autor: blogideologic
COSTEL OPREA: + Jumătate din pădurile ţării au revenit în curţile nobiliare. Prinţi şi conţi, boieri de viţă foarte veche s-au repatriat, şi-au luat pământurile înapoi şi investesc în Ardeal. Dar orice medalie are şi revers: au apărut falşi moştenitori, cu documente contrafăcute, bastarzi care îşi cer drepturile. Îşi vor pământurile şi urmaşii unor boieri care şi-au pierdut moşiile la cărţi sau au avut proprietăţi amanetate. În Ardeal s-au întors nobilii unguri. Mulţi dintre ei trăiesc în Ungaria, Austria, SUA. Aceştia au introdus notificări pentru recuperarea tuturor bunurilor deţinute anterior instalării regimului comunist – castele, palate, păduri, terenuri agricole. Potrivit unor studii apărute la Budapesta privind retrocedările din Ardeal, o treime din Transilvania este revendicată de baroni, conţi, duci maghiari, deţinători ai unor mari proprietăţi înainte de 1945, în special în zona centrală a Ardealului. Ei erau concentraţi în judeţele Cluj, Mureş, Sălaj, Bistriţa, dar şi în Maramureş. Au apărut însă şi numeroase cazuri de falşi moştenitori, cu documente fabricate, bastarzi care dublează cererile urmaşilor legali sau moştenitori ai unor proprietăţi vândute înainte de 1945 din diferite motive. Baronul Urany şi-a pierdut averea la cărţi / Cazuri interesante întâlnim în judeţul Sălaj. De exemplu, la Gâlgău, urmaşii baronului Urany, care trăiesc în Ungaria, îşi cer înapoi proprietăţile, adică fabrica de spirt, castelul, o moară, 8 hectare de teren agricol si câteva hectare de pădure. Comisia locală a respins însă cererea. "Baronul Urany şi-a pierdut averea la poker. Avem acte prin care Tribunalul Regal constata juridic că nobilul şi-a jucat domeniul la cărţi", ne-a declarat primarul din Gâlgău. Mai mult, a adăugat edilul, baronul a fost declarat trădător de ţară în 1945, sub acuzaţia de colaborare cu Germania hitleristă. Simon Bella revendică tot satul Rus din judeţul Sălaj. Domeniul Simon înseamnă 300 hectare de păşune, 100 hectare de pădure, o moară, clădiri, grajduri. Comisia locală a respins solicitarea. Motivul: "Nobilul Simon a vândut tot în 1948, înainte de naţionalizare. Când au venit comuniştii, acesta s-a speriat şi a dat tot. A obţinut o sumă bună şi a plecat afară", ne-a declarat primarul din localitatea Rus. Mai mult, acesta a afirmat că urmaşul nu avea dreptul legal să înainteze o notificare pentru că nu este cetăţean român, ci cetăţean german. Două certificate de naştere pentru vărul Simon / Vărul lui Simon Bella, Simon Lajos, a avut însă câştig de cauză. El a introdus o cerere de revendicare în localitatea Poiana Blenchii, judeţul Sălaj. A cerut 400 hectare pădure şi 50 hectare de teren arabil. Le-a primit, deşi primarul s-a opus. Edilul din această localitate a declarat că Simon Lajos ar fi falsificat acte. "Aşa-zisul moştenitor a prezentat la dosar două certificate de naştere. Mai întâi pe numele de Simon, apoi pe numele de Sabo. O dată s-a născut la Gherţa Mică, altă dată la Turţ, amândouă localităţile din Satu Mare. Extrasul de carte funciară este falsificat. Acest extras este autentificat cu o ştampilă cu Partidul Micilor Proprietari şi al Liberei Iniţiative", a spus primarul. În judeţul Cluj, cele mai importante dosare de retrocedare au fost respinse. Astfel, în zona Beliş, familia Urmanzky a revendicat 2.000 de hectare de pădure. Comisia judeţeana a votat împotrivă, pe motiv că acest nobil ungur a fost expropriat în urma reformei agricole din 1921-1926, iar pădurea Urmanzky a fost împărţită la mai multe comune din Cluj şi Alba. În urma legilor de retrocedare, comunităţile locale şi-au primit înapoi bunurile confiscate de comunişti, fiindcă la momentul reformei amintite au primit acte de proprietate pentru aceste păduri. Familia Andrasy a revendicat 10.000 de hectare de pădure pe Valea Ierii. Cererea a fost respinsă de comisia judeţeană Cluj. 14 comune au fost împroprietărite în 1945 în urma exproprierii domeniului Andrasy. În judeţul Cluj, familia Mikeş (cu moştenitori în Ungaria şi Austria) şi-a recuperat cele 224 hectare de pădure din comuna Floreşti. Comisia judeţeană Cluj a mai retrocedat domeniul Siling, din comuna Aluniş, care cuprinde 120 hectare de pădure şi 40 hectare de teren arabil, şi domeniul Kerekeş, în regiunea Taga, însemnând 100 hectare de pădure, inclusiv un lac de câteva hectare. Domeniul Wesselenyi se întinde pe două judeţe / În curs de soluţionare se află dosarul de retrocedare a domeniului Wesselenyi, care se întinde în judeţele Sălaj şi Satu Mare. Baronul Nicolae Wesselenyi a fost membru al Curţii Aulice Transilvane şi membru al Camerei Magnaţilor de la Budapesta. Spre sfârşitul vieţii a încercat să se împace cu românii din Ardeal, după ce toată viaţa a militat împotriva drepturilor acestora. Moştenitorii baronului sunt patru strănepoţi. Demersurile pentru retrocedare au fost făcute de una dintre strănepoate, Eva Eanicicău, care locuieşte în Satu Mare. Domeniul se află la Jibou (Sălaj) şi este format dintr-un castel şi 40 de hectare de pădure. În anii '90, moştenitorii au primit despăgubiri de 300 milioane lei în urma unui proces câştigat. După apariţia Legii 247/2005, familia Wesselenyi a introdus o notificare pentru recuperarea tuturor bunurilor. Comisia locală Jibou a decis retrocedarea castelului, unde acum funcţionează Palatul Copiilor. A fost respinsă însă restituirea grădinii botanice (care are o întindere de 4 hectare) ce împrejmuieşte castelul deoarece este un domeniu de interes public, unde s-au făcut investiţii masive, în special în sere şi cupole cu tehnologie de ultima generaţie. Urmaşii lui Wesselenyi şi-au mai primit înapoi şi castelul de la Medieşu Aurit (Satu Mare), unde interiorul este îmbrăcat în aur, şi domeniul din jur, reprezentând 50 de hectare de pădure. Au fost retrocedate acestei familii şi zeci de hectare de pădure la Mirsid (Sălaj). Urmaşii mai revendică două străzi din Jibou, pentru care Fondul Proprietatea va acorda despăgubiri. / Mari controverse sunt şi în privinţa domeniului de la Rohia (Maramureş). Castelul din această localitate (unde acum funcţionează o şcoală comunală) a fost construit prin secolul XVIII de către contele Banffy. Domeniul face obiectul a patru dosare de restituire a câte 60 hectare de pădure fiecare. În cadrul comisiei locale există o controversă legată de acest caz. Disputele au ca puncte de plecare informaţia, încă neconfirmată, că, prin 1940, baronul Banffy ar fi vândut castelul şi domeniul său unui domn Archos, un ungur care a venit din SUA şi s-a stabilit cu familia în România. Alte documente susţin faptul că baronul şi-ar fi vândut tot prin 1940 bunurile oamenilor din sat, însă fără să fi avut loc intabularea. Domeniul Teleki, cerut pe bucăţi / Domeniul Teleki este unul dintre cele mai mari din Ardeal. Proprietatea a aparţinut contelui Adam Teleki, membru în guvernul Ungariei în perioada hortystă. În 1945, Teleki a fost considerat trădător de ţară, însă nu au existat acte care să demonstreze exproprierea bunurilor sale. Moştenitorii contelui şi-au revendicat bunurile, întinse pe mai multe judeţe: Maramureş, Mureş, Sălaj. Teleki a primit castelul de la Gorneşti (Mureş) în urma unei decizii judecătoreşti, dar şi o parte din fostele sale proprietăţi, reprezentând 100 hectare de pădure şi 100 hectare de teren arabil. La Gorneşti a fost "curia" familiei Teleki, adică unitatea administrativă a domeniului. În castelul Gorneşti funcţionează în prezent un spital de copii bolnavi de TBC, spital care se va muta într-o unitate militară dezafectată. Urmaşii contelui şi-au recuperat şi domeniul Stoiceni (Maramureş). Au fost retrocedate şi apele minerale din zonă (exploatate de pe vremea împărătesei Maria Tereza) unde funcţionează o linie de captare şi îmbuteliere. Un alt castel al familiei Teleki, împreună cu 10 hectare de teren se află la Satulung (Maramureş) şi a ajuns în proprietatea omului de afaceri băimărean Mircea Mărieş. Aici vor fi construite un hotel, o piscină, un domeniu de călărie, terenuri de sport. Viceprimarul din Satulung ne-a declarat ca familia Teleki nu şi-a revendicat castelul, el fiind vândut de Consiliul Local omului de afaceri. Nici domeniul de la Colţău, reprezentând un castel, dependinţele şi câteva hectare de teren, nu a fost cerut de Teleki, aici organizându-se în fiecare an festivalul dedicat poetului Sandor Petofi. În schimb, Teleki solicita retrocedarea bunurilor de la Arduşad (Maramureş), unde este vorba despre peste 100 hectare de pădure. Pentru recuperarea proprietăţilor revendicate (nu toate cele pe care le-a deţinut), familia Teleki are pe rol peste 20 de procese. Domeniul familiei contelui Bethlen se întinde în localitatea Beclean (Bistriţa) pe 100 hectare de pădure, alte 44 hectare de teren aflându-se pe terenul hergheliei din această localitate. Comisia judeţeană de restituire a proprietăţilor a decis retrocedarea bunurilor familiei Bethlen. Cea mai mare retrocedare din judetul Bistriţa este a familiei Aurel Milea, care a primit 320 hectare de padure. ARBITRAJ ÎN JUSTIŢIE / Mari controverse în Mureş / O situaţie aparte o reprezintă dosarul retrocedărilor familiilor Banffy, Bethlen şi Kemeny din judeţul Mureş. Comisia judeţeană Mureş a respins cererea de notificare a celor trei nobili, motivând că averile acestora au fost confiscate în 1945 de statul român. Cu puţin timp înainte de sfârşitul războiului, statul român a dat o lege (Legea CASBI) prin care erau expropriaţi cei considerati inamici ai României de către autorităţile acelor vremuri. Urmaşii celor trei familii au dat în judecată comisia judeteana Mures, considerând că ei au rămas proprietari pe terenurile lor şi că statul doar le-ar fi administrat bunurile după votarea Legii CASBI, nicidecum nu le-ar fi expropriat. Comisia judeţeană Mureş se apără invocând legislaţia statului român la vremea respectivă. Mai exact, Legea CASBI ar fi luat măsuri împotriva celor consideraţi trădători de ţară, iar fundamentele care au stat atunci la baza acestei legi nu au dispărut. Dacă vor câştiga procesele, moştenitorii celor trei familii vor primi mai bine de jumătate din pădurile mureşene. + http://asymetria-anticariat.blogspot.com/2012/03/costel-opreaurmasiinobililor-au-devenit.html Comentariul meu personal : Spurcaţi mai sunt grofii ăştia! Deci pentru ei s-a făcut „revoluţia română"!
COSTEL OPREA: + Jumătate din pădurile ţării au revenit în curţile nobiliare. Prinţi şi conţi, boieri de viţă foarte veche s-au repatriat, şi-au luat pământurile înapoi şi investesc în Ardeal. Dar orice medalie are şi revers: au apărut falşi moştenitori, cu documente contrafăcute, bastarzi care îşi cer drepturile. Îşi vor pământurile şi urmaşii unor boieri care şi-au pierdut moşiile la cărţi sau au avut proprietăţi amanetate. În Ardeal s-au întors nobilii unguri. Mulţi dintre ei trăiesc în Ungaria, Austria, SUA. Aceştia au introdus notificări pentru recuperarea tuturor bunurilor deţinute anterior instalării regimului comunist – castele, palate, păduri, terenuri agricole. Potrivit unor studii apărute la Budapesta privind retrocedările din Ardeal, o treime din Transilvania este revendicată de baroni, conţi, duci maghiari, deţinători ai unor mari proprietăţi înainte de 1945, în special în zona centrală a Ardealului. Ei erau concentraţi în judeţele Cluj, Mureş, Sălaj, Bistriţa, dar şi în Maramureş. Au apărut însă şi numeroase cazuri de falşi moştenitori, cu documente fabricate, bastarzi care dublează cererile urmaşilor legali sau moştenitori ai unor proprietăţi vândute înainte de 1945 din diferite motive. Baronul Urany şi-a pierdut averea la cărţi / Cazuri interesante întâlnim în judeţul Sălaj. De exemplu, la Gâlgău, urmaşii baronului Urany, care trăiesc în Ungaria, îşi cer înapoi proprietăţile, adică fabrica de spirt, castelul, o moară, 8 hectare de teren agricol si câteva hectare de pădure. Comisia locală a respins însă cererea. "Baronul Urany şi-a pierdut averea la poker. Avem acte prin care Tribunalul Regal constata juridic că nobilul şi-a jucat domeniul la cărţi", ne-a declarat primarul din Gâlgău. Mai mult, a adăugat edilul, baronul a fost declarat trădător de ţară în 1945, sub acuzaţia de colaborare cu Germania hitleristă. Simon Bella revendică tot satul Rus din judeţul Sălaj. Domeniul Simon înseamnă 300 hectare de păşune, 100 hectare de pădure, o moară, clădiri, grajduri. Comisia locală a respins solicitarea. Motivul: "Nobilul Simon a vândut tot în 1948, înainte de naţionalizare. Când au venit comuniştii, acesta s-a speriat şi a dat tot. A obţinut o sumă bună şi a plecat afară", ne-a declarat primarul din localitatea Rus. Mai mult, acesta a afirmat că urmaşul nu avea dreptul legal să înainteze o notificare pentru că nu este cetăţean român, ci cetăţean german. Două certificate de naştere pentru vărul Simon / Vărul lui Simon Bella, Simon Lajos, a avut însă câştig de cauză. El a introdus o cerere de revendicare în localitatea Poiana Blenchii, judeţul Sălaj. A cerut 400 hectare pădure şi 50 hectare de teren arabil. Le-a primit, deşi primarul s-a opus. Edilul din această localitate a declarat că Simon Lajos ar fi falsificat acte. "Aşa-zisul moştenitor a prezentat la dosar două certificate de naştere. Mai întâi pe numele de Simon, apoi pe numele de Sabo. O dată s-a născut la Gherţa Mică, altă dată la Turţ, amândouă localităţile din Satu Mare. Extrasul de carte funciară este falsificat. Acest extras este autentificat cu o ştampilă cu Partidul Micilor Proprietari şi al Liberei Iniţiative", a spus primarul. În judeţul Cluj, cele mai importante dosare de retrocedare au fost respinse. Astfel, în zona Beliş, familia Urmanzky a revendicat 2.000 de hectare de pădure. Comisia judeţeana a votat împotrivă, pe motiv că acest nobil ungur a fost expropriat în urma reformei agricole din 1921-1926, iar pădurea Urmanzky a fost împărţită la mai multe comune din Cluj şi Alba. În urma legilor de retrocedare, comunităţile locale şi-au primit înapoi bunurile confiscate de comunişti, fiindcă la momentul reformei amintite au primit acte de proprietate pentru aceste păduri. Familia Andrasy a revendicat 10.000 de hectare de pădure pe Valea Ierii. Cererea a fost respinsă de comisia judeţeană Cluj. 14 comune au fost împroprietărite în 1945 în urma exproprierii domeniului Andrasy. În judeţul Cluj, familia Mikeş (cu moştenitori în Ungaria şi Austria) şi-a recuperat cele 224 hectare de pădure din comuna Floreşti. Comisia judeţeană Cluj a mai retrocedat domeniul Siling, din comuna Aluniş, care cuprinde 120 hectare de pădure şi 40 hectare de teren arabil, şi domeniul Kerekeş, în regiunea Taga, însemnând 100 hectare de pădure, inclusiv un lac de câteva hectare. Domeniul Wesselenyi se întinde pe două judeţe / În curs de soluţionare se află dosarul de retrocedare a domeniului Wesselenyi, care se întinde în judeţele Sălaj şi Satu Mare. Baronul Nicolae Wesselenyi a fost membru al Curţii Aulice Transilvane şi membru al Camerei Magnaţilor de la Budapesta. Spre sfârşitul vieţii a încercat să se împace cu românii din Ardeal, după ce toată viaţa a militat împotriva drepturilor acestora. Moştenitorii baronului sunt patru strănepoţi. Demersurile pentru retrocedare au fost făcute de una dintre strănepoate, Eva Eanicicău, care locuieşte în Satu Mare. Domeniul se află la Jibou (Sălaj) şi este format dintr-un castel şi 40 de hectare de pădure. În anii '90, moştenitorii au primit despăgubiri de 300 milioane lei în urma unui proces câştigat. După apariţia Legii 247/2005, familia Wesselenyi a introdus o notificare pentru recuperarea tuturor bunurilor. Comisia locală Jibou a decis retrocedarea castelului, unde acum funcţionează Palatul Copiilor. A fost respinsă însă restituirea grădinii botanice (care are o întindere de 4 hectare) ce împrejmuieşte castelul deoarece este un domeniu de interes public, unde s-au făcut investiţii masive, în special în sere şi cupole cu tehnologie de ultima generaţie. Urmaşii lui Wesselenyi şi-au mai primit înapoi şi castelul de la Medieşu Aurit (Satu Mare), unde interiorul este îmbrăcat în aur, şi domeniul din jur, reprezentând 50 de hectare de pădure. Au fost retrocedate acestei familii şi zeci de hectare de pădure la Mirsid (Sălaj). Urmaşii mai revendică două străzi din Jibou, pentru care Fondul Proprietatea va acorda despăgubiri. / Mari controverse sunt şi în privinţa domeniului de la Rohia (Maramureş). Castelul din această localitate (unde acum funcţionează o şcoală comunală) a fost construit prin secolul XVIII de către contele Banffy. Domeniul face obiectul a patru dosare de restituire a câte 60 hectare de pădure fiecare. În cadrul comisiei locale există o controversă legată de acest caz. Disputele au ca puncte de plecare informaţia, încă neconfirmată, că, prin 1940, baronul Banffy ar fi vândut castelul şi domeniul său unui domn Archos, un ungur care a venit din SUA şi s-a stabilit cu familia în România. Alte documente susţin faptul că baronul şi-ar fi vândut tot prin 1940 bunurile oamenilor din sat, însă fără să fi avut loc intabularea. Domeniul Teleki, cerut pe bucăţi / Domeniul Teleki este unul dintre cele mai mari din Ardeal. Proprietatea a aparţinut contelui Adam Teleki, membru în guvernul Ungariei în perioada hortystă. În 1945, Teleki a fost considerat trădător de ţară, însă nu au existat acte care să demonstreze exproprierea bunurilor sale. Moştenitorii contelui şi-au revendicat bunurile, întinse pe mai multe judeţe: Maramureş, Mureş, Sălaj. Teleki a primit castelul de la Gorneşti (Mureş) în urma unei decizii judecătoreşti, dar şi o parte din fostele sale proprietăţi, reprezentând 100 hectare de pădure şi 100 hectare de teren arabil. La Gorneşti a fost "curia" familiei Teleki, adică unitatea administrativă a domeniului. În castelul Gorneşti funcţionează în prezent un spital de copii bolnavi de TBC, spital care se va muta într-o unitate militară dezafectată. Urmaşii contelui şi-au recuperat şi domeniul Stoiceni (Maramureş). Au fost retrocedate şi apele minerale din zonă (exploatate de pe vremea împărătesei Maria Tereza) unde funcţionează o linie de captare şi îmbuteliere. Un alt castel al familiei Teleki, împreună cu 10 hectare de teren se află la Satulung (Maramureş) şi a ajuns în proprietatea omului de afaceri băimărean Mircea Mărieş. Aici vor fi construite un hotel, o piscină, un domeniu de călărie, terenuri de sport. Viceprimarul din Satulung ne-a declarat ca familia Teleki nu şi-a revendicat castelul, el fiind vândut de Consiliul Local omului de afaceri. Nici domeniul de la Colţău, reprezentând un castel, dependinţele şi câteva hectare de teren, nu a fost cerut de Teleki, aici organizându-se în fiecare an festivalul dedicat poetului Sandor Petofi. În schimb, Teleki solicita retrocedarea bunurilor de la Arduşad (Maramureş), unde este vorba despre peste 100 hectare de pădure. Pentru recuperarea proprietăţilor revendicate (nu toate cele pe care le-a deţinut), familia Teleki are pe rol peste 20 de procese. Domeniul familiei contelui Bethlen se întinde în localitatea Beclean (Bistriţa) pe 100 hectare de pădure, alte 44 hectare de teren aflându-se pe terenul hergheliei din această localitate. Comisia judeţeană de restituire a proprietăţilor a decis retrocedarea bunurilor familiei Bethlen. Cea mai mare retrocedare din judetul Bistriţa este a familiei Aurel Milea, care a primit 320 hectare de padure. ARBITRAJ ÎN JUSTIŢIE / Mari controverse în Mureş / O situaţie aparte o reprezintă dosarul retrocedărilor familiilor Banffy, Bethlen şi Kemeny din judeţul Mureş. Comisia judeţeană Mureş a respins cererea de notificare a celor trei nobili, motivând că averile acestora au fost confiscate în 1945 de statul român. Cu puţin timp înainte de sfârşitul războiului, statul român a dat o lege (Legea CASBI) prin care erau expropriaţi cei considerati inamici ai României de către autorităţile acelor vremuri. Urmaşii celor trei familii au dat în judecată comisia judeteana Mures, considerând că ei au rămas proprietari pe terenurile lor şi că statul doar le-ar fi administrat bunurile după votarea Legii CASBI, nicidecum nu le-ar fi expropriat. Comisia judeţeană Mureş se apără invocând legislaţia statului român la vremea respectivă. Mai exact, Legea CASBI ar fi luat măsuri împotriva celor consideraţi trădători de ţară, iar fundamentele care au stat atunci la baza acestei legi nu au dispărut. Dacă vor câştiga procesele, moştenitorii celor trei familii vor primi mai bine de jumătate din pădurile mureşene. + http://asymetria-anticariat.blogspot.com/2012/03/costel-opreaurmasiinobililor-au-devenit.html Comentariul meu personal : Spurcaţi mai sunt grofii ăştia! Deci pentru ei s-a făcut „revoluţia română"!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu