Anunţ publicitar al Statului Român in ziarele mari ale lumii:

Anunţ publicitar al Statului Român in ziarele mari ale lumii:

Cine a putut, ştiut şi vrut a plecat.

Avem nevoie de ajutor!
Plătim la nivelul pieţei.
Preferăm vorbitori de Româna!

______________________________

miercuri, decembrie 5

Comentariul literar al unei manele

Auzi neamule, o ajuns Andreea Esca în manualul de istorie alternativă şi nu ajunge ei maneliştii în manualele de literatură română. Uite dacă nu
poate profesorii de literatură să bage comentariu la manele, le dăm noi
comentariul gata făcut. Ei numai să-l pune în carte să învaţă şi copiii
ceva.


„Trei luni de senzaţii” de Florin Peşte


Comentariu literar





Încă din primele versuri, autorul plasează acţiunea într-un mediu
feeric.





Ce miracol şi ce vrajă
Stau cu gagica pe plajă





Prin folosirea cuvintelor miracol şi vrajă, poetul ne trimite într-o
lume magică, interzisă muritorilor de rând. Efectul este completat de
plasarea celor doi protagonişti pe plajă – trimitere directă la infinitul
mării, care ar putea sugera şi iubirea nesfârşită, dar şi eternitatea.
Nisipul ne duce cu gândul la scurgerea timpului, autorul reuşind astfel să
îmbine prin folosirea unui singur cuvânt, atât infinitul cât şi perenul.


În următoarele două versuri, poetul doreşte să împace relativa
bipolaritate dintre infinit şi peren.





Am chef de distractie
3 luni de senzatie





Conştient de clipa fermecată pe care o trăieşte, autorul îşi
avertizează ascultătorul (cititorul) că iubirea nesfârşită, dragostea
profundă, infinitultul, alfa şi omega, arde intens, asemeni razelor unei
zile însorite de vară, comprimându-se în “3 luni de senzaţie”. Necuprinsul
este asfel încadrat în limite foarte bine delimitate - trei luni – iar
profunzimea sentimentelor umane îmbracă forma senzaţiilor.


Iubirea magică nu are suişuri sau coborâşuri. Aşa cum spune şi poetul,
cuvintele de ordine în cazul unei asemenea iubiri sunt cheful şi
distracţia alături de gagiu sau gagică.


Folosirea cuvintelor nu este deloc întâmplătoare. Elementele de argou:
gagiul, gagica vin să sugereze faptul că cel care vorbeşte este un om
asemeni nouă, care însă, conform preceptului biblic, şi-a pus în valoare,
talanţii, reuşind să pătrundă într-o lume de vis.


A doua strofă a cântecului descrie opulenţa de care se bucură eroul.



Dau o cheie la mertan


S- am plecat pe litoral
Mi-am pus plinul de benzina
Si in dreapta o blondina





„Merţan”-ul face trimitere la stilul de viaţă al marilor padişahi.
Folosirea expresiei „plinul de benzină” nu este deloc întâmplătoare. Ea
ilustrează verticalitatea convingerilor personajului principal. El nu
operează cu jumătăţi de măsură. Totul sau nimic pare a fi deviza după care
se conduce.


Noţiunea plin, are şi un sens metaforic. Ea prezintă maturitatea
dragostei dintre cei doi, care tind spre perfecţiune. Acest lucru este
confirmat şi de termenii cu care este descrisă marea iubirea a
personajului nostru. Fata cu care se iubeste eroul principal nu este o
fată oarecare. Ea este o „blondină” - simbol al frumuseţii feminine,
aşezate la dreapta bărbatului. Afirmaţia este întărită în versul al doilea
din cea de a treia strofă.





Am mertanul de mult timp
Si-o blondina prototip
E a mea numai a mea
Si-mi petrec vara cu ea





Hiperbola “blondină prototip” descrie în profunzime calităţile greu de
egalat ale iubitei, ea fiind o fiinţă unică. Prin folosirea unui termen
tehnic pentru a-şi descrie iubita – “prototip” – autorul ne reaminteşte că
dragostea lui este asemeni ţinuturilor exotice, fascinante dar încă
neexplorate în profunzime, afirmaţia fiind întărită şi de plasarea
poveştii în anotimpul de vară.


Ultima strofă descrie actul de iubire dintre cei doi. În primele două
versuri, ne este prezentată atmosfera care domneşte între îndrăcostiţi.





Marea neagra e calduta
Blonda-i sexy si finuta





Iubirea se consumă în apa caldă a mării. Cristalinul mării descrie
sentimentele celor doi iar căldura apei descrie relaţia dintre ei.
Dragostea dintre cei doi este imună la scurgerea timpului





Ziua stau cu ea la soare
Noaptea o scot la plïmbare





Succesiunea zi noapte nu poate perturba trăirile profunde alte
tinerilor îndrăgostiţi, dar autorul lasă o portiţă de ieşire din această
idilă aproape perfectă. Folosirea termenului “noaptea” din ultimul vers
avertizează cititorul că totul poate fi perfectibil, chiar şi iubirea, iar dacă peste iubirea dintre cei doi s-ar lăsa întunericul, eroul va trece şi
peste acest obstacol. Este vorba doar de 3 luni de distracţie.

Un comentariu:

Anonim spunea...

acest comentariu a fost copiat de pe blogul meu
http://numaivestibune.weblog.ro/2007-11-18/213267/Comentariul-literar-al-unei-manele.html
Ma bucur ca textele scrise de mine plac atat de mult incat sunt copiate si pe alte pagini web, dar consider ca este de bun simt sa se precizeze sursa.