2,3 kilograme de substanţe toxice absorbim în fiecare an din produsele cosmetice. Tocmai din acele cosmeticale care ne promit frumuseţea.

Femeile absorb anual 2,3 kilograme de substanţe toxice din produsele cosmetice pe care le folosesc zilnic, arată un studiu britanic publicat în revista In-Cosmetics. Mult, puţin… Rămâne de văzut!

Dacă ţinem cont de cantitatea de şampon, săpun, gel de duş, creme antirid, creme hidratante, produse pentru machiaj folosite într-un an, acest studiu ar trebui să sune alarma. Mai mult decât atât! Dacă mai adăugăm şi faptul că, din cele 10.000-11.000 de ingrediente folosite în produsele de îngrijire corporală, doar 10%-11% sunt evaluate ca fiind sigure pentru sănătate, atunci e posibil să intrăm în contact cu şi mai multe substanţe toxice decât spune studiul britanic. Afectate sunt nu numai femeile, ci şi bărbaţii, pentru că şi produsele destinate lor – pastă de ras, after-shave, şampon etc. – au aceleaşi ingrediente periculoase. Aceste substanţe pot provoca iritaţii cutanate, îmbătrânirea prematură a pielii şi chiar cancer.

Citiţi eticheta!

Solvenţii din unele săpunuri, şampoane, geluri de duş distrug bariera protectoare a pielii, degresează puternic pielea şi favorizează pătrunderea substanţelor toxice. Odată pătrunse în piele, acestea ajung în microcapilarele sangvine, în vasele limfatice şi apoi în torentul sangvin, care le răspândeşte peste tot – în creier, ficat, rinichi, muşchi, grăsime. Pentru a evita toate aceste probleme, regula de aur este citirea etichetei. Numai că o etichetă pe care scrie ftalaţi, etanolamine, formaldehidă, alcool izopropilic, lauril sulfat de sodiu nu ne spune prea multe. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, ne ajută să descifrăm etichetele.

Într-un clasament al substanţelor periculoase conduc detaşat parabenii, conservanţi folosiţi la fabricarea produselor de îngrijire a pielii şi părului (săpunuri, şampoane, deodorante, dar şi loţiuni pentru bebeluşi). Parabenii împiedică dezvoltarea bacteriilor, dar în acelaşi timp aceste substanţe mimează efectele estrogenului (hormon sexual feminin), care contribuie la dezvoltarea tumorilor canceroase.

Aluminiul din antiperspirante

Efect asemănător estrogenului are şi aluminiul care intră în compoziţia deodorantelor şi antiperspirantelor. Sărurile de aluminiu şi zirconiu din compoziţia deodorantelor blochează glandele sudoripare şi reduc pentru câteva ore cantitatea de transpiraţie de la nivelul pielii. Totuşi, din cauza aluminiului care se absoarbe prin piele, deodorantele şi antiperspirantele pot contribui la apariţia tumorilor mamare. Ca frecvenţă, aluminiul reprezintă al treilea element întâlnit în mediul înconjurător. Este dificil să izolăm toate sursele de aluminiu şi să cuantificăm care este aportul zilnic al acestui element. Agenţia americană de control al medicamentelor (FDA – Food and Drug Administration) a arătat la un moment dat că din alimente luăm aproximativ 15 mg de aluminiu zilnic. Cantitatea de aluminiu pe care o luăm din alimente este mult mai mare decât cea care se absoarbe prin piele din cauza deodorantelor. “Dacă totuşi vrem să nu avem nici un fel de probleme cu aluminiul, putem apela la deodorantele fără aluminiu disponibile în farmacii”, ne sfătuieşte dr Virginia Chiţu, medic specialist dermatolog la Spitalul Colentina.

În lacurile de unghii, în fixativul şi spuma de păr, în unele parfumuri se găsesc ftalaţii. Aceştia afectează plămânii, pot produce malformaţii dacă în timpul sarcinii sunt utilizate cosmeticele cu ftalaţi. Afectate de ftalaţi nu sunt numai femeile, ci şi bărbaţii, fixativul şi spuma de păr fiind din ce în ce mai folosite şi de sexul puternic. Ftalaţii afectează celulele spermatice şi pot provoca feminizarea bărbaţilor.

Sistemul hormonal al ambelor sexe este tulburat şi de moscul sintetic, o substanţă care se regăseşte în compoziţia parfumurilor, a săpunurilor sau cremelor.

Ce se ascunde în săpun

Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne atrage atenţia asupra etanolaminelor. Săpunurile, şampoanele, gelurile de duş, spumantele de baie conţin aceste substanţe. “În contact cu nitriţii care se găsesc în apă, etanolaminele produc nitrozamine cancerigene. Nitrozaminele trec uşor de bariera reprezentată de piele şi afectează în special rinichii. Riscul este cu atât mai mare cu cât etanolaminele sunt prezente şi în produsele pentru copii. Aceste substanţe sunt iritante pentru ochi, afectează foliculul pilos şi cauzează uscarea şi căderea părului”.

Fabricanţii de produse cosmetice şi de toaletă susţin că acestea sunt sigure şi respectă normele Uniunii Europene. Să mai dăm un exemplu, care ne pune şi mai multe semne de întrebare în legătură cu siguranţa acestor produse. Formaldehida este o substanţă iritantă, cancerigenă, folosită în industria mobilei. La un moment dat, formaldehida a fost eliminată din producţia mobilei, însă se foloseşte la scară largă sub formă de conservant în cosmeticele pentru îngrijirea corpului, a părului, în lacurile pentru unghii.

Şi pentru că este vară, iar cremele de protecţie solară sunt la mare căutare, trebuie să avem grijă şi aici ce cumpărăm. Unele creme conţin padimate-O sau PABA, o substanţă care sub influenţa ultravioletelor poate forma nitrozamine, crescând riscul de cancer de piele.

Atenţie la copii!

Pielea copilului, în special a nou-născutului şi sugarului, este mai subţire şi mai fragilă decât cea a adultului. Stratul superficial al epidermei, cel mai important în rolul de barieră protectoare, este mult mai fin la copil decât la adult. Aşa se explică de ce la cea mai mică agresiune apar urme pe pielea copilului. Şi tot fragilitatea pielii este motivul pentru care substanţele din compoziţia produselor de îngrijire pătrund mai uşor prin epiderma celor mici. “Copilul de vârstă mică prezintă o permeabilitate crescută a pielii, existând pericolul unor accidente toxice prin absorbţie transcutanată a unor substanţe aplicate local”, avertizează dr Adriana Diaconeasa, medic specialist dermatolog la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu”.

Cele mai periculoase substanţe care se pot regăsi în compoziţia produselor de îngrijire pentru copii sunt acidul salicilic, ureea, coloranţii, conservanţii în cantitate mare, acidul boric (conţinut în pudrele de talc), uleiul de eucalipt, camforul, fenolul, violetul de genţiană. În funcţie de durata utilizării şi suprafaţa de piele pe care se aplică, aceste substanţe le pot provoca micuţilor reacţii toxice sau reacţii iritativ-alergice, precizează medicul dermatolog Andriana Diaconeasa. Reacţiile alergice apar la 24-48 de ore de la aplicarea produsului pe piele. În apariţia acestora este implicat sistemul imunitar al copilului.
Organismul acestuia produce anticorpi la prima aplicare a produsului alergic, iar la readministrare apar reacţii din ce în ce mai rapide. Iritaţiile apar sub forma unor mici arsuri, ca reacţii locale imediate. Reacţiile toxice (intoxicaţiile) sunt provocate mai ales de acidul salicilic, care se absoarbe în organism şi poate determina complicaţii neurologice.

ULEI DE MĂSLINE. Pentru îngrijirea tenului, mâinilor, unghiilor şi părului poate fi folosit un excelent produs natural: uleiul de măsline. Datorită vitaminelor A, E, polifenolilor, uleiul de măsline contribuie la regenerarea pielii, o menţine netedă, suplineşte lipsa de colagen şi proteine. Prin conţinutul ridicat de acizi graşi omega 3 şi omega 9, uleiul asigură o hidratare profundă, fiind recomandat în special persoanelor care au pielea uscată fie din cauza consumului insuficient de lichide, fie din cauza expunerilor prelungite la soare sau a carenţelor vitaminice.

PARFUM. Dacă vrem un parfum fără riscuri, putem să alegem unul cu uleiuri esenţiale, dar fără alcool. Deodorantele care conţin alcool se usucă rapid după aplicare, însă în acelaşi timp, din cauza alcoolului pot determina deshidratarea pielii. Parfumurile de calitate conţin între 15% şi 30% uleiuri esenţiale. Uleiul de patchouli este deosebit de valoros pentru îngrijirea pielii, are proprietăţi emoliente, împiedicând deshidratarea. Uleiul de ceai verde are proprietăţi antiseptice, iar uleiul de nucă de cocos are proprietăţi hidratante.


CREME NATURALE. Cea mai bună alternativă la cosmeticele cu ingrediente sintetice sunt produsele pregătite în casă. Pentru îngrijirea mâinilor ne putem face singure o cremă din suc proaspăt de flori de gălbenele amestecat cu unt – o parte suc la zece părţi unt. Crema obţinută se păstrează la rece şi se foloseşte zilnic. Frunzele de lumânărică zdrobite şi aplicate pe mâinile uscate catifelează şi conferă elasticitate pielii, datorită proprietăţilor emoliente.

IRITAŢII. Lauril sulfatul de sodiu intră în compoziţia pastei de ras, a săpunurilor, şampoanelor, spumei de baie, a pastei de dinţi. Această substanţă este responsabilă de producerea spumei, efectele sale asupra sănătăţii însă nu sunt deloc de neglijat. Săpunul, pasta de ras cu lauril sulfat de sodiu pot irita pielea, pot produce urticarie, iar şamponul poate determina căderea părului. Uneori, pe etichete, lauril sulfatul de sodiu este ascuns sub denumirea de substanţă pseudo-naturală, prin formula “provine din nucă de cocos”. Interacţionând cu nitraţii din apa de la robinet, lauril sulfatul de sodiu poate produce nitrozamine, recunoscute ca substanţe cancerigene.

ÎNGRIJIRE. Pentru îngrijirea pielii copiilor, medicul dermatolog Adriana Diaconescu recomandă numai produsele speciale. Produsele pentru spălat pot fi folosite de la prima băiţă. În această categorie intră săpunurile, gelurile, spumele, şampoanele, evident fără parfum, fără detergenţi, fără ingrediente iritante pentru ochi. După baie se utilizează produse emoliente/hidratante: creme, emulsii, uleiuri. Acestea protejează pielea copiilor predispuşi la dermatită atopică, uscăciune cutanată, eczeme. În scop terapeutic, mai ales pentru zona fesieră, se folosesc creme protectoare care previn apariţia dermatitei de scutece.

FOTOPROTECTOARE. Razele ultraviolete pătrund în straturile profunde ale pielii copiilor. Pentru a preveni efectele nedorite ale acestora sunt obligatorii produsele fotoprotectoare pediatrice. Însă acestea pot fi utilizate numai după vârsta de 6-8 luni. Oricum, înaintea acestei vârste, sugarii nu trebuie expuşi la soare. În cazul copiilor este bine să aplicăm crema fotoprotectoare nu doar când mergem la plajă, ci ori de câte ori ieşim la plimbare. Folosirea constantă a cremelor fotoprotectoare până la 18 ani scade riscul de cancer cutanat cu 78%.

Sfatul medicului
Cremele hidratante pot conţine până la 10% vaselină sau parafină, un amestec de hidrocarburi aromatice din petrol, care sunt cancerigene. Vaselina blochează eliminarea toxinelor din corp prin piele, provoacă fotosensibilizare, acnee şi îmbătrânirea precoce a pielii. O alternativă la produsele cu vaselină este ceara de albine, care formează un film protector la nivelul pielii, apărând-o de agresiunea factorilor externi, arată dr biochim. Cristina Mateescu. Ceara este inclusă în loţiuni şi creme hidratante, în cremele de protecţie solară, în compoziţia unor produse pentru epilat, a fondurilor de ten fluide, a săpunurilor, rujurilor.

Ştiaţi că
Pentru baia copilului cu dermatită atopică este bine să folosim un săpun emolient blând, cu pH neutru.
Dermatita atopică este o afecţiune cutanată inflamatorie, cronică, ce debutează mai ales în primul an de viaţă. Atopia este o hipersensibilitate familială a pielii şi mucoaselor la diverşi factori externi. Incidenţa acestei boli este în continuă creştere, preponderent în ţările dezvoltate. În ţara noastră, 6,3% dintre copii suferă de dermatită atopică, incidenţa maximă fiind în jurul vârstei de 12-13 ani.