despre banci

A Message from the Banks, originally uploaded by Byzantine_K.

Via Flickr:
Banks - the bane of human existence for seven centuries and certainly the source of considerable misery in recent years. Regulations put in place in the US to prevent a repeat of the Wall St Crash and Great Depression were stripped away since the 1990's by the US Government under pressure from the financial sector. Similar regulations were removed (or simply never existed in the first place) in nations across the world. And now the result - chaos. Ruined economies, mass unemployment and cuts, cuts and more cuts. This however has given conservative and other right wing governments the perfect excuse to begin stripping away much of what makes the UK and other countries in any way civilised. For all the apparent losses - many of the small minority of the rich have made even more money from the crisis itself and since. Leading some to suspect that this financial crisis was not just likely but manipulated into being. The banks instead of being penalised have in fact been greatly rewarded, and the vast majority of the public across numerous countries are expect to take the burden of the consequences of the greed of others.



Ghita Bizonu'

Se pare ca libertarienii au unele dificultati de gandire . De exemplu unul din marii teologi ai cultului dupa Mises sustine ca cum :

Controversa liberei întreprinderi bancare apare în privinţa statutului depozitelor şi bancnotelor cu rezerve fracţionare. Să zicem că A depune 10 uncii de aur la o bancă şi primeşte un bilet (un substitut monetar) care poate fi răscumpărat la valoare nominală şi la cerere. Apoi, pe baza depozitului lui A, banca face un împrumut lui C, de 9 uncii de aur şi emite un bilet corespunzător, care din nou este răscumpărabil la valoarea nominală şi la cerere.
Ar trebui să fie permisă această practică? Nu cred. Pentru că acum avem două persoane, A şi C, care sunt proprietarele exclusive ale uneia şi aceleiaşi cantităţi de bani. O imposibilitate logică. Cu alte cuvinte, există doar 10 uncii de aur, dar A are titlu de proprietate pentru 10 uncii şi C are titlu pentru 9 uncii. Există mai multe titluri de proprietate decât proprietate. Acest lucru constituie în mod evident fraudă, iar în toate domeniile, cu excepţia monedei, tribunalele au condamnat această practică drept fraudă şi i-au pedepsit pe făptaşi.

Eroare de gandire. dar A are titlu de proprietate pentru 10 uncii şi C are titlu pentru 9 uncii. Există mai multe titluri de proprietate decât proprietate
Ntz. Doar deponentul este proprietarul exclusiv. Banca are ,in anumite limite, dreptul de folosinta a banilor.
Marele teolog – si nu numai el – face filozofeala ieftina (de genul stangist invatat la Franckfurt cf careia unii sustin ca in URSS nu era socialism ci capitalism de stat) absolutizeaza ce intelege el prin “proprietate” si face abstractie de restul lumii. De ex tipa “drept privat”, adica jus civilis uitand ca proprietatera inseamna “ utere, frutere , abutere” si ca atunci cand depun banii la banca nu ii incredintez dreptul sa “abutere “ de banii mei ci doar “utere et frutere” cu conditia sa impartim fructul ..(adica sa imi dea dobdanda ptr impozit). Si cestia asta este veche…. veche. Mi-a explicat-o mama pe cand aveam vreo10 ani (fara sa foloseasca termeni de drept roman ca nu era jurista).
Nu sunt de acord cu idea ca, in exemplul dat, 19 uncii de aur sunt pe piata. Tot 10 raman Daca nu retrag cele 10 , pe piata sunt 9 uncii –alea imprumutate. Daca ma duc si retrag suma aia– ma duc , fac o cumparatura, banii ajung la banca(ci) si basta. Case closed cum zbiera Soric. – tin banii in casa , ii dau la fufe, barbut. Insa daca vine unu si depune 13 ?! Ei bine se acopera imprumutul! .
De aici aparentul paradox – eu am 10, ala are 9 de la banca. De fapt eu l-am imprumutat cu 9, banca “imi garanteaza” ca imi returneaza banii. De fapt toti pariem pe “circulatie” , adica ca in mod normal o parte din bani zace nefolosita. Insa in caz de panica .. cand toti retrag se inchide banca. De fapt cred ca daca maine se duce unu la orice banca din lume si cere echivalentul a 1 milion $ in moneda “fizica” i se zice un NU hotarat si vino matale maine.. Si vine careva sa ceara retragerea .. Nashpa ca banca nu mai are lichiditati si de aici intram in incetare de plati samd – multi bani sunt retrasi, circula intre fufe si pesti, barbugii, piata neagra (drogurti, contrabanda) Ramane problema banilor imprumutati … avem inflatie.
Exista intotdeauna ceva riscuri. INSA cel mai mare risc este dat de “dereglementare” si lacomia bastanilor si bancilor care trec limitele de prudenta. A sistemului “dereglementat” care considera doar “rulajul” si accepta sa imprumute cu prea mare larghete .. fiindca “rulajul” ii asigura “bonusul” (prima)
Toate acestea se bazeaza fiindca banca nu iti inapoiaza banii tai – adica bacnota seria xxxxxxxxxxxxxx. Eu , tu , nu depun/depui bacnota seria xxxxxxxx ci suma. Sau in cazul aurului – obsesia scolii galitiene- se depune aur definit prin titlu si greutate , neindivizualizat (de fapt “individualizarea” ineamna de multe ori scaderea greutatii prin zgariere, tocire samd). Adica bunuri fungibile cf jus civilis care este fundamantul ptr delirul despre o „societate a dreptului privat” .. (adica explicatiile astora sunt precum cele ale unui vrajitor din Africa care se pronunta asupra medicinei moderne).
Asa ca banca poate sa imprumute 10 uncii fiindca nu esti unicul depunator si findca nu iti va inapoia strict banii “tai” (fie bacnote sau monezi de aurm argint). Totul este ca rulajul zilnic sa se incheie. Sau hai sa poa sa fie inchis a doua zi (caz in care se fac imprumuturi de urgenta intre banci .. ceva in genul da-mi o fisa de 50 de bani). Daca insa pe termen mai lung nu se inchide rulajul .. naspa. Intra banca in faliment. Falimentu ei poa atrage alte falimente samd .
Din aceasta cauza s-a impus o masura de precauctie numita “rezerva fractionara” , adica bancile sunt silite sa tina la indemana (in sertar, sfi, tezaur) o parte a depunerilor pentru ca sa poata face restituirile curente. In mod “traditional” aceasta rezerva era de 1/3. Adica se presupunea ca in mod normal (adica nu panica bancara, nu crah samd) omu care a depus banii o face pe termen nedefinit – adica nu ptr totdeauna ci doar ca nu se stie cat timp (cand ii va muri careva din familie, cand va trebui sa repare casa samd sunt cestii invevitabile insa data este greu de prezumat). Ca de fapt nu exista un singur depunator ci o multitudine si ca in mod normal vor fi retrase 1/3 din sumele depozitate … (Curios dar ami avem de-a face si cu alta regula a 1/3. Pe “vremurile” de dinaintea cardului bacar cand platile se faceau cu bani-gheata se consideara ca necesarul de lichidatate “fizica” de pe piata se satisfacea tot cu 1/3. Adica daca Statu recunostea ca are pe piata 100 de milioane de “galbeni” nu trebuia sa emita monezi care sa acopere chiar intreaga suma ci “doar” 100/3 … Cred ca RSR avea si mai putin in circulatie ..in gnl la 3 zile de la leafa .. majoritatea banilor intorceau la trezorerie!!)
Restul de 2/3 din banii din depozite putand fi imprumutati.
Scoala austriaca (mai degraba galitiana) ne invata ca aceasta rezerva fractionara este sursa tuturoor relelor permitand multiplicarea de moneda – v afirmatia de mai sus Există mai multe titluri de proprietate decât proprietate. incurcand termenul de abuz cu cel de uz (numai proprietarul are dreptul de abuz – sa vanda, sa daruiasca , sa distruga) .
Insa acest sistem este general acceptat – fiindca atunci cand depun la banca o suma stiu ca nu voi umbla la depozit .. un timp. Accept implicit ca banca sa dea un credit din banii mei .. si sa imi vireze si mie o parte din dobanda. Asta o stiu de cand eram inca foarte tanar. De multe ori marimea dobanzii oferite depunatorului este un motiv al alegrrii unei banci in defavoarea alteia. Insa bine-ntels ma bazez ca banca va avea o atitudine prudenta si va acorda credite in mod responsabil. Insa in ultimii ani goana dupa supracastig a bancilor este iresponsabila (am primit un telefon de la banca. Mi se oferea un card de credit . “Imi“faceau un serviciu cica. EU nu am solicitat Asta este o atitudine responsabila ? Sa incurajezi creditarea pe orice cai? Sau caz .. cunoscut din Canada. Are o pensie mica – la “baza” si cam “sociala”. Are 75 de ani. Nu are nici o proprietate si banca l-a imprumutata cu 10.000 dolari pe langa cei 10.000 pe care ii imprumutase! Zicea ca de fapt cel mai greu a fost sa imprumute prima mie .. ca nu avea dosar! Ins aacum banca il imbie sa .. imprumute ! Scuze dar banca este iresponsabila !! Recapituez : varsta 75, cam 800 dolari pe luna, credit total 20.000, nici o proprietate! Insa “creste” rulajul, raportul, activitatea bancii si … bonusul directorului!! De fapt in mod normal banca nu isi va recupera acest credit niciodata. Doar daca amicul meu castiga la loto… insa nu risipeste banii pe asa ceva!!)
Insa nu sistemul rezervelor fractionare este cauza prima ci depasirea limitelor acceptabile – de ex sa imprumuti pe amicul meu cu venitul sau pe 2 ani si ceva. Sau sa ma imbii pe mine cu carduri de cumparaturi. Sa ne intoarcem la exemplul de mai sus ala cu 10 uncii de aur Insa banca .. poate sa imprumute nu 9, nu 10 ci sa imprumute 12, 15 uncii. Adica ea garanteaza ca ea are in seif aceasta suma . Nu o are – fiindca depozitul pe care se bazeaza creditul este de 10 uncii. Acesti bani nu au fost emisi in mod regulat de banca centrala.Pe ce se bazeaza acest credit care depaseste capitalul ? Pe incredere si pe speranta! Si pe speculatie . Pe diferenta dintre valoare si pret (sa accepti ca un apartament din Titan ar face 100.000 euroi si sa dai credit ptr 100.000.) Aceasta este adevarata creare a banilor ex nihilo prin creditare se poa face numai in conditiile depasirii sumelor aflate in depozit si deci si a rezervei fractionare, Nu din cauza rezervei fractionare ci din nerespectarea ei …
Sa nu mai zic ca libertarienii sustin ca rezerva fractionara este mult, mult mai scazuta . De fapt ce doresc ei in ultima instanta este disparitia creditatrii de catre bancile care acumuleaza dspozitele populatiei. Oare si credotarea in general ?!
Se mai sustine de catre libertarieni ca aurul ne-ar scuti de necazul inflatiei. Insa Braudel , Chaunu dau unele exemple de bani virtuali creati prin credit in sec XVII la Amsterdam . Intr-o epoca in care banii insemnau metal pretios si chiar daca baterea monezii era un privilegiu regalian (insemne , dimensiuni, aparenat de ban) metal pretios ca atare era moneda (ca puteai face o plata mare inghesuind pe cantar si 2 bare de aur si o tava de aur facuta de Celini plus un Buda de aur) Si istoria ne mai invata ca nici aurul nu a impiedicat inflatia – se reducea titlul, se schomab moneda (cu una mai usoara) si ca de fopat pe la 1800 lira engleza s-a depreciat enorm fara sa deranjeze pe nimeni din interior (din varii cauze enleglezii nu au rebatt monezile … Ori o moneda de aur in circulatie se toceste si pierde din greutate. Cica moneda englezeasca poerduse prin simpla tocire pana la 40% din valoare.. cestie ce face necesara rebaterea perioadica a monezilor. Cu adaugare de aur … )
Sa trecem mai departe cu analiza pre text .

Băncile oferă diverse servicii financiare: depozitarea sigură a banilor, intercompensare de tip cliring şi servicii de intermediere între cei care economisesc şi cei care investesc.

Ce nu se zice sau se ascunde sub cestia cam absconsa “servicii de intermediere” este faptul ca bancile dreneaza economiile populatiei. Adica micile economii – banii de cosciug , banii tr daca se intampla ceva , aia sa ii am cand o sa mi se duca frigiderul samd- care altfel ar sta pooate sub saltea si ii introduce in circuitul creditului. Individual luate sunt sume mici. Laolata insa .. “pic cu pic se face marea” . De zeci de ani, poate 100 principala functie a bancilor este mobilizarea micilor economii pentru a se putea credita marile afaceri. Fiindca marile disponibilitati banesti sunt la populatie nu la mediul de afaceri. A nu, mediul de afaceri are sume imense in portofolii , sub forma de actiuni, proprietati insa o duce in gnl cam nasol cu lichiditatile si trebuieste sa le imprumute. De la banci. Dar de unde au bancile? Da. Economiile populatiei. De la micii depunatori care se vad gratificati cu o dobanda .. fiindca ce nu se zice este ca atunci cand faci un depozit tu imprumuti banca. Cazul Japoniei este un exemplu stralucit – decenii niponii au dus o viata sobra si au economisit cam 1/3 din venituri. Care economii erau depuse la banci. Care banci creditau industria Care industrie dispunand de credite mari cu dobanzile cele mai mici din lume s-a modernizat in asa fel incat in 1980 se zicea ca industria japoneza este din secolul XXI! Totul pe baza micilor depunatori …. si a rezervei fractionare.
Ce voi a zice : bancile si rezerva fractionara nu multiplica masa monetara ci maresc viteza de circulatie monetara , atragand si sumele de bani tinute in rezerva. De aici aparenta multiplicare a banilor. Sau cum zicea un amic “daca inchiriezi un partament unuia si ala il subinchiriaza altuia si subchiariasu susubinchiriaza o camera nu inseamna ca apar inca doi propretari” .