> SI UNUL GREC, CU MOSCOVA,
> LA CEREREA FOSILELOR ILIESCU SI NASTASE (pentru
> asemenea fapte, ca cele
> descrise, oricare altii, ar fi fost executati)
"Mareşalul Ion Antonescu încheie un pact cu
> Hitler, iar ţara
> noastră începe să vândă statului nazist diferite
> produse, în special grâu
> şi petrol, contra aur. În urma acestui comerţ,
> rezerva de metal preţios a
> Băncii Naţionale a României ajunge în 1944 la
> 244,9 tone, cea mai mare
> din toată istoria ţării noastre. În 1944, de
> frica invaziei sovietice,
> această rezervă uriaşă e ascunsă într-o grotă
> de la mănăstirea Tismana.
> Ea reapare în documente în februarie 1947, când
> este readusă la Bucureşti
> sub supravegherea armatei sovietice. După care se
> aşterne tăcerea până în
> 1953, când se consemnează că rezerva de aur a
> României este de 53,1 tone.
> Faţă de 1947 avem un minus de 191,8 tone".
>
> IN 2003, ILIESCU A VRUT SA VANDA RUSILOR BASARABIA,
> CONTRA
> TEZAUR. NEGOCIATORII AU FOST HAYSSAM SI ISKANDARANI!
> CE CAUTA HAYSSAM SI
> ISKANDARANI INTR-O CHESTIUNE ROMANO-RUSA DE O
> ASEMENEA ENORMA IMPORTANTA?
>
> In 2003, rusii ne-au oferit un miliard de metri cubi de gaze naturale,
> direct de la Gazprom, contra celor 93,4 tone de aur
> din Tezaur. Ion Iliescu si Guvernul Nastase au refuzat atunci targul,
> considerand ca aurul e mult mai important. Asa ca i-au trimis la
> negocieri cu Moscova pe teroristii Hayssam si Iskandarani, propunand un targ:
> rusii sa dea Tezaurul, iar Romania sa renunte definitiv la
> pretentii asupra Basarabiei
> si unor localitati din Ucraina.
>
> Daca trocul reusea, cele 93,4 tone de aur ar fi
> intrat nu in BNR, ci
> in vistieria PSD. Doar profesionalismul ofiterilor
> din Serviciul de
> Informatii Externe, ajutati la randul lor de agenti
> CIA, a facut ca
> planul diabolic al celor patru criminali (Iliescu,
> Hayssam, Nastase si
> Iskandarani) sa fie dejucat! In premiera absoluta,
> Exploziv-News prezinta
> acum filmul celei mai grave tentative de vanzare a
> Romaniei de catre
> clanul Iliescu-Nastase. Daca este sa luam in
> calcul numai aceasta fapta,
> de o gravitate exceptionala si nemaintalnita pana
> acum, cei doi ar
> trebui, conform legilor in vigoare, sa zaca in
> puscarie pentru cel putin
> 50 de ani! (Sau executati !).
>
>
>
> Problema tezaurului din 1917 a început să reintre
> in atentia SIE, în urma
> cu sase ani. Cand dedesubturile operaţiunii Banca
> Fortuna S.A. au atins
> alte conotatii decat cele stiute pana atunci. In anul
> 1995, respectiva
> bancă era "abilitată" de autorităţile
> ruseşti pentru tranzacţionarea
> retrocedării tezaurului. SIE a intrat in posesia
> "unor documente
> provenite de la Parlamentul Federaţiei Ruse privind
> intenţia de
> retrocedare a tezaurului României, predate în anul
> 1995 Băncii Naţionale,
> care le-a predat ilegal Bancii Fortuna, iar aceste
> documente fusesera
> folosite drept gaj colateral de către Bancorex
> pentru a putea atrage
> credite externe de până la valoarea de 1 miliard de
> dolari, prin
> intermediul cetăţenilor sirieni Zaher Iskandarani
> şi Omar Hayssam", ne-a
> spus un important ofiter care a condus, ca adjunct,
> Serviciul de
> Informatii Externe in acea perioada. Cu alte cuvinte,
> ofiterii SIE s-au
> intrebat, pornind de la faptele de mai sus, dacă nu
> cumva pe baza
> documentului prin care ruşii îşi exprimau
> intenţia să ne retrocedeze
> tezaurul s-a făcut un împrumut, iar banii au fost
> păpaţi.
>
>
>
> Să descriem însă afacerea mai pe larg, asa cum
> ne-a fost ea prezentata de
> cadrele Serviciului de Informatii Externe. În anul
> 1994, fostul
> preşedinte al României, Ion Iliescu, a decis să-l
> trimită pe ambasadorul
> Traian Chebeleu la Moscova, cu intenţia de a
> redeschide această istorică
> temă a tezaurului din 1917. În toamna anului 1994,
> o delegaţie a Rusiei
> s-a prezentat la Bucureşti, la Preşedinţia
> României. Ruşii i-au comunicat
> lui Ion Iliescu că problema tezaurului nu poate fi
> soluţionată pe canale
> diplomatice, dar că "ea ar putea fi mult mai uşor
> lichidată dacă s-ar
> accepta propunerea Kremlinului de a se începe o
> colaborare economică,
> comercială şi financiară între agenţi economici
> ruşi şi români, care să
> conducă - în primul rând - la retrocedarea celor
> 93,4 tone de aur către
> Banca Naţională a României (BNR)". Ruşii au
> alcătuit atunci un pachet de
> 32 de proiecte economice private, din care 31 urmau
> să le atribuie
> agenţilor economici români, iar cel de-al 32-lea,
> intitulat "Componenta
> de metale preţioase", adică tezaurul, ar fi
> revenit Băncii Naţionale a
> României. Iona Iliescu nu a fost de acord ca aurul
> sa fie virat BNR si a
> dispus infiintarea "Bancii Comercială Fortuna".
> Conform SIE, aceasta avea
> doua roluri: "pe de o parte, să deruleze, într-un
> cadru privat, tranzacţia
> de retrocedare a celor 93,4 tone de aur; pe de altă
> parte, să aspire
> averile bancherilor din Hong Kong, în măsura în
> care pe atunci se punea
> problema alipirii Hong Kong-ului la China şi foarte
> mulţi patroni din
> acea colonie a Angliei au primit invitaţia să
> investească în economia
> rusă, printr-o bancă agreată de Kremlin, dar care
> să fie situată totodată
> într-o altă ţară, respectiv în România".
> Parlamentul Federaţiei Ruse
> trimite şi un document privind intenţia de
> retrocedare a tezaurului
> României. Acesta a fost predat BCF. Conform
> informaţiilor SIE, "acest act
> a fost folosit drept gaj colateral de către Bancorex
> pentru a putea
> atrage credite externe de până la valoarea de un
> miliard de dolari prin
> intermediul cetăţenilor sirieni Zaher Iskandarani
> şi Omar Hayssam. Adică
> prin Bancorex au fost luaţi bani împrumut în
> contul tezaurului, banii au
> fost cheltuiţi, nu se ştie cum, iar Bancorex a
> dispărut". În 1996,
> în mod straniu, BNR retrage licenţa Băncii
> Fortuna.
>
>
>
> Apoi problema tezaurului a îngheţat până în
> 2003. În schimbul celor 93,4
> tone de aur pe care voiau sa le retrocedeze exclusiv
> prin canale private,
> adică nu de la stat la stat, ruşii impuneau şi
> multe contracte economice,
> printre care livrarea unui miliard de metri cubi de
> gaze naturale, direct
> de la Gazprom. Iliescu si Nastase, spun sursele SIE,
> " au refuzat însă
> oferta şi au cerut retrocedarea neoficială, aurul
> urmand sa fie depus nu
> in BNR, asa cum era firesc, ci intr-o Banca din
> Elvetia, acolo unde PSD
> avea (n.r. - si are, inca) depuse si conturi in
> valuta". Si de aceasta
> data, la "negocieri" a fost trimisi tot Omar
> Hayssam. El trebuia sa se
> intalneasca, in ziua de 3 octombrie 2003, la Moscova,
> cu Igor Troitky, un
> pion important in spionajul rus si, impreuna cu
> acesta urma sa prezinte
> regimului moscovit un document, semnat de Adrian
> Nastase si contrasemnat
> de Ion Iliescu, prin care cei doi isi luau
> angajamentul ca "In schimbul
> retrocedarii aurului cuprins in Tezaur, Romania
> renunta definitiv la
> pretentii asupra Basarabiei, Moldovei si Insulei
> Serpilor, dar si asupra
> unor localitati din Ucraina". Cele doua haimanale
> politice semnasera,
> asadar, sentinta la moarte a ISTORIEI Romaniei mari,
> in schimbul unor
> lingouri de aur ce ar fi intrat direct in vistieria
> PSD! Planul le-a fost
> insa dejucat de profesionalistii din SIE. In asemenea
> cazuri, conlucrarea
> cu alte servicii secrete straine este necesara, asa
> ca au intrat pe fir
> si agenti CIA. Hayssam nu s-a mai putut intalni cu
> Troitky pentru ca
> acesta fusese ridicat, cu o ora inaintea intalnirii,
> de catre serviciul
> secret american, pentru audieri referitoare la
> actiuni de spionaj pe care
> Troitky le savarsise, cu o luna inainte, pe
> teritoriul SUA. Pentru a
> evita un scandal diplomatic, Moscova a acceptat
> arestarea lui Troitky,
> acordand Statelor Unite extradarea lui.
>
>
>
>
>
> Pentru cei care nu stiu, prezentam mai jos un
> istoric al intregului
> Tezaur al Romaniei:
>
>
>
>
>
> Tezaurul de la 1917
>
>
>
> În august 1916 Carol I moare, iar România ia
> decizia intrării în război
> alături de Antanta Dar eram slab înarmaţi,
> bazându-ne, ca şi astăzi, mai
> mult pe tratatele cu marile puteri decât pe
> propriile tunuri. Deşi
> campania a debutat favorabil, prin pătrunderea
> trupelor române în
> Transilvania, în scurt timp, trupele germane,
> austro-ungare şi bulgare au
> preluat iniţiativa ocupând, în toamna aceluiaşi
> an, Dobrogea, Oltenia şi
> Muntenia, conducerea României fiind nevoită să
> mute capitala ţării de la
> Bucureşti la Iaşi. În luna noiembrie, s-a decis
> şi mutarea sediului
> Băncii Naţionale a României, inclusiv tezaurul, la
> Iaşi . Din cauză că
> trupele austro-ungare înaintau, la 12 decembrie
> 1916, Consiliul de
> Miniştri aproba transferul tezaurului în Rusia,
> spre păstrare, până la
> terminarea conflagraţiei mondiale. Tezaurul care
> urma să ia drumul
> Moscovei era compus din: acte, documente, manuscrise
> , monede vechi,
> tablouri, cărţi rare, odoarele mănăstireşti din
> Moldova şi Muntenia
> (printre care şi osemintele domnitorului Dimitrie
> Cantemir), arhive,
> depozite, colecţii ale multor instituţii publice
> şi particulare, acţiuni,
> obligaţiuni, titluri de credit, dar şi aur, în cea
> mai mare parte
> proprietate a Băncii Naţionale a României.
> Bunurile au fost încărcate
> într-un tren cu 24 de vagoane care a dus tezaurul
> în beciurile
> Kremlinului, unde se afla şi tezaurul Rusiei.
> Valoarea declarată a
> bunurilor româneşti din acel tren era de
> 1.594.836.721,09 lei (la
> valoarea leului de atunci - n.r.) din care aur
> efectiv în valoare de
> 574.523,57 lei, arhivă evaluată la 500.000 de lei,
> iar restul, adică
> 1.593.762.197,52 lei, erau obligaţiuni, titluri de
> credit, tablouri,
> cărţi rare etc. În 1917, izbucneşte revoluţia
> bolşevică la Petrograd ,
> comuniştii preiau controlul fostului stat ţarist,
> iar Rusia iese din
> război şi confiscă tezaurul României. Imediat,
> Lenin începe să toace
> depozitele româneşti de la Kremlin. Conform
> documentelor aflate la
> Arhivele Naţionale din Bucureşti, în adresa nr.
> 116 din 16 ianuarie 1918,
> Lenin trimite următorul ordin: "Stimate
> tovarăşe, Consiliul Comisarilor
> Poporului a hotărât alocarea sumei de 5.000.000 de
> ruble Colegiului
> suprem Ruso-Român pentru problemele României şi
> Basarabiei, cu
> amortizarea acestor sume din fondul românesc arestat
> la Moscova". Cu alte
> cuvinte, îşi formau reţele de spionaj împotriva
> noastră cu propriii
> noştri bani. Între timp se termină războiul şi
> Regatul României se
> întregeşte cu Transilvania, Basarabia şi Bucovina
> . În 1921, guvernul de
> la Washington îl anunţă pe cel de la Bucureşti
> că pe piaţa aurului din
> Statele Unite au apărut piese cu marca tezaurului
> românesc depozitat la
> Kremlin. Adică sovieticii îşi făceau liniştiţi
> cumpărăturile din SUA, că
> bani aveau de la români. Începe scandalul
> internaţional, iar ruşii ne
> propun să le cedăm tezaurul contra recunoaşterii
> alipirii Basarabiei la
> România. Bucureştiul refuză propunerea şi cere
> insistent tezaurul.
>
>
>
> Tezaurul mareşalului Antonescu
>
>
>
> În 1935, Uniunea Sovietică ne restituie, din tot ce
> aveam la ei, doar
> arhivele şi osemintele lui Dimitrie Cantemir. În
> 1939, începe al Doilea
> Război Mondial, iar România se aliază cu Germania
> . Mareşalul Ion
> Antonescu încheie un pact cu Hitler, iar ţara
> noastră începe să vândă
> statului nazist diferite produse, în special grâu
> şi petrol, contra aur.
> În urma acestui comerţ, rezerva de metal preţios a
> Băncii Naţionale a
> României ajunge în 1944 la 244,9 tone, cea mai mare
> din toată istoria
> ţării noastre. În 1944, de frica invaziei
> sovietice, această rezervă
> uriaşă e ascunsă într-o grotă de la mănăstirea
> Tismana. Ea reapare în
> documente în februarie 1947, când este readusă la
> Bucureşti sub
> supravegherea armatei sovietice. După care se
> aşterne tăcerea până în 1953,
> când se consemnează că rezerva de aur a României
> este de 53,1 tone. Faţă
> de 1947 avem un minus de 191,8 tone. "Acest aur a
> fost luat de ruşi ca
> plată a datoriei de război", ne-a spus Adrian
> Vasilescu, consilier şi
> purtător de cuvânt al guvernatorului Băncii
> Naţionale. Informaţia e
> infirmată însă de documente. Potrivit acordului
> sovieto-român pentru
> pagubele de război, semnat la Moscova în 16
> ianuarie 1945, România a fost
> obligată să plătească URSS-ului, între 12
> septembrie 1944 şi 12
> septembrie 1950, 300 milioane dolari, adică 50
> milioane dolari anual timp
> de 6 ani, în produse petroliere, cherestea, vite,
> grâne, vase maritime şi
> fluviale, material mecanic şi feroviar etc. Deci,
> cele aproape 200 de
> tone de aur de la Tismana nu au fost luate de ruşi
> ca despăgubire de
> război. Dar în ce mod? Surse din Ministerul de
> Externe al României susţin
> că acel tezaur a fost luat în custodie de Moscova,
> adică în păstrare (cu
> de-a sila, desigur), iar România poate şi trebuie
> să pună problema
> recuperării acestui al doilea tezaur, de două ori
> mai consistent decât
> primul. În 1995, statul român reia cererea de
> retrocedare a tezaurului
> "arestat" în 1917. Ulterior, se formează o
> comisie româno-rusă de
> istorici care să studiaze chestiunea, adică
> valoarea datoriei Rusiei faţă
> de România. Oficial trebuie să recuperăm 93,4 tone
> de aur, în valoare
> actuală de 2.668.000.000 de dolari din tezaurul
> trimis la Moscova în
> 1917. Despre celelalte bunuri ale acelui tezaur -
> acţiuni, obligaţiuni,
> titluri de credit etc., cele mai valoroase de altfel
> - nu se mai vorbeşte
> nimic şi nici despre cele aproape 200 de tone de aur
> luate de ruşi în
> 1947. Revenim în 1956, când URSS ne restituie
> "Cloşca cu puii de aur", un
> număr de piese din tezaurele bisericilor şi 1.350
> de picture şi gravure.
> Cantitatea de aur restituită în acel moment
> cântărea 33 de kilograme. În
> 1965, Ceuşescu merge la Brejnev, preşedintele de
> atunci al URSS, şi cere
> restul tezaurului din 1917. Brejnev se enervează şi
> spune că acel tezaur
> a fost plimbat prin toată Rusia şi s-a mai pierdut
> din el pe drum. Cităm:
> "O parte din aur a fost jefuit de armatele
> ţariste, care probabil l-au
> dat ţărilor străine". Liderul sovietic a cerut
> insistent renunţarea la
> acest litigiu, spunând că, dacă dezgroapă el
> morţii, poate scoate România
> cu mari datorii faţă de URSS. Dar Ceauşescu nu s-a
> lăsat, litigiul a
> rămas deschis.
>
> De la al Doilea Război Mondial şi până astăzi,
> cantitatea de aur deţinută de Banca Naţională a României a avut următoarea
> fluctuaţie:
>
> 1944: 244,9 tone
>
> 1953: 53,1 tone,
>
> 1969: 111 tone
>
> 1972: 64,4 tone
>
> 1983: 118,7 tone
>
> 1987: 42,2 tone
>
> 1997: 93,4 tone
>
> 2008: 107 tone.
>
> Lista tezaurelor descoperite în România
> Tezaur funerar roman (Mormântul de la Neptun,
> judeţul Constanţa )
> Descoperit în anul 1972, la 2 kilometri de Mangalia
> (anticul Callatis) Într-un sarcofag sigilat se afla scheletul unei
> nobile cu un bogat inventar, printre care obiecte din sticlă, lemn şi
> os, încălţăminte, oglinzi din bronz, resturile unui instrument muzical
> din lemn şi diadema de aur. Muzeul de Istorie Constanţa .
> Tezaur funerar roman din Constanţa (anticul Tomis)
Descoperit în 1986 în necropola tomitană. Conţine peste 60 de obiecte de
> podoabă de aur. Muzeul de Istorie Constanţa .
Cercei elenistici de aur - secolul al II-lea
> î. Hr. Descoperiţi la Mangalia, judeţul Constanţa . Se află la Muzeul de
> Istorie Constanţa .
> Tezaurul de la Galeşu,Poarta Albă, judeţul
> Constanţa . Descoperit în 1951, este compus din două manşoane din aur
> tronconice, probabil diademe.
> Datare - prima vârstă a fierului, anul 500 î.Hr.
> Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.
> Crucea de aur - Histria, judeţul Constanţa
Artă romano-bizantină, secolul al VI-lea d.Hr.
> Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti
>
> Cruce, comuna Jijia, judeţul Tulcea. Descoperită
> în 1950 în fosta cetate
> romano-bizantină Dinogetia, în straturile
> aparţinând secolului al X-lea
> d.Hr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti
> Inel din aur, descoperit în 1954 în cetatea
> Dinogetia împreună cu alte
> trei inele de aur. Artă bizantină din secolul al
> XI-lea d.Hr. Muzeul
> Naţional de Istorie Bucureşti
> Tezaurul de la Pietroasa, Buzău , cunoscut şi sub
> numele "Cloşca cu puii de aur". A fost descoperit în 1837. Iniţial,
> depozitul a avut 22 de obiecte, dintre care autorităţile au recuperat doar
> 12, în greutate de circa 19 kilograme. Tezaurul este format din vase şi
> podoabe de lux lucrate în epoci diferite, dar apropiate. Au
> aparţinut, probabil, unei căpetenii "barbare" de origine germanică din
> secolul al V-lea, respectiv Athanaric, regele vizigoţilor. Faimoasa comoară a
> avut parte, de la descoperire, de numeroase "aventuri", fiind
> descompletată, distrusă,
> recuperată, furată şi parţial distrusă în 1875,
> salvată de la incendiu în 1876, restaurată la Berlin, plecată la Moscova
> între 1917 - 1956. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti
>
> Diadema princiară getică de la Buneşti, judeţul
> Vaslui.
> Descoperită în cetatea geto-dacă de aici în 1984.
> bijuteria, fără echivalent în România, este, probabil, un obiect de
> import. Secolele IV-II î.Hr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti
>
> Diadema hunică de la Gherăseni, judeţul Buzău . O
> altă diademă
> asemănătoare a fost descoperită şi la buhăieni,
> judeţul Iaşi . Ambele sunt date în primul sfert al veacului al V-lea d.Hr.
> Muzeul Judeţan Buzău
> Tezaurul de la Brad, judeţul Bacău
> La Brad s-a descoperit în 1982 un important tezaur
> de obiecte din os, cupru, dar şi două mici discuri din aur. Discurile
> sunt cele mai vechi obiecte din aur, au fost făurite cu 7 mii de ani în
> urmă şi aparţin Culturii Cucuteni A. Muzeul din Roman.
> Tezaurul de la Băiceni, comuna Cucuteni, judeţul
> Iaşi .
> A fost descoperit întâmplător în 1959. Artă
> traco-getică din secolul al
> IV-lea î.Hr. Muzeului Naţional de Istorie
> Bucureşti.
> Tezaurul de la Stânceşti, judeţul Botoşani.
Descoperit într-o aşezare getică în timpul unor
> excavaţii în 1960, este atat în secolul al V-lea î.Hr. Muzeul Naţional de
> Istorie Bucureşti
> Tezaurul de la Rădeni, judeţul Neamţ.
> În 1966 s-au descoperit 3 ceşti cu toarte, din aur,
> unice pe teritoriul
> româniei. Secolul V î.Hr. Muzeul din Neamţ.
> Tezaurul de la Ţufalău, comuna Boroşneul Mare,
> judeţul Covasna.
> Descoperit în 1840, tezaurul era depus într-un vas
> de ceramică şi avea
> greutatea de 3 kilograme. Alcătuit din aproxiamtiv
> 300 de obiecte şi
> podoabe, a fost ulterior risipit sau pierdut, doar o
> mică parte fiind
> salvată. În mod deosebit se remarcă toporul din
> aur. Secolul al VIII-lea
> î.Hr. Se află la Muzeul de Istorie din Viena.
> Brăţara de la Pipea, comuna Nadeş, judeţul
> Mureş. A fost făurităm în
> secolul al V-lea î.Hr. Se află la Muzeul Naţional
> din Budapesta.
> Brăţara de aur de la Vlad, judeţul Braşov .
> Se află la Muzeul de Istorie din Viena. Încă două
> brăţări asemănătoare,
> găsite tot în Transilvania, se alfă la Muzeul
> Naţional din Budapesta.
> Coiful getic de aur de la Poiana-Coţofeneşti,
> judeţul Prahova.
> Descoperit întâmplător în 1928, este un coif de
> ceremonie de tip getic
> bogat decorat prin ciocănire. Secolul al IV-lea
> î.Hr. Se află la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.
> Cercel de aur, Buzău .
> Este artă romano-bizantină din secolele IV--V. Se
> află în colecţiile
> muzeului Naţional de Istorie Bucureşti.
> Tezaurul fuenerar de la Hârşova, judeţul Tulcea.
> Descoperit în necropola romană de la Hârşova
> (anticul Carsium) în 1987.
> Cuprinde fibule şi aplice de aur ce aparţin unui
> ofiţer roman de rang
> înalt şi familiei sale - secolul al Iv-lea d.Hr.
> Se află în Muzeul de Istorie Constanţa .
> Pandativ - Gumelniţa, judeţul Călăraşi.
> Mileniul III î.Hr. Se află la
> Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti.
> Tezaurul de al Turnu Măgurele, judeţul Teleorman.
>> Este un ansamblu de piese descoperite în 1880.
> Secolul al V-lea. Se află
> la Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti. Tezaurul
> de la Perşinari,
> judeţul Dâmboviţa. Descoperit în 1954, cuprinde
> 11 pumnale şi un fragment
> de spadă de tip micenian. Epoca de mijloc a
> bronzului - secolul al XVI-lea
> î.Hr. Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti.
> Diadema de nuntă de la Goranu, judeţul Vâlcea,a
> fost descoperită în 1980.
> Este o piesă de import din vestul europei -
> secolul al XII-lea. Se află
> în colecţiile muzeului Naţional de Istorie
> Bucureşti.
> Podoabele de la Curtea de Argeş.
> În 1926 a fost descoperit, în interiorul bisericii
> Sf. Nicolae Domensc,
> un mormânt voievodat intact, nejefuit dealungul
> timpului. Atribuit lui Vladislav Vlaicu (voievod între 1364-1366),
> mormântul păstra părţi din veşmântul cu care fusese îngropat. Cel mai frumos
> obiect este paftaua de aur a centurii. Muzeului Naţional de Istorie
> Bucureşti.
> Tezaurul de la Şmig, comuna Aţel, judeţul Sibiu .
> Aparţine epocii
> bronzului (secolul al XV-lea î.Hr.). Unele piese
> sunt păstrate la muzeul din
> Cluj-Napoca , altele la Muzeul Naţional din
> bucureşti şi o parte la
> Muzeul de istorie din Budapesta.
> Brăţară de aur descoperită într-un loc
> necunoscut din Transilvania. Epoca
> de muijloc a bronzului, aproxiamtiv secolul al
> XVI-lea. Se păstrează la
> Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca .
> Tezaurul de la Moigrad, judeţul Sălaj.
> Descoperit înainte de 1912, se compune din patru
> piese, din care una este cel mai mare obiect neolitic din aur descoperit la
> noi în ţară . Această
> piesă este realizată prin ciocănire şi decupare
> din aur nativ. Prima jumătate a mileniului al IV-lea î.Hr. Muzeului
> Naţional de Istorie Bucureşti.
> Tezaurul de la Sărăsău, judeţul Satu Mare.
> Tezaur bogat din secolele X - VII î.Hr. este
> împrăştiat pe la mai multe muzee. Aici o piesă de la Muzeul de Istorie
> din Budapesta.
> Diademele de la Sărmăşag, judeţul Sălaj.
> Descoperite în 19000, sunt 4 diademe şi alte 3 mici
> artefacte. Epoca de mijloc a bronzului - secolul al XVI-lea î.Hr.
> Muzeul de Istorie Cluj-Napoca .
>
> Tezaurul din primul mormânt princiar de al Apahida,
> judeţul Cluj, zis al lui "Omharus". Descoperit în 1989. S-au găsit
> podoabe de veşmânt şi harnaşament ce aua aparţinut probabil unui
> important persoanj de neam germanic-gepid. A doua jumătate a secolului al V-lea
> d.Hr. Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti.
> Tezaurul de la Velţ, judeţul Sibiu .
> Descoperit în 1905, într-un mormânt. Obiectele au
> aparţinut, probabil, unei căpetenii germanice. Secolul al V-lea d.Hr.
> Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti.
> Brăţările dacice de aur.
>
> Descoperite în zona Sarmisegetuza Regia (Grădiştea
> Muncelului, judeţul
> Hunedoara) prin braconaj arheologic, în anii 200 -
> 20001, în douş locuri
> diferite şi comercializate ilegal. Statul româna
> arecuperat până în
> ianuarie 2008, 9 dinn cele 15 brăţări descoperite.
> Aparţin epocii dacice clasice, secolele I î.Hr. - I d.Hr. Muzeului
> Naţional de Istorie Bucureşti.
> Tezaurul de la Săcuieni, judeţul Bihor.
> Descoperit în 1927, cuprindea atunci 8 falere de
> aur, dintre care au
> ajuns la noi doar 3 şi jumătate. Secolul al X-lea
> î.Hr. Muzeului Naţional
> de Istorie Bucureşti.
> Tezaurul de la Grăniceni, judeţul Arad . Descoperit
> înainte de 1909, este
> compus din 3 falere mari din aur din secolul al
> VIII-lea î.Hr.
> Plăcuţele votive de la Geogiu-Băi, judeţul
> Hunedoara. Descoperite în 1986
> în complexul termal antic, cele 8 plăcuţe sunt
> dedicate unor zeităţi
> protectoare şi tămăduitoare ale apelor. Secolele
> II-III d.Hr. Muzeul din Deva
> Tezaurul de la Pecica-Rovine, judeţul Arad .
> Descoperit în 1938 este compus din 48 de conuri din
> tablă de aur, găurite
> pentru a fi înşirate pe un şnur, şi o mică
> faleră - secolul al VII-lea
> î.Hr. Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti.
> Tezaurele de kosoni - Grădiştea Muncelului,
> judeţul hunedoara.
Între anii1992-2001 braconierii arheologici au
> jefuit mai multe tezaure
> de monedă de aur de tip koson, cunoscute doar ăpe
> teritoriul Transilvaniei, din zona munţilor Orăştiei. Imită
> denarii romani republicani emişi de Brutus, dar cu adaosul
> "Koson". Probabil că aceste monede au fost bătute de un suveran dac, dar în
> condiţii încă neelucidate. Secolul I î.Hr. Se găsesc în diverse
> muzee, colecţii particulare şi bănci.
> Tezaurul de la Ostrovul Mare, judeţul Mehedinţi.
Descoperit în 1921, este format din 33 de falere, 10
> inele şi 3 brăţări.
> Epoca de mijloc a bronzului - secolul al XVI-lea.
> Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti.
> Tezaurul de la Hinova, judeţul Mehedinţi.
> A fost descoperit în 1976, are o greutate de 5
> kilograme şi e compus
> dintr-un număr mare de obiecte de podoabă. Secolul
> al VIII-lea î.Hr. Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti.
> Tezaurul al II-lea de la Apahida, judeţul Cluj.
> Descoperit în două etape, între 1968-1969,
> într-un mormânt al unei
> prinţese gepide. Conţine Podoabe de veşmânt,
> aplice de harnaşament,
> veselă de sticlă decorată cu foi de aur. Secolul V
> d.Hr. Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti.
> Tezaurul de la Someşeni, judeţul Cluj.
> Descoperit în 1956-1957, este tezaurul funerar al
> unei prinţese gepide
> creştine. Bijuteriile erau produse în Imperiul
> Roman, special, probabil,
> pentru a le oferi conducătorilor germanici. A doua
> jumătate a secolului
> al V-lea d.Hr. Muzeului Naţional de Istorie
> Bucureşti.
> Inel de aur - Turda, judeţul Cluj.
> A fost descoperit în 1996 în mormântul unei
> prinţese gepide, în
> interiorul castrului roman Potaissa. Secolul V d.Hr.
> Muzeului de Istorie Turda.
> Lingou roman de aur - Feldioara, judeţul Braşov .
> A fost descoperit în
> 1880, are o greutate de 393,2 grame şi este datat
> între anii 379-380
> d.Hr., după una din ştampile, ce reprezintă 3
> împăraţi romani. Muzeului
> Naţional de Istorie Bucureşti.
> Tezaurul de la Biia, judeţul Alba.
> Descoperită în 1845, este o cană ritualică şi o
> brăţară din secolul al VII-lea î.Hr. O piesă se află la Muzeului Naţional
> de Istorie Bucureşti, iar alta la Viena.
> Tezaurul de la Fitireaz, judeţul Arad . A fost
> descoperit în
> secolul al XIX-lea şi este format din 16 brăţări
> de aur cu capetele
> terminate în spirale. Secolul al VII-lea î.Hr.
> Tezaurul d ela Sânnicolau Mare, judeţul Timiş.
> Descoperit în 1799, este cel mai bogat tezaur
> descoperit pe teritoriul
> României. Format din 23 de vase, cântăreşte
> aproape 10 kilograme..
> Studiile recente arată că vasele ar fi fost
> eralizate de atelierul unui meşter persan de tradiţie sassanidă, comandate
> fiind de nişte conducători protobulgari care stăpâneau asupra Banatului în
> veacul al X-lead.Hr. Obiecte se află la Muzeul din Viena.
> Tezaurele de la Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj.
> Tezarul 1, descoperit în 1797. Cuprinde un faimos
> colier cu pandative
> simbolice, 13 medalii romane transformate în
> medalioane şi alte obiecte.
> Se află la Muzeul din Viena.
> Tezaurul 2, descoperit în 1889, cuprinde 10 perechi
> de fibule de argint
> aurit, 3 vase de aur semisferice, 2 brăţări şi
> alte fragmente datate la
> începutul secolului al V-lea d.Hr. Se află la
> Muzeul din Budapesta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu