macy Gray. Patrick Labesse de la „Le Monde" - ziar achiziţionat recent de oamenii de afaceri Xavier Niel şi Pierre Bergé (care în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2007 a susţinut-o pe Ségolène Royal, contracandidata lui Sarkozy) - l-a situat pe Guţă pe locul patru în preferinţele sale personale. Criticul îl numeşte pe Guţă acest „uimitor cântăreţ ţigan din România, care epatează prin virtuozitatea sa vocală".
„Mă bucur, dar am fost surprins", a declarat Nicolae Guţă, care a precizat că susţine în Franţa cinci-şase concerte pe an. Manelistul este bucuros că muzica sa este apreciată în străinătate, dar, în primul rând, îl entuziasmează lipsa prejudecăţilor.
„În România, dacă asculţi manele, eşti catalogat drept incult, ţigan, fără şcoală. Dar i-am văzut eu pe cei culţi atunci când se îmbată: nu se distrează decât pe manele. La noi e multă ipocrizie", a spus Guţă.
„Ar trebui să ne mândrim cu manelele. Prosteşti o mie de oameni, prosteşti zece mii, dar nu prosteşti milioane", a adăugat el.
Nu e o surpriză
Etnomuzicologul Speranţa Rădulescu consideră că vestea este îmbucurătoare şi că ar trebui tratată ca atare. „Ar trebui să ne bucure, avem nevoie de veşti ca acestea, iar lumea nu trebuie să se simtă ofensată de elogierea care i se aduce lui Nicolae Guţă", spune Speranţa Rădulescu, cea care a unit taraful de la Clejani în anii '80.
„Au fost oameni care s-au ofuscat teribil şi când lăutarii din Clejani au ieşit afară, temându-se că o să-i facă de ruşine pe români. Au greşit. Este posibil să greşească şi acum. Opinia mea este că e bine ce se întâmplă. Multe dintre piesele lui Nicolae Guţă sunt influenţate de jocul ţigănesc de cingherit din Transilvania. Apreciez muzica pe care o face", spune etnomuzicologul.
Speranţa Rădulescu mai spune că există şi posibilitatea în care „Le Monde" înfruntă, prin această nominalizare, poziţia controversată a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy faţă de ţigani. „Cunoscându-i pe francezi, gestul lor poate fi interpretat şi ca o sfidare la adresa celui care a vorbit destul de rău despre ţiganii români", crede Speranţa Rădulescu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu