Sa va zic catesceva . Despre Romania.

meniu_restaurant1, originally uploaded by Matei.s.

autor: Ghita Bizonu'



Asta din cauza ca “intelctualitatea “ romana pRost revolutionera in devenirea ei spre “intelligentsia” o comite din nou – http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/pseudoburghezia-si-pseudotehnocratia-254593.html incercand sa lanseze termenul de “Pseudoburghezie” ma vaz silit sa fac niste precizari .

1) “intelectualul” devine “clasa sociala” sau ma rog “patura sociala” spre 1970 si apoi se face mare caz de “intelectualitate” inspre 1980. In 1960 io eram fiu de “mic burghez” .. opus claselor sociale santaose – munctorime si taranime .. da ma rog funcionarimea cu sau fara studii era inca cel putin juma a mostenita de la burghezie… Prin 1966-67 aflu ca sunt fiu de “functionar” . Apoi crescand numarul celor cu diploma universitara “functionarii” se transiofrma in “intelctuali” (ca era cam ciudat s azici unui profesor, medic functionar care traditional era ampliatul cu manecute si creion chimic) si iata-ma fiu de “intelctual” (acu nu mai conta .. eram pe cont propriu la autobigrafie) . Asta ar fi observatie sociologica traita. Oricum avem o hiperinflatie de intelectuali – ca si EBA e !!
Tot aici : cuvantul intelectual era folosit cu parrcimonie in ani 60 … “intelectual” se zicea despre un profesor universitar de valoare sau oameni de cultura de valoare recunoscuta. Raposatu’ profesor Levitchi zicea ca el nu este decat un om cu o activitate intelctuala .. fiindca intelctuali au fost Hasdeu, Iorga (si stiu ce zic. Nu ma laud . A fost elev al bunicului meu matern ..si de aceiasi varsta cu mama. Si in orasu Hotin era normal ca elevii de liceu sa se cunoasca. V mai jos la**) Insa azi avem o inflatie de “intelectuali” (practic orice ins care sta la un birou si nu este portar sau sef de post se cheama ca este “intelectual”. Si ziaristii is “filozofi”.)

2) Inevitabil functionarimea, dascalimea si diversii logofete branza-n cui aveau (sau incercau) un stil de viata “burghez” “ca la Paris” deci erau asimilati burgheziei (ca sa nu zic ca ar fi fost cam jenat ca burghezi sa fie numa carciumarii si, negustorii de gaz si carutasii mai instariti). De altfel cam astia asimilati burgheziei erau si aia cu ceva studii si care citeau romanturi fie de Eliade fie de Hugo sau Sebastian*. La fel stiu ce zic .

Acu mai serios.
3) Dupa 1920 Statul Roman , ala liberal (adica bratienist) a usurat accesul la invatatura prin burse** (tatal meu si fratii sai au avut). Insa majoritatea se indreptau spre umanioare – puzderie la drept, legiune la litere si filozofie , multi la teologie si ce mai ramanea – adica destui – la geografie, stiintele naturii si altele ce asigurau accesul la dascalie . Medicina , Drumuri si poduri si Politehnica erau mai putin prizate – poa’ si din cauza ca la Politehnica era asa ceva ca un examen de intrare (nu cu locuri numarate .. da intrarea nu era la liber ci doar daca catindatu atingea un anume barem.Mi se pare ca si la medicina , insa s-ar putea sa ma insel). Ciudat insa invatamantul superior agricol nu era prea prizat … Ori vedeti dvoastra majoritatea acestor absolventi .. ei bine depindeau de Stat ptr angajare – fie dascalime, fie amploaiati (logofete branza-n cui). Si nici la cademia se Studii economice nu se inghesuiau (am cunoscut doar 2 absolventi de ASE … Ma rog absolventi din anii 20-30)

4)Structura economica a Romanie interbelice nu prea oferea debusee ptr o “”burghezie reala” cu studii superioare (de fapt oferea destul de putine si in Franta. Este vorba si de nivelul epocii , Cu 100 de ani inainte societatea era si mai putin “ofertanta”. Ada. In anii 30 intr-o fabrica era, de regula, un singur inginer. Arhisuficient.)

5)Multe din , sa zicem , locurile “burgheze” din economie erau ocupate de .. ei da minoritati. De exemplu in Braila comertul de grane era traditional grecesc .Si “colonialele” erau in buna parte “arondate” armenilor. Si sa nu va inchipuiti ca era loc de prea multi nou veniti! Scrisa Uaceristei lu Soros Unde să lucreze intelectualul? Ca azi: fie la stat, fie la mogul, dacă nu vrea să pună şi mâna (adică să fie funcţionar de bancă sau să vândă cărţi) mai arata si o profunda siperficialitate. Ca sa vanda carti ii trebuia ceva capital .. in plus existau librarii deja celebre care ,scuze. nu prea puteau fi concurate (de ex Socec .. de care imi aduc aminte din lecturi!) Celor mai multi dintre ”intelctuali” capitalul le lipsea in mod crunt (copii de tarani sau de mici functionari , deseori suplinisdu-su nevoile prin meditatii) .Ia locurile din banci – hai sa fim seriosi ce sa caute intr-o banca unu ca Eliade sau Cioran? In banci este nevoie de contabili – si mai tineti minte bancurile cu ASEistii?! Nici in interbelic nu erau mai “apreciati” . Asa ca .. tot statu sireacu. Sau vreo foaie patronata de un politician era un debuseru ptr un aspirant la Rica Venturiano in drum spre implinirea intru Coriolan Dragotescu.
Ca sa nu zic ca ascendenta iudaica risca sa fie un criteriu de angajare la unele banci.

6) Remarca ca cum universităţile sunt cam prea româneşti, având în vedere că urbanul nostru era populat masiv de evrei, maghiari, germani este nedreapta si rasista cu nostalgii de apatheid. De fapt acea populare masiva (de ce oare sunt uitati grecii?!) arata ca populatia romaneasca era cam intr-o stare semicoloniala. Si are “avantajul” ca uita ca la un moment dat si minoritatile concurau acerb ptr functiile din stat! De fapt painea devenise cam mica ptr toata lumea – de aici si masurile de numerus clausus. Si ca antisemitismul “generatiei de aur” a interbelicului era stimulat si din lipsa de perspective baza ramanea clasicu mors tua vita meaInsa ma rog azi corectidtudinea politica cere ca romanul sa fi fost ilot in Romania …

7) Da universitatile erau de stat. Dar fiindca fusesera infiontate de stat. Ca si liceele. Daca am fi asteptat particoleru sa infinteze el .. ei bine nu am fi avut nici facultate de medicina, nice scoala de poduri si nice invatamant agricol!! Si imi este frica ca nici prea multe cai ferate…

8) In intreaga lume reconstructia unui stat modern pe baza unei societati tip vieux regime incepe cu birocratie mai multa. A se vedea Bosnia cu care a fost miluita Austria. Prima miscare a fost mai multa birocratie- un pic prea multa ptr regiunea aia … Asa a fost si in Bucovina … Fara sucar .. alternativa ar fi ramanerea in feudalism . care in mod normal este imposibila. A se vedea modul in care in cateva decinii s-au extins imperiile coloniale ..Observatia – buna –desi usor eronata – ca societate urbană slabă, statul construieşte societatea, şi nu invers omite faptul ca fara interventia statului societatea ramane in vechile sale cadre : rurala destinata unui viitor de colonie.

Si pentru ca vaz ca dezonor propaganda comunist-ceausista vopsita democratic prin soroscizare , grantificare si masterizare pe banii speculantului Gicu ot Open Society incepe sa se considere “intelligentsie” putindu-I termenu de “intelectualitate” (ca deh si inginerii e intelectualitate tehnica si ce te faci cu …. subinginerii?!)
“Intelligentsia” a fost numele dat sau autoasumat grupurilor din Rusia care contestau regimul autocratic dorind reforme si modernizare. Unii chiar traiau din munca inteletuala. Altii ….poa din “exploatare” . Si altii erau chiar lucratori manuali (la 1880-1900 studiile universitare erau mai mult bazdaci … juma din inginerii din Apus erau fara scoala.. autodidacti). Ce ii unea in afara opiniilor reformatoare era faptul ca aveau naravul sa citeasca , sa se informreze si ca puteau argumenta in mod inteligent. Ce ii deosebea era optiunea politica sa zic asa finala : unii monarhisti constitutionalisti, altii liberali reublicani, unii procapitalisti, altii socialisti reformisti, socialisti revolutionari, comunisti sau anarhisti si anarho-terorisiti.
Termenul a fost tradus ca intelctual .Apoi fiindca s-a extins a devenit sinomim cu hartzogarii, unii au preferat sa isi zica ruseste “intelighentia” da ajungem tot acolo .. in curand tot contabilu cu studii medii va dori sa fie considerat “intelighentie” .
De fapt asistam la o cursa intre cei cu studii umanioare care doresc sa se desprinda de “vulg” cf unor vechi deficiente culturale ( de ex in evul mediu teologii se considerau o crema .. filosophia ancila theologiae) care ne vine tocmai de la Platon care a lansat moda cu “folozofii” (insa se uita ca Platon era aristocrat cu tot ce impunea asta in Elada – hoplos, lance si militarie).
Hazul de pe lume este ca unii “tehnicieni” sunt in particular intelectuali extrem de fini (de fapt atomistii opereaza chiar cu concepte filozofice!) si ca unii dintre “intelectualii” din “intelighentia” noastra parati ca ar fi si filozofi nu sunt altceva decat niste Rica Venturiano.. niste Gainuse sau Ghizele mai dotate cu citate.
Lupta de clasa care va sa zica .. adica cum sustin IO: “brahmanii” si cei asimilati lor (pai ce este Alinutza sau Plesu decat avataru modern al teologului de sec XIV?!) care doresc sa acapareze societatea intr-un stil imperial chinez si sa devina madarini da va rog ereditari. Adica brahmani fara comopetitia kastrya.

*Sebastian. Cel mai “urban” autor interbelic . Nu va lasati pacaliti e cam la fel de “realist” precum autorii proletcultisti…. Societatea sa este atat de urbana doar fiindca are el grija sa nu pomeneasca ca la mica distanta de Calea Victoriei … ei bine puteai sa admiri “cel mai gras porc din tara/lume ” (dl Nestor Ignat pomenea ca a apucat sa vada o astfel de atractie expusa in anii 20 . Expusa intre coada lu Breazu si palatul Sutu , adica vis a varza de Universitate! Micu Paris prin 1925-29!! Si stati linistioti si domnisoare din cele mai inalte familii care dansau foxtrot la Paris puteau juca sarba la Mosi in Obor !!!)
** acu sa nu va inchipuiti ca erau multi. La Hotin liceul avea un singur rand de clase – o singura clasa de anul 1 ptr liceul de baieti .. tot atatea ptr cel de fete! La Cetatea Alba idem. La Dorohoi la fel. Ba imi este frica ca si la liceul Trebonian din Botosani. Parca Aron Pumnul din Cernauti*** avea 2 clase pe an. Da ati auzit de cartea aia Elevul Dima dintr-a saptea ? De ce a saptea si nu din a saptea C? Pai ca ca era una singura !! Si sa nu va inchiouiti ca erau multi studenti. Erau multi doar comparativ cu 1900..Ca la bacalaureat se pica masiv ! Maxim un sfert de clasa – si dintre astia multi se anagajau direct sau fetele sateau acsa pana se maritau, Asa era in 1930.
*** Cernauti era al 3lea oras la tarii. Si Aron Pumnul avea si internat ca erau multi elevi mai de la “distanta” data fiind celebritatea liceului..

http://vremea.forumgratuit.ro/t365-teleptual-la-oi-m-as-duce#782