Lumea in care traim

Iata un interviu extraordinar luat de un realizator TV celebru (David Brancaccio) graficianului de exceptie Milton Glaser. Am aprecia enorm o varianta pe romaneste a acestui interviu! Voluntari?



BRANCACCIO: Welcome.

This is a state that played a pivotal role in the history of dissent in this country. Think of The Crosby, Stills, Nash & Young song "Ohio."

There's a new exhibit looking at the design of dissent, the ways that artists can communicate ideas that force us to question the politics of the moment. The project's curator has his roots rather due east of here. Milton Glaser was a founder of NEW YORK MAGAZINE and the designer of the iconic I heart N.Y. campaign. And he has some strong feelings about the role of design in a democracy.

BRANCACCIO: Is this button one of yours?

MILTON GLASER: That's one of my buttons.

BRANCACCIO: Yeah, so it says, "Dissent Protects Democracy." I mean, that's a lot of burden for dissent. In what way?

MILTON GLASER: Well, I think it's a rather simple-minded idea that if you examine government, those that have the least dissent are those that are most totalitarian. That is, in fact, the manifestation of dissent that defines democracy, 'cuz it means that there are oppositions to power that are freely expressed and that minority opinion is also considered to be worthwhile. Generally speaking, dissent comes out of a sense of fairness that something is wrong. Power is being used unfairly, and there has to be some manifestation or complaint about it.

BRANCACCIO: If you look through the book that goes with the exhibit that you wrote with Mirko Ilic, there's a lot of heavy duty political images. But it prompts a question: What's the difference between dissent and propaganda?

MILTON GLASER: Well, it's an excellent question actually. And I think there is a difference, which is to say in dissent the dissenters have, it seems to me, the obligation of referring to a central truth and an idea of fairness and a complaint about power.

In propaganda, you have no such obligation. You don't have to tell the truth. You certainly are rarely complaining about power. You're simply expressing ideas that you want to enter into the system in order to persuade people to do something.

BRANCACCIO: And clearly the government in power can't dissent by definition but they can produce propaganda.

MILTON GLASER: They can indeed. But you wouldn't talk about a government dissenting from anything fundamentally, because they are the power. So there is this inevitable dialectic relationship between power and dissent. And those of us who value dissent see that as a manifestation of democratic health.

In the show, there are-- things, for instance, that are anti-Soviet you might say.

BRANCACCIO: Anti-Soviet.

MILTON GLASER: Anti-Soviet. As well as anti fascistic. There are Israelis who are on the side of the Palestinians\. I mean, it's-- you really see that this is not so much a manifestation of left and right. Or radical and conservative. But you really see it more than anything else-- what it is, is a response to power.

And that no matter what the source of the power. Whether it's right wing power or left wing power. Or any other or religious power. That it behaves in the same way. It always attempts to suppress, to subvert, to marginalize opposition. And, for all of us who care about democracy it creates the opportunity to complain. And to try to redress what we perceive as an unequal fight.

BRANCACCIO: When you're down to the exhibit are there certain images that you tend to linger over in particular?

MILTON GLASER: There are many actually, because there are kinds of a range of talents and abilities as there are in any exhibition. There was one about the division of Bosnia that I love which shows a bow and a bridge of a violin and then the body of a violin taken apart. In opposition to dividing Bosnia and basically suggesting that unless you put all the pieces together, you can't make music. I love that, because of its I guess intellectual demand and its grace.

On the other hand, there's a very powerful image of our President with oil around his mouth which is a parody of the "Got Milk" commercial. It says "Got Oil" on it. It's very, very insistent and a image that would penetrate your mind and cause you to think about its meaning. So, there are several such images in the show, and as I say, sometimes words do the job, sometimes the image does the job, sometimes the words and image come together and they do the best job.

BRANCACCIO: What is it about the media landscape in 2005 that may provoke some of these images of dissent to wanna bubble up like this?

MILTON GLASER: Well, there's a real problem with the media landscape and you know certainly as well as anybody else which is that the media in general has become exceedingly passive in regard to its response to government. If we don't have a vigorous questioning, aggressive journalistic community and mythology, democracy itself is in great jeopardy.

You really have seen that this last few years, that the whole democratic underpinnings of America have been threatened by a very weak, journalistic community that simply has not been willing to take on the President or the existing government.

BRANCACCIO: It's not just that we're involved in a war on terror and that the accusation can be levied at journalists or anyone else who dissents: "You're not a patriot." Maybe that's what the major moving force in quieting potential voices of dissent.

MILTON GLASER: Well, if you look at history, that always happens, doesn't it, that when there is fear and a threat, particularly an external threat, power can do anything with impunity at that point, simply because it can justify anything by saying, "Well, if we don't do that, all of you are going to die." That threat of this external power is always the basis for intimidation and repression as far as governments are concerned.

And all of us who are good citizens and feel that there are other ways of dealing with danger and balancing our responses with our own concerns about a repressive society have to speak up in this case. I mean, there is a balance. It is a struggle. There are cases to be made on both sides, but right now, it seems to me that it's all skewered in the wrong direction.

BRANCACCIO: There's one very arresting image that particularly caught my eye. It's a hand like this, only these three fingers are blown off. And I thought a peace symbol. That's what I thought of. When you read the artist's description, it says-- the artist wrote that this is a universal symbol of victory. That's a different notion in a sense.

MILTON GLASER: Well, it is until you follow a certain line of logic. And when you think about it, you realize, well, what is the price of victory? And you discover that there are penalties for being victorious that you don't think of when you think of aggression and war and so on. Even when you win, there could be a profound loss. So, I actually think that's a very engaging idea when you realize that peace, victory and mutilation are all related in some poetic way.

BRANCACCIO: One of the iconic images of the exhibit and I think of our time is embodied in this. There it is. This is a iPod. It says iRaq.

MILTON GLASER: Yeah, very-- very powerful idea and also that's not fully understood except when it's in the context of the existing campaign for the iPod. This poster was actually put up in the middle of the other posters, so that you would scarcely notice it, but when you came across it, it was absolutely shocking. And that link between consumerism and aggression is profoundly made in a very interesting and powerful way.

BRANCACCIO: Well, what do you think about that link, because Milton, you're a fella who has more dabbled in this area of marketing. You know something about what makes the consumer ticks.

MILTON GLASER: I do. It's all about communication, isn't it, and what is effective. How do you create imagery that persists in people's mind and causes them to think or to change? Of course, that's a heart of the matter, and I must say that the right and the Republicans and our existing government has been much better at producing imagery that people respond to than the left has been.

And I think it's one of the reasons that they have triumphed in our time is they have created images and symbolic references that people respond to, regardless of their truth or their accuracy.

But they understand how people respond to images. And to some degree the effectiveness of anything in the show has to do with whether you can convince people to change their opinion. After all, in most cases, you're merely talking to people who already hold your views. The thing that's important about this kind of communication is can you really persuade people to alter a perception that they have.

BRANCACCIO: What's your hunch? It can be done?

MILTON GLASER: Sometimes. I wish it would happen more often. But my experience has been that sometimes things change.

BRANCACCIO: What are you thinking of when you talked about the effectiveness of conservatives in marshaling those images effectively?

MILTON GLASER: Well, when you stop to think about the imagery of the campaign, the heroic images of our President, for instance, the repetition of certain kinds of words and phrases, very often misrepresent intention-- I mean I saw an ad for-- the President's attempt to deal with the Social Security issue.

VIDEO: "Urge Congress to help President Bush save social security."

That construction, that idea that the President wants to save Social Security is repeated often enough until actually some people believe him. It doesn't seem to be going down as well as other things that they've done on the right, but because Karl Rove is a kind of genius and understands communication and advertising and persuasion as well as anybody in America, they have been tremendously effective in convincing people to shift their view of things.

BRANCACCIO: Karl Rove, the President's chief political, really genius?

MILTON GLASER: Absolute-- I think he is a genius. In this regard, in terms of understanding what the public responds to and what phrases and words and imagery will persuade them, there's no one I think that's ever appeared on the American scene that has been more effective.

BRANCACCIO: I want to go deeper on one of these threads. We're very good in America at talking about stuff, often stuff to buy. We tend to talk about our iPods. We tend to talk about cars or new fads. But in terms of sort of grand ideas, like democracy, I don't know, that doesn't-- it's not what-- what you hear when you walk around the city.

MILTON GLASER: Well, those ideas are much tougher to deal with, and of course, we have been processed through the intersection of television and advertising to think of life in terms of what we own and also to think of our dissatisfactions in life with what we don't have and what others have.

I mean, the whole function of advertising to some degree, apart from the fact that it keeps the wheels of our civilization and our economy going, is to create a climate of dissatisfaction that can only be resolved by acquisition. I mean that is thematically what advertising lives on.

BRANCACCIO: Your car from 1999 which runs perfectly well just isn't good enough. You need something newer.

MILTON GLASER: You need something newer, and you need to change your clothes and your style and everything. Okay, we understand that in terms of economic construction. But what that leads to is that happiness is very much linked in America to acquisition and to owning things.

One of the other things that I've always been interested in is that advertising makes people accept misrepresentation, because advertising is always based on amplification or distortion of reality. And so it makes claims that basically are emotional, but not quantifiably true.

BRANCACCIO: Like what?

MILTON GLASER: Well, you know, if you buy this car, your neighbors will envy you and your social condition will be enhanced. Or if you buy this breakfast food, you'll have twice the vitality and you'll lose weight. Whatever it is, you know that sometimes there's a core of reality, but most of the time, the differentiation between identical products is based on the idea that you amplify certain characteristics symbolically.

So. But the fact about this that is most interesting is that even though people know that these are misrepresentations and very often lies, in terms of products and what products will do for you, they still buy the product, if the communication is entertaining enough.

So, there's been a kind of shift, it seems to me in America, from an idea that truth is valuable to an idea that entertainment is more valuable. And as a result of that, it -- lying in public no longer has any consequences, because you get crazy in thinking about all these public lies. You know with-- They use the term spin, and of course spin is just a nice way to say lie. But everything is spun in order to achieve a certain result. The fascinating thing about it is that the public who has grown up conditioned by advertising perfectly accepts political misrepresentation this way.

BRANCACCIO: I mean, I suppose one way to look at it is that maybe we're conditioned to be skeptical. But we often don't see that skepticism translated to the political pronouncements that people are hearing.

MILTON GLASER: No, and I think that's absolutely true, and I think the great, great-- benefit of skepticism in general is that it sort of keeps the-- a kind of protection in place that you just don't accept things at their face value or because they're entertaining or because they're interesting.

I'm convinced that in the last election, the reason President Bush got elected was because he was much more entertaining than Kerry. It was really Kerry's lack of ability to entertain, more than anything else, that caused part of the public to basically say, "Ah, I don't wanna sit still for this guy for four years."

BRANCACCIO: Sort of the tedious dinner guest versus the entertaining dinner guest who you may not agree with?

MILTON GLASER: Well, that for one thing. That idea that people would rather go out for a beer with the President was not a trivial idea. You would be more likely to, as it turned out, to vote for somebody that you would also go out with a beer with. So, but that-- part of that at least is a direct consequence of a population that has been brought up and trained through the media of advertising and television.

BRANCACCIO: Where does that leave the state of dissent in America? I mean, you can go see the exhibit and see some dissent, or you can pick up the book. But you know you look at an image like this. Your image, I heart New York, in this case, more than ever. That idea still lives. In other words this is a very contemporary-seeming idea. But there was another button that I don't think had anything to do with-- but people used to wear it on college campuses. Question Authority it used to say. That seems almost archaic in 2005.

MILTON GLASER: It does. I mean, that's the thing that makes you most crazy, the idea of this passive acceptance of an authority. We thought we weren't that kind of people. Something else has happened that links to that which is a transformation of a perception I think we had at the end of the war which was that ends did not justify means.

After Nuremberg, that idea became very clear philosophically, right? You cannot do anything you wish, because you have a good end in mind. The way that you accomplish that is very significant, and you can't simply do it because you want to. Well, that idea's vanished. What happened to that idea? It was a very powerful idea, if you remember the end of the war, and after the Nuremberg trials.

Now, there isn't any sense that ends don't justify means. There is-- Everything that the government does that is oppressive, the withdrawal of citizens' rights or torture or whatever is justified by the threat. And that idea that we simply you know don't do things because they're immoral has vanished. And I'm always astonished at how short a time it took to transform this country.

BRANCACCIO: In my new found search for dissent, you can find it online, can't you? I mean, whatever your political point of view or grievance, there's a web site or nine or ten that will reflect this online. Maybe that's the driving force for this.

MILTON GLASER: Well, there is that. I also think there's more dissent than is ever articulated or raised to public view, because fundamentally it is easy simply not to report manifestations of dissent. And once you have a media that is not interested in making trouble, it is also not interested in following the line of dissent. And I think that's one of the complex issues that occur in a media-dominated democracy which is that the choice of what is articulated and raised, the consciousness, finally depends on the courage of the people in charge. And I don't think they're very courageous these days.

BRANCACCIO: Now, Milton, I've got to hand it the you. At a time of bitter partisanship a d a terribly divided electorate-- you come up with an act of dissent here. A button that I think we all can agree on.

MILTON GLASER: That's right. It says "better dead than red." Which is a phrase you heard a long time ago. When it was directed at the Commies. But now-- those of us who live in blue states can wear it with a certain amount of pride as well.

BRANCACCIO: The first non-controversial button of dissent.

MILTON GLASER: You might put it that way.

BRANCACCIO: The Design of Dissent Exhibit is just wrapping up the School of Visual Arts in New York. But the book, written with-- Mirko Ilic lives on. We'd show the title but the-- censors, apparently, won't let us.

Milton, the man regarded as the embodiment of graphic design in this country. Milton Glaser thank you very much.

MILTON GLASER: It's been a pleasure being here.


Milton Glaser este un celebru graphic-designer, cunoscut mai ales pentru I "semn_inima" NY.

(anti)Goma //Cotidianul Ziua si oamenii

A inviat Goma!

Ce nu a reusit Securitatea tortionarului Plesita sau dusmanii democratiei autentice a dus la capat Parchetul instantei supreme a Romaniei post-decembriste si diletantismul presei romane: sa-l ucida pe Paul Goma. Celebrul militant anti-comunist roman refugiat la Paris a fost ucis pe 22 iunie anul acesta, printr-un comunicat oficial preluat de presa pe nerasuflate, unde procurorii care investigheaza vinovatia fostului sef al Securitatii si recentele sale aparitii televizate, transmit CNA ca "Plesita Nicolae a avut in vedere o explicatie in legatura cu lipsa raportului de cauzalitate dintre fapta sa si decesul lui Goma Paul". Aceasta stare inedita in care a fost plasat de Parchet cu concursul media romanesti l-a determinat pe Paul Goma sa ni se adreseze, in exclusivitate, pentru o minima indreptare. Titlul si intertitlurile (mai putin primul) apartin redactiei. (D.E.)

O, ce veste minunata...

...mi-a adus presa noastra cea de toate zilele, chiar de Ziua Sfanta pentru noi, Basarabenii si Bucovinenii: 22 iunie (1944, atunci "s-a pornit razboiu-n lume", dupa ce Antonescu a ordonat: "Romani! Treceti Prutul! Zdrobiti vrajmasul de Rasarit si Miaza-Noapte..." - numai ca nici azi nu a fost zdrobit Dusmanul Rasarit-Miazanoapte).

Cu prilejul aniversarii exaltanta-deprimante mi-a venit de la Bucuresti inveselitoarea veste ca am - in sfarsit! - decedat. Mi-a comunicat-o procurorul Eduard Mihai Ilie - citez din presa:

"...potrivit unei adrese a Parchetului instantei supreme trimise CNA, procurorii au considerat ca desi Plesita a recunoscut ca a batut oameni, marturisirile acestuia nu intrunesc elementele necesare pentru a incepe urmarirea penala. Raspunzand unei sesizari a Consiliului National al Audiovizualului, procurorii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) au apreciat ca declaratiile in care Plesita arata ca a torturat oameni - cu referire expresa si la disidentul Paul Goma - nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor reclamate de CNA, care invoca articolele 324 si 358 din Codul Penal". Cum sa intruneasca? - elementele-necesare? Dar unde se trezesc ele, necesarele: in Europa?

"Nicolae Plesita a recunoscut, in emisiunea "Dan Diaconescu in direct" din 18 ianuarie, de la OTV, mai multe fapte pe care le-ar fi comis in timpul regimului comunist, mentionand in mai multe randuri ca nu ii pare rau pentru ce a facut. "I-am ucis, bineinteles. Asta faceam noi", a mai declarat Plesita, referindu-se la dusmanii regimului comunist. (...) In ciuda acestor fapte, procurorii au stabilit ca discutia dintre Dan Diaconescu si Nicolae Plesita a avut ca punct de pornire memoriile acestuia si ca marturisirile fostului general de securitate nu intrunesc conditiile articolului 324, alineatul 4 din Codul penal, potrivit caruia "se pedepseste cu inchisoare de la trei luni la trei ani laudarea in public a celor care au savarsit infractiuni sau a infractiunilor savarsite de acestia".

* "Intrebat in timpul emisiunii in legatura cu ancheta in cazul Paul Goma, Plesita a recunoscut ca a folosit violenta: "Nu numai ca l-am anchetat, da' i-am dat si un pumn, f...u-i mama lui!". "A fost ca o mangaiere", spune fostul general de securitate.

"In adresa remisa CNA de catre procurori se arata ca "acest aspect nu poate constitui cuvinte de pretuire la adresa activitatii sale, tinand cont ca Plesita Nicolae a avut in vedere o explicatie in legatura cu lipsa raportului de cauzalitate dintre fapta sa si decesul lui Goma Paul. Concluzia se desprinde chiar din raspunsul sau adresat realizatorului: "A fost ca o mangaiere. Uite, in pauza iti arat eu cum l-am pocnit si ai sa vezi ca nu mori"".

S-a observat: nu am subliniat lipsa raportului de cauzalitate dintre una si alta. Nici nemirarea mea fata de caldura-mare, autoare morala (si mortala) a gandirii procurorale. Nu arat cu degetul inspre tovarasul Eduard cu acelasi nume (caci dansul ne descreteste fruntile - ceea ce nu este putin lucru pe timpurile acestea, incruntate), ci inspre efectul cauzei: imbrancirea in "groapa-mi rece si mortuara", vorba unui cantec din batranii mahalalelor eterne.

Cine altcineva mi-a vrut moartea?

De cate ori am ras cu hohote, cu lacrimi - ca sa nu (cu hohote) plang... Cu aceasta "metoda" am izbutit a supravietui noi, supravietuitorii Raiului Comunist: ne strambam de ras cand povestim ce umilinte, ce mizerie, ce foame am indurat in inchisori, cum ne-au batut Enoiu, Somlea, Goiciu, Istrate - Plesita!

Or Securitatea - Raul Absolut - nu vroia moartea "pacatosului", ci mentinerea lui in viata, ca *sa simta* tot-tot-tot ce ii fac fratii intru Miorita, sa-si doreasca moartea pentru a fi izbavit de chinuri, dar moartea sa nu vina, decat prin "mici accidente". Cata vreme am fost in labele Securitatii, plesitii de toate gradele m-au umilit, m-au schingiuit, dar m-au pastrat, cu grija proletara, in viata, abia dupa ce am iesit de sub obladuirea-le au incercat sa ma ucida.

Bine, dar cine altcineva (ca institutie, ca persoana) mi-a vrut moartea? incepand de cand? Pentru ce? Raspunsul - dupa 15 ani de cautari - este, vai:

M-au vrut mort, nu raii-rai - ci bunii. Nu inamicii - amicii. Nu vrajmasii securisti - nici macar eduarzii inocenti, ci (unii - si nu putini) colegi, scriitori(i) romani.

Intelesesem: prietenii, colegii-de-condei se suparasera foarte pentru ca din primele zile ale lui 1990, ii atacasem in presa,...

... acuzandu-i ca pana la "revolutie" pastrasera pozitia in patru labe, pe sub lavite si abia la semnalul lui Brucan ca se-da-revolutie la roman iesisera din bortile rezistentei-prin-cultura si se proclamasera "disidenti", "opozanti", "arestati la domiciliu", "cenzurati", "interzisi de Ceausescu" -"sertaristi";

... acuzandu-i de inadmisibilul "rezultat al alegerilor din luna mai 1990", afirmand ca votul masiv (asa, cu fraude masive) in favoarea bolsevicului Iliescu, pentru care facusera campanie pe fata Sorescu, Eugen Simion, Breban, Buzura era consecinta - si dovada incontestabila - a vanjoasei, altfel orizontalei lor "rezistente-prin-cultura";

Iliescu, Manolescu si Mineriada 13-15

...acuzandu-l pe N. Manolescu pentru interviul luat lui Iliescu imediat dupa Mineriada Sangeroasa (13-15 iunie 1990) in care il facea "om cu o mare" si il legitima, nu doar pe un vadit ilegitim, ci pe un criminal vinovat de exmatricularile studentilor din 1957 (una dintre victime: chiar studentul Manolescu Nicolae); vinovat de puciul din decembrie 89, de diversiunea cu "teroristii" care pricinuise moartea atator oameni, atator oameni; vinovat de "procesul" neeuropean al ceausestilor; vinovat de incendierea Muzeului si de distrugerea Bibliotecii Centrale Universitare; de tulburarile interetnice - in fine (dar nu si ultima dintre crime) - declansarea razboiului civil: mineriadele. Or el, N. Manolescu - recent ales presedinte al scriito-rilor! - a negat vreme de 15 ani grosolana, mortala (dar nu in spatiul mioieritic) eroare comisa, insultand pe cel care ii baga sub nas citate din chiar interviu (intamplator: eu), ba incoltit, pretindea ca il cita ("omul cu o mare") pe prietenul sau Toiu - care-nu-aparea-in-text - si abia in urma cu trei luni a cam-recunoscut, ardeleneste, ca da, el a cam, dar numai fiindca Zigu Ornea il (cam) dusese la Cotroceni "nu (prea) stiu pentru ce..." Va fi aflat, dupa 15 ani (cam) ce cautase el la Cotroceni, chiar atunci, (cam-prea) dus de mana de Zigu Ornea? De ce abia acum recunoaste ca "n-ar fi trebuit sa publice interviul in Romania literara" si sa dea legitimitate unui bandit? Dar e limpede - a fost mereu si pentru cei care l-au ales presedinte al scriitorilor, nu doar cel-mai-bun, cel-mai-cinstit si mai drept dintre thraci...-: pentru ca tovarasul Iliescu nu mai este la putere, ba chiar fusese pus sub acuzatia de a fi autor principal al chemarii "minerilor";

Intelectualii si guvernul Iliescu-Roman-Magureanu

... pentru ca m-am mirat cu glas tare ca "intelectuali" ca Plesu, R. Theodorescu, Sorescu, Vartic, Papahagi, primisera sa intre in guvernul Iliescu-Roman-Magureanu (Paleologu, glumet subtire, se prezenta ca "ambasador al golanilor", cand toata lumea vedea - dar nu accepta! - ca boerul Alecu era un furier al tovarasului golan, in sensul originar, Iliescu)...

Ca sa scurtez: pentru ca, in decembrie 2000, in revista 22, crema intelectualitatii romanesti, smantana scriitorimii carpatine semnase Apelul pentru re-alegerea criminalului Iliescu (pretinzand cu nerusinare - bine: atunci cu inconstienta bovina - ca ei nu sunt pentru bolsevismul iliesc', doamne fereste! ci... impotriva fascismului vècètudoresc'! - "Sa facem baraj fascismului si antisemitismului!", suna un cuvant de ordine venit dinspre Washington-Tel Aviv, eu, singur-singurel, de capul meu, i-am acuzat prin textul "Sa fie interzis electoratul!" de amnezie, de lasitate, de colaborationism, de participare (activa) la mentinerea structurilor comuniste - si nu in ultimul rand pentru faptul ca foloseau - ei, profesionistii, creatorii de limba romana, termeni, sintagme ca: "revolutie", "fosta Securitate", "domnul Iliescu", "domnul Magureanu"; "domnul Nicolski" . Atat de ultragiati au fost semnatarii Apelului Rusinii, incat s-au indignarisit in Romania literara - sub semnatura proprie si anonima: "Cronicar", cum altfel! - Manolescu, Toiu, Dimisianu, A. Stefanescu, C. Teodorescu, Ioana Parvulescu, Adriana Bittel, amenintand cu un proces revista *Vatra* pentru publicarea articolului meu...

...acestea - si inca altele - erau fapte-rele (ale mele, se intelege) suficiente pentru a fi din-inima-detestat de confratii breslasi.

Am spus-scris ce credeam, nu ceea ce era convenabil. Pentru asta sa mi se doreasca moartea?

Cercul stramt

Am luat ca pe o gluma proasta exclamatia excedata a lui Liiceanu in cercul-stramt din care mai faceau parte Plesu, Pruteanu, Sorin Marculescu, Dan. C. Mihailescu: Nu mai moare odata Goma? - nu am pus zisele intre ghilimele, fiindca ele au fost rostite, nu si consemnate in scris. Tot in "gluma-serioasa" (Stii ca Goma tot n-a murit?) isi etalau umorul devastator Iorgulescu, Buzura, Cosasu, Buduca, Alex. Stefanescu, Adamesteanu, Dimisianu, Grosan, Dimisiana, Monica Lovinescu (ei, da: "Monicuta-cu-Getuta", vorba-rea a lui Dan Petrescu).

In februarie 1997, dupa ce a aparut la Nemira Jurnal I-II-III), a fost declansata de catre Monica Lovinescu (prin megafonul 22-Adamesteanu) prima campanie de presa: "imi pare rau ca l-am cunoscut pe Paul Goma".

Pe data catanele D.C. Mihailescu, A. Cornea, Alex. Stefanescu, Bianca Marcu-Dumitrascu-Balota, Bianca Marcovici, Dimisianu, Pruteanu, Buduca, Ioana Parvulescu m-au acuzat, nu numai de minciuni, de calomnii, dar si de "delatiune", iar Zaciu, Dimisiana, Paruit m-au trimis la azilul de nebuni.

Dupa scandalul Caraion - starnit tot de Monica Lovinescu, intretinut de N. Manolescu, cel rezemat pe Bibliografia Pelin, si C.T. Popescu, intelectualii patriei tricolore: Liiceanu, Plesu, Manolescu, D.C. Mihailescu, Monica Lovinescu, intalniti cu treburi culturale intr-un oras din provincie, au ajuns la deneocolita "problema": Ce e de facut cu Goma? Ne injura pe noi, toti cei buni, ne calomniaza, ne acuza ca am pactizat cu puterea, ca nu am vorbit tare in locul celor fara glas. Se intreaba insidios in presa de ce, dintre condeieri doar Negoitescu a semnat apelul acela pentru drepturile omului din '77 ?- de ce!: sa fi intrat si noi, cu totii in puscarie si sa ramana literatura noastra fara literatori? Ne reproseaza ca am fost de acord cu excluderea lui din Uniune, pe cand el era arestat - dar ce era sa facem: sa protestam si sa ne excluda, chiar aresteze si pe noi? Ne mai reproseaza ca dupa revolutie nu l-am reprimit in Uniunea Scriitorilor - cum sa-l reprimim (dupa revolutia noastra), daca a refuzat sa faca cerere? Pretinzand ca asa cum nu facuse cerere pentru a fi exclus, asa nu face nici acum, cei care-l dadusera afara atunci acum sa repare magaria si sa-l reintegreze - n-o fi pretinzand si scuze?... Si cum polemica in presa nu poti angaja cu el, in replica scoate alte acuzatii, alte injuraturi, alte... - stiti ce a patit bietul Borbèly cand a incercat sa dialogheze cu el... (subliniere, in lipsa ghilimelelor citarii).

Tacerea criminala

Dupa o scurta dezbatere, colegii mei iubiti au hotarat:

Cea mai eficace metoda de a-i inchide gura lui Goma: tacerea: sa facem in asa fel incat sa nu se mai vorbeasca-scrie nimic despre el - nici in bine nici in rau. Tacerea e cel mai bun gropar.

Autor al propunerii: Liiceanu. Iar Monica Lovinescu a dat ukazul: Goma este contestat - si a urmat zgomotoasa campanie a... tacerii...

Nu e bine cand esti contestat-prin-tacere - de Monica Lovinescu. Cand esti tinut-la-o-parte si mintit, tot de Domnia Sa - ca la constituirea Societatii Scriitorilor (dar nu din a Scriitorilor din Exil - asa cereau Breban, Tepeneag si chiar Ilie Brie!): cand?, in vara anului 1989!; nici cand esti tinut-la-o-parte de decizatorii portofoliului viitoarei edituri Humanitas, ca in februarie 1990, tot de prietena Monica Lovinescu; cand esti, nu doar tinut-la-o-parte, dar prezenta ta este conditionata de absenta lui Goma: Monicii, Barbaneagra la "Congresul exilului" de la Paris, la care au participat...exilatii: Bacanu, Petrisor, Calciu, Coposu, Blandiana si alti calatori impenitenti.

Nu, nu e bine sa fii contestat prin decret de Monica Lovinescu. Ba chiar cam-rau, cum ar zice chiar si despre un cam-mort ardeleanul Manolescu, fostul ei fiu spiritual. Mai ales ca fusesem (cam) interzis vreme de 20 ani (1970-1990), iar cand, in sfarsit, cartile mele au - cam - vazut lumina tiparului, editorul si prietenul Liiceanu mi-a cam-trimis la topit volumul de marturii despre 1977, Culoarea curcubeului, cu asentimentul-complicitatea, bunilor si vechilor prieteni Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Gabriela Adamesteanu, sub aplauzele intelectualilor, scriitorilor, oamenilor de carte si autori de carti: Manolescu, Doinas, Paler, Blandiana, Zaciu, Fanus Neagu, Mircea Micu, Cezar Ivanescu.

Cine sunt inmormantatorii

Inmormantatorii mei sunt, se zice, persoane extrem de inteligente; eu, negru in ceru' gurului, pretind (judecand dupa fostii mei prieteni Ivasiuc si Virgil Tanase): extrem-inteligentii carpato-danubioti sunt capabili de idiotenii fara seaman - de-o pilda:

Filosoful-cel-mai-tanar-la-romani Liiceanu, nu numai ca a topit volumul de marturii despre 1977, Culoarea curcubeului, dar a suprimat de pe site-ul Humanitas fotografiile copertelor celor trei carti ale mele, de el editate: Culoarea..., Gherla, Soldatul cainelui, anuntand in chenarul fiecarui titlu istetimea: "Nu este disponibila". Dar aceasta este o gandire magica!, impusa noua de comunisti: "Este suficient sa suprimam imaginea, ca sa negam realitatea"!

Nu ma grabesc sa trag concluzia ca as fi victima unui complot al oltenilor Liiceanu, Monica Lovinescu, Ierunca, Adamesteanu, Sorescu, Sararu, Baran, securistii Achim, Enoiu, ministrul (Securitatii) Stanescu, jumatatea materna a lui Manolescu, Poetoiul Paunesc' - si ca doar ei, cobilitarii imi voiau moartea, fiindca, iata: maramureseanul (ca Ivasiuc) Buzura m-ar jupui de viu, pentru ca am fost primul (si deocamdata ultimul) care a vazut in textul sau "Fara violenta!" publicat in ianuarie 1990, nu expresia crestineasca a iubitorilor de pace - ci racnetul de groaza al securistilor inspaimantati ca venise Clipa Maniei, cand vor plati, in sfarsit, pentru crimele lor.

Pana si Mircea Martin, prieten din 1965, dupa 1990 editor al volumelor Ostinato si Garda inversa m-a injunghiat pe la spate - in aceeasi organa de profesie 22, contestatoare a mea - printr-un studiu in care "informatiile" concurau "concluziile", prin neadevar-dezinformare si prin rea credinta.

Cum insa nu murisem din pricina parerii-de-rau a Monicai Lovinescu; cum nu cazuse peste mine "piatra tombala", gaselnita a lui D.C. Mihailescu (cel care, in scris ma acuzase de minciuni si de delatiuni, iar dupa o saptamana, intr-o discutie cu Dan Petrescu admisese ca "circa 90% din ce spune Goma in Jurnal este adevarat" - vezi volumul Scrisori catre Liviu - Paralela 45); cum nu fusesem internat in azil la cererea vehementa a Getei Dimisianu si a Biancai Balota...; cum, din an in paste publicam cate o carte (fireste: ramasa intr-o rasunatoare tacere din partea recenzentilor) - s-a gasit o alta categorie de intelectuali (!) care, neizbutind sa ma faca sa tac: descoperisem internetul!, nici sa ma combata cu argumente (nici ei nu cunosc operatia elementara-preliminara a contestatiei: cititul si fug ca de dracul de citat, dedandu-se la lenesul rezumat abuzivo-fanteziv), nereusind sa ma re-bage in puscarie, pe baza "Ordonantei lui Tesu", au recurs, in ultima vreme la organizarea, in sinagogi a "slujbelor de blesteme". Asa, exact asa facusera parintii lor potrivit unui raport datat: 7 iulie 1940 (imediat dupa retragerea tragica din Basarabia) - citez: "...ca o ilustrare a sentimentelor de inveninata ura de care evreii sunt animati fata de populatia autohtona: initiativa luata de un grup de doamne evreice, printre care si A. Bruchnor, Paula Schönfeld si Rolly Petreanu, de a organiza in ziua de 9 iulie a.c. la Sinagoga Centrala (din Bucuresti) o slujba religioasa, constituind "un blestem contra romanilor"" (sublinieri in text).

Saptamana Rosie: 28 iunie 1940-3 iulie 1940

Deci pentru a... face sa ne-existe marturiile, sa nu-mai-existe nici martorii marturisitori ai exactiunilor lor din Saptamana Rosie: 28 iunie 1940-3 iulie 1940, vinovatii evrei ii blestemasera pe... romanii victime! Pentru care fapte-rele? Pentru cele care... nu se intamplasera (asta va fi: viceversarea?)! Fiindca ei au fost, sunt ferventi posibilitationisti: aflati in Aparatul Terorii Bolsevice, din 1918 in Rusia, in 1919 in Ungaria, din 1939 in Polonia, din 1940 in Tarile Baltice si in Basarabia-Bucovina, iar din 1944 in toate tarile europene cedate de Americani Rusilor - au functionat dupa teoria: "Dusmanul nu a comis - inca - actul dusmanos, insa daca noi nu l-am fi arestat, ar fi putut sa-l comita..."; totodata prin traditie: preventionisti: ataca sub pretextul prevenirii unei eventuale agresiuni a dusmanului (vezi si "razboiul nuclear preventiv" imaginat de nesfarsitul imaginativ bolsevic american Wolfowitz). Acestia sunt, cum bine le-am zis-o: "holocaustologii" - in ordine ierarhica: Wiesel, Ancel, Braham, Shafir, Oisteanu, Al. Florian, A. Cornea, V. Garnet, Vitalie Ciobanu, G. Andreescu, Laszlo, Pecican, Totok. Ce bine ar trai (si) ei pe lumea asta, daca Goma acela ar...- daca Goma n-ar mai fi!

Ultimul atentat

Ultimul (pana in momentul de fata) atentat la... viata mea a fost pus la cale de Silviu Lupescu, directorul editurii Polirom: la presiunile delegatiei de autori indignati alcatuita din holocausto-logii sus-numiti (la care s-au lipit Mircea Mihaies, Pippidi, Rotmann, Adriana Babeti si alti autori de carti de bucate), a suprimat "Introducerea" la volumul meu Culoarea curcubeului - Cod "Barbosul". De ce? Pentru ca... facand istoricul miscarii pentru drepturile omului din 1977, ii criticam-insultam pe intelectualii de varf si pe scriitori indragiti de masele largi de cititori; totodata, vorbind despre "istoria volumului" ii calomniam pe editorii romani: Liiceanu, Sorescu, Viorica Oancea, Papahagi. Astfel editorul Lupescu - cel care a cumparat de la Uricaru si "Cartea romaneasca" - mi-a decapitat un volum.

Insa nu m-a suprimat pe mine, autor. El va spune ca nici nu a vrut asa ceva. Eu am sa observ - in doua puncte:

1. nici n-ar putea; si:

2. chiar daca un autor nu moare-de-tot dupa ce editorii ii ucid cartile, nici nu se poate spune ca dupa un asemenea tratament "colegial" are o viata normala - de unde concluzia: editorii distrugatori ai cartilor sunt ucigasi - adevarat, "doar" de carti, insa cum cartile sunt copiii autorului...

Pe de o parte, orice ar crede iubitii mei confrati, nu se ucide un scriitor cu tot cu scrisurile sale, doar... tacandu-i-le, topindu-i-le, decapitandu-i-le. Pe de alta parte, chiar de nu ar fi fost inventat samizdatul, nici internetul - le-am frecventat pe amandoua, dupa 1990 - sufar, in continuare, atroce de tacerea impusa de Cenzura instituita de Liiceanu, Manolescu, Adamesteanu, Plesu, Monica Lovinescu, port doliu dupa cartile ucise de Liiceanu, de Sorescu, mutilate de Lupescu, dupa cartile nedistribuite, cartile ne-editate...

Fata de toate acestea, isprava lui Eduard-Procuror-la-Roman este o prostioara de adolescent aburit.

Ucisi de dusmanul rus si de fratele roman (cel mioritic)

Am inceput acest text la 22 iunie - in 1941, la 22 iunie, s-a pornit liberarea noastra, a basarabenilor si a bucovinenilor de robia bolsevica; inchei textul azi, 28 iunie 2005 - la 28 iunie 1940 a inceput cosmarul basarabenilor si al bucovinenilor cedati rusilor de nedemnii nostri guvernanti.

Guvernanti - romani - care si dupa 1989 au continuat sirul cedarilor, atat prin bolsevici din tata-n fiu ca Iliescu, Roman, Nastase, de incapabili sa se incheie la ciubote - ca E. Constantinescu, dar si de "de-ai nostri", precum C. Coposu, cel care vedea in romanii din Teritoriile Cedate "niste minoritari", iar lumina lumii Zoe Condurache-Petre (consilier al lui Constantinescu): "romanofoni". Ultima (cronologic) isprava apartine lui Basescu: dupa ce la Chisinau promisese ca va cere anularea Pactului Stalin-Hitler si a intelegerii de la Yalta, lui Putin i-a declarat ca ei (ei doi!) sunt oameni politici, nu istorici (sic) si ca ei vor discuta despre viitor, numai despre viitor - nu despre trecut... Nu: istorici - termen depreciativ in acceptia lor - nu sunt, nu vor fi vreodata; dar oameni-politici? Lui Putin nu-i pasa; el e rus, e mare, e tare. Dar omul-politic Basescu: el nu e rus: de ce acum spune una, dupa 24 ore, nu doar alta, ci contrariul a ceea ce spusese? Tine atat de mult sa fie trecut si el in randul Cedatorilor de Provincii Romanesti, in al Vanzatorilor de Frate?

Eu - iertare - neavand viitor, raman cu ochii la trecut: la moartea celor 3 milioane de romani vanduti de fratii lor, cedati in 1940; in 1944 - in 1989, in 1992 - si mereu-mereu, incat, chiar de nu-i socotim si pe cei ucisi de bolsevici in acesti 65 ani, se aduna cel putin trei generatii - cate milioane de suflete: doar 9? Ucise, nu atat de dusmanul rus, cat de fratele roman (cel mioritic).

Amin.

Paul Goma

Paris, 28 iunie 2005

______________________________________________________
Reactii:



De la: Seherezada Feodorovna

imi amintesc ca Una din Nopti i-a fost dedicat lui Goma

intr’una din seri sultanul zise “dar despre Goma stii vreo poveste ?”
cum sa nu, porunca ta e lege, mai ales ca ma trag de pe aceleasi meleaguri ...
... copchila fiind (eram deja juna ... insa sultanul ma crede mai tinara) il admiram foarte tare, a fost un adevarat dizident inca in vremurile tulburi, nu ca aia care au inflorit mai tirziu din senin ca ciupercutele dupa ploaie, a patimit multe, a fost inchis, batut mar de securitate, dar a avut parte de notorietate internationala cu carta77, si asa se facu ca nu a disparut fara urma ci a scapat in exil ... “...bun, a zis sultanul, si apoi ?” ... ei apoi au urmat vremuri grele de supravietuire in strainatate, nu le poti intelege tu, preafericitule, scrieri , jurnale, succese, insuccese, umilinte demne, demnitati umile .... pina cind a venit revolutia in romania, cind deodata totul a parut ca s-a schimbat intr-u fericire ...
... mai ales ca tot pe-atunci, intr-o tara asemenea dar cehia, exista unul Havel, cu care Goma aproape ca se identifica si pe buna dreptate, ca doara si ala era scriitor, si ala era dizident, si ala era dintr-o tzara ex-com, si acolo a avut loc o revolutie, si iata ca poporul ceh l-a ales pe Havel presedinte ... “serios ? mai sa fie" s-a mirat sultanul, “pai atunci si pe Goma l-au ales, nu?” ... eeei, iata ca nu a fost chiar asa, fiindca au fost si niscaiva deosebiri, revolutia cehilor a fost de catifea, a romanilor de k.k.nea, cehii aveau adoratie “de dat”, romanii aveau adoratie “de luat” asa ca cehii lui Havel i-au dat-o, romanii lui Goma i-au luat-o, fiindca trebuiau sa se auto-premieze pe ei si erau multi ... “aaah”, facu sultanul, “cunosc si eu tradari de soiul asta, si cind pun mina pe ei, acolo unde le stau picioarele li se rostogolesc si capetele ...”
... ei da, dar el nu avea puterile tale, dar si-a gasit si el o arma, a inceput sa faca liste, liste cu intelectualii lingai de pe vremea lui ceashca (mai toti), liste cu fosti prieteni care i-au devenit dusmani (mai toti), liste cu evrei care au adus comunismu’ si au pogromit romani (mai toti), liste cu securisti , liste cu denuntatori (mai toti) si tot asa ...
... scrierile i-au devenit atit de viscerale, incit nu au mai slujit decit ca arma impotriva lui insusi, numarul admiratorilor a scazut rau de tot, nu prea mai e publicat, insa se poate citi pe web, daca vrei iti arat cum ... multi zic ca e antisemit, insa eu cred ca frustrarile l-au imbolnavit si e plin de ura pe toti, vreau sa cred ca mai are si ceva prieteni si ca nevasta-sa mai vorbeste cu el ... “vai, vai ce poveste trista, a zis sultanul cascind, miine sa-mi spui una mai vesela, ca altfel iti tai si tie capu’.”



De la: Pacuraras

O poveste trista, intr-adevar...

Povestea unui om pe care nu l-a urmat nimeni si care pare ca vrea sa se razbune pe toti...
As fi vrut si eu sa-l intreb pe domnul Goma daca ( mai ) are vre-un prieten...Nu admirator, nu adulator, nu dusman ori detractor...Doar prieten..
Tare as fi vrut sa aiba, Seherezado....
As fi vrut atat de mult sa cred ca omul acesta a stiut sa-si pastreze cativa, ori macar un singur prieten.


De la: mihai ciobanu
trdarea intelectualilor

D-l Goma vorbeste din dragoste pentru poporul roman, dar vorbeste in van. Cine sa-l auda, cine sa-l ia in seama. Noi murim de foame si avem urechile astupate la orice ; la grijile altora , dar si la gemetele de durere ale tarii. Vrem doar sa supravietuim; ne-am animalizat mai rau decit pe vremea impuscatului. Intelectualii romani cu cariera sub semnul SECU, au spus asta mai multi securisti la televizor si nu am vazut nici un intelectual sa ia pozitie si sub semnul lacomiei(a trecut vremea cind artistul voia sa fie artist si nu un burghez cu burta plina), pentru ca inainte de 1990 intelectualii de marca erau bine platiti pentru a tacea (o carte de poezie insemna cite zeci de mii, un roman citeva sute de mii,etc.). Faptul ca D-l Goma este singur nu ma mira. Ca atitia smecheri(cei care-i lingeau pe comunisti si pe securisti ori de cite ori li se dadea ocazia) sunt astazi impotriva lui, desi el este singurul care se poate lauda ca a fost un opozant al regimului comunist, face parte din scenariu- voi taceti, va faceti ca nu vedeti, atacati cind apare cite un anticomunist, iar noi va dam voie pe sticla(contra unor onorarii substantiale), va punem la dispozitie ziarele si editurile. Glorii SECU-riste. Eu cred ca D-l Goma ar trebui sa-i lase in plata domnului pe acesti ticalosi si sa gaseasca un canal de comunicare cu noi cei care credem in destinul poporului roman, cei care am fost la revolutie si in Piata Universitatii, cei care am incercat sa ne ferim de manipulare. Un mesaj direct si constructiv ar fi poate mai folositor. Aceasta gilceava si stilul domnului Goma iar putea oferi sansa sa scrie o carte extraordinara. Daca dinsul sta la Paris, ca un exclus , iar noi aici este exact ce-si viseaza mai mult securistii, sa fim separati, sa protestam individual asteptind sa incasam drepturi de autor pentru asta. Si cum eu cred ca nu vom reusi sa ne unim, sunt extrem de pesimist si disperat. Plesita a spus la televizor , nu numai ca va lovit , dar si ca va trimis la Paris cu o misiune. O abjectie desigur, dar daca eu am retinut bine, nu ar strica sa vedeti emisiunea de la OTV. Va doresc sa va aiba Dumnezeu in grija si nu uitati ca limba romana are nevoie de D-voastra , dar si noi, oamenii de rind.
mihai ciobanu




De la: synd
Re: trdarea intelectualilor



Cateva observatii, domnule Ciobanu:

1. asupra faptului ca intelectualitatea a tradat atat in timpul comunismului cat si epoca postcomunista nu exista nici o indoiala.

2. Paul Goma nu a fost chiar asa de singur cum credeti Dvs. si, poate, ar fi chiar el tentat sa creada. Multi romani l-au sustinut, foarte putini in mod deschis, multi in spatele uselor inchise.

3. mult mai multi romani ar fi semnat declaratia sa daca "securitatea" nu ar fi fost atat de efectiva. La 24 ore dupa difuzarea declaratiei sale la Europa Libera, la telefonul sau nu mai raspundea nimeni. Cum si ce sa mai semnezi...?



De la: traktorist din SMT

Tovarasu Cioban ( e meserie ? ) !


Romania nu a avut niciodata un intelectual !!!
Voi numiti pe totzi care nu prasesc sau nu toarna betoane .... intelectuali.
Un intelectual schimba LUMEA cu ce " radiaza " din mintea Lui. Am sa zic ca sint si eu 'telectual . Ca doar stau pe scaun !

Goma a devenit socialist inrait ! E comunist de tip nou de la atita supt dint tzitzele Frantei. Ca un bun socialist trebuie sa critice america. A vazut ca in franta politicienii fac cariera criticind America.
E vorba de neputinta lui de a vedea capitalismul ca forma de organizare a vietii economice. Crapa ca o fasola !



De la: the din Galia de Sud
Tradarea si evolutia

> 1. asupra faptului ca intelectualitatea a tradat atat in timpul
> comunismului cat si epoca postcomunista nu exista nici o indoiala.
>
tradare-tradare ...
da' o stim si noi.
Ce ne mai trebuie ?
Intelectualitatea nu tradeaza, stimabililor,
Intelectualitatea evolueaza ...
Vorba lui nea Vasilica de pe pagina ailalta :
"O, tara trista, plina de umor" -
expresia "unui calator ... englez"
daca nici asta intelectuala evolutie e, nimic nu e !





De la: neamtu tiganu din nemtia
Fii binecuvintat Domnule Goma

Viata lunga si sanatate si sa ne mai arunci din cind in cind cite un articol, poate Doamne ajuta ne trezim, desi nu prea cred.



De la: traktorist din SMT
Va place cind Goma scrie ?

Cind scrie ca America e sursa relelor pe pamint. Regele din Swazyland a zis ca toate relele pe pamint e ca poarta femeile Pantaloni. Nici nu mai stiu ce sa mai cred. E ca o intersectie cu toate semafoarele pe verde.
Paulica Fara Frica a devenit socialist, antiamerican inrait ( cine da o coacaza de ce e asa ! ) si sa-si caute un serviciu. Spunind prostiile care le-a mai spus, nu se poate trai din asta. Sa fie sanatos si sa traiasca mult si bine, dar sa scrie mai rar cu impresiile lui Smiorcaite despre America ! Cu cit mai rar, cu atit mai bine ( asimtotic, binele va tinde spre infinit ).



De la: Anticomie din USA
Goma si America

Nene, uiti ca Paul Goma este scriitor, asa ca limbajul sau trebuie considerat in parametri artistici. Dar ceea ce spune Goma in Jurnalul sau este de fapt esenta atitudinii sale "anti" americane: [parafraza] ce au facut americanii bun in Iraq: au scapat de Saddam si au instaurat alegeri libere.

Cam asta zice si "anti americanul" George W. Bush ca a savarsit in Iraq.

Restul "anti-americanismelor" lui Goma sunt de fapt licente poetice fiindca esenta e de baza.





De la: Davidescu vasile din Bicaz
Felul de a-l trata pe Goma-o rusine nationala

Romania se numara printre tarile cu populatia cea mai conformista din Europa.

Astfel la venirea comunistilor nu exista in tara noastra o dizidenta sau o intelectualitate de stanga,lucru care a facut ca in tara noastra sa fie inscaunat cel mai primitiv comunism din Europa.Acest lucru a fost amortizat partial in alte tari europene cu aceiasi soarta prin existenta unor personalitati de stanga.

Dar lipsa de dizidenta,lipsa de opinie care sa contrazica establishmentul este la romani o boala nationala.Asa incat nici in perioada comunista nu au existat la noi dizidenti pentru ca Romania era plina de turnatori si toti aceia care au incercat au fost denuntati de cetatenii romani catre securitate,iar PCR a ajuns la 4 milioane de impostori care s-au topit intr-o zi.

In acest context a aparut Paul Goma,un basarabean roman care cu un curaj iesit din comun a sfidat regimul comunist si a dovedit ca dizidenta este posibila chiar si sub cel mai stalinist regim.

In fata acestei situatii,asa zisa intelectualitate romaneasca plina de complexe de vinovatie prin colaborationismul ei l-a considerat pe Goma ca o insulta si colaborand cu securitatea a colaborat la exilarea singurului nostru dizident.

Lucrurile au evoluat in aceiasi directie si dupa 1989 cand regimul criptocomunist dar si asa zisa intelectualitate au complotat la uitarea lui Paul Goma.




De la: Observator
Re: Felul de a-l trata pe Goma-o rusine nationala. Dle Davidescu,


Dta uiti un lucru esential. Romania a fost PRIMA SI SINGURA TARA care din 1945 si pana prin 1958, a avut omiscare antisovoietica, anticomunista si care a luptat pana la moarte, sprijinita de sateni din toata Romania in munti, in TOTI MUNTII ROMANIEI, o miscare de partizani dintre care colonelul Arnautu, iar unul dintre supravietuitori, Virgil Ogoranu, traieste si astazi si poate sta marturie.

Paul Goma trebuia primit in tara ca erou national,ca o personalitate care a dat sperante poporului roman,ca un erou care nu a precupetit a-si pune in pericol viata.

In timp ce Plesita jubileaza,turma de zisi intelectuali,fosti colaborationisti se intrec in a fi campioni ai democratiei,fac partide,tin discursuri in parlament si o fac fara cea mai mica jena.

Sarac popor roman.Sarmana romanie,"tara trista,plina de humor" cum o caracteriza un calator englez.



De la: niroS din USA
Paul Goma pe Internet

Poate fi gasit la

http://www.paulgoma.net/

O cautare cu Google da cam 5.200 the pagini in care ii apare numele complet. Asta nu-i chiar rau. Cat despre editurile care i-au trimis cartile la topit sau il saboteaza, solutia e una: se pot cumpara carti si in e-format.




De la: Serp i Molot
Paul Goma for President

Domnule Goma , sinteti unul dintre putinii Oameni care merita respectul fiecarui Roman.
Daca numai un sfert dintre politicienii romani ar avea valoarea Dv morala , atunci poate ca am fi fost departe ... iar calaii Romaniei nu ne-ar mai putea rinji ( liberi) in fata
Cu deosebit respect ,
"serp i molot"



De la: Anticomie din USA
Re: Paul Goma for President

Intr-adevar, Paul Goma are un capital moral urias, care nu se compara cu al nici unuia din candidatii la prezidentia RO, sau presedinti, nici daca-i punem la gramada. De aceea am fost extrem de dezamagita cand in urma cu 10+ ani domnul Goma si-a retras foarte scurta candidatura.
Dar nu e de loc tarziu. Este o vorba a basarabenilor: nu aduce anul ce aduce ceasul.




De la: traktorist din SMT
Re: Paul Goma for President


Tot o vorba moldoveneasca zice
Ce-a fost verde s-a uscat
Ce-am iubit s-a scuturat "
asa ca lasa mai pe toamna !

Goma a devenit incet - incet un socialist de tip nou gen Ileana Cornea ( si nu are mai multa valoare ). Socialist " stiintific " !
Il apara pe Al Gore cu bastonul in mina ! Vive le chIrak !



De la: Serp i Molot
Re: Paul Goma for President

traktorist, esti unul dintre securistii ceausisti trimisi in franta pe urmele lui goma ?
ai "uitat" sa te mai intorci in Ro ... , acum ai business pe Cote d'Azur ? :):)
Au revoir !...



De la: Zozo
Tovarasu' Traktoristu'...


Undeva, Tovarasu' Traktoristu' a debitat:

"Si mi-e greatza de comunisti !!!!!!!!!!!!!!!!!!
PS Oare de ce nu-siu ia un serviciu undeva ? Sa cistige o piine cinstit ?"

Adanc... Simtiti? Ei bine, vorba vine ca pe vremea raposatului, la una din sedintele de partid, s-ar fi ridicat un tovaras indignat ca Traktoristu' nostru si ar fi spus cu "amaraciune": "TOVARASI, NU SE MAI POATE ASA, UNII MUNCESTE CINSTIT, SI ALTII STA SI SCRIE CARTI...!" Sa fi fost chiar Traktoristu' nostru? Ori cineva din specia lui, care din pacate are o larga raspandire in popor? Ii este greata de comunisti dar gandirea obtuza o au in comun!

Domnule Goma, sa va dea Dumnezeu sanatate si zile, ca avem nevoie de dumneavoastra! Nu-l luati in seama pe Traktorist, el este cazul mai "special" al forumului...




De la: traktorist din SMT
Re: Tovarasu' Traktoristu'...

Goma e socialist de tip nou. Nu are nici o valoare. Sa se ia de mina cu Arghezi si Sadoveanu !
Citeste doar ce a scris cind era flacau si considera-l mort, ca pe Grigore Ureche ! Ca acum a cotit-o ca la Ploiesti....
A devenit Prophetul stingii ! ( stinga e sora lu' dreapta ! )




De la: bristenna din Franta
Ilizibil

Mai greu sa citesti Goma fara sa resimti ura care ii traverseaza opera si sa nu te gandesti ca omul e lipsit de talent literar..

Vreau sa spun ca am incercat sa citesc vreo cinci din cartile sale si ca pana de curand, regretam ca nu stiam mare lucru despre el. Insa e imposibil sa citesti asa ceva. Goma face amalgam intre artist si om. De exemplu, ii critica de mama focului pe Czeslaw Milosz sau pe Ismaël Kadaré, scriitori cu un adevarat talent. Pe Kadaré, ca a colaborat cu regimul comunist, ca a cerut azil in Vest o data cu caderea comunismului, etc. OK dar asta nu schimba faptul ca operele respectivilor sunt de un alt nivel decat cele ale lui Goma. Acelasi rationament il aplica si colegilor de breasla din tara mai buni decat el care au colaborat cu comunistii.

Opera lui Goma are valoare memorialistica si atat. In Romania, nu se vorbeste destul despre nenorocirile comunismului. Nici in Franta, de altfel...
In loc sa arunc cartile lui Goma, le voi lasa la biblioteca facultatii mele din Paris, ca sa nu mai culpabilizeze si alti romani ca nu l-au citit pe singurul dizident roman.



De la: Anticomie din USA
Re: Ilizibil

La 2005-06-29 16:20:18, bristenna a scris:

> Mai greu sa citesti Goma fara sa resimti ura care ii traverseaza opera


Dupa cum si sarcasmul, chiar mizantropismul lui Caragiale te impiedica sa-l citesti, nu-i asa, d-na/d-ra/d-le mimosa?


> si sa nu te gandesti ca omul e lipsit de talent literar..

acuza care i s-a adus pe vremuri si lui Havel de catre establishment din motive evidente. De altfel toti scriitorii disidenti 'sufera' de lipsa de talent, in opinia establishmentului.


>
> Vreau sa spun ca am incercat sa citesc vreo cinci din cartile sale

Ati incercat James Joyce sau Kant? Pe langa ei, Goma se citeste ca un roman de suspense. E drept ca pentru cititorii care-si misca buzele cand citesc Goma este, cum ziceti si in titlu, "ilizibil". Dar daca sunteti pasionat/a de lecturi in general, veti invinge acest 'obstacol'.

> Goma face amalgam intre artist si om.

Adica 'indrazneste' sa-si exprime opinia fata de optiunile politice ale unor scriitori?

Restul mesajului nu l-am mai citit fiindca ma plictiseste binecunoscuta retorica a establishmentului romanesc erijat in critic literar al operelor dizidentilor.



De la: traktorist din SMT
Goma a devenit socialist

La 2005-06-29 17:02:57, Anticomie a scris:

Socialistii din West ( cu e acum Goma ) nu sint mai buni ca cei din Rasarit. Cei din vest au avut sansa sa aleaga si asta ii face vinovati.
PS Oare de ce nu se pensioneaza ?





De la: synd
Re: Ilizibil


Gandesc ca rationamentul lui Goma, la care va referiti, este corect si normal. Toti acesti intelectuali colaboratori au fost, in prima si in ultima instanta, "cozi de topor" sau, cum afirma, pe drept, germanii, "Schreibtischtäter" (faptasi de la masa de scris), care au facilitat stabilizarea comunismului in Romania, cu rezultatele bine cunoscute.

Probabil ca Goma nu este chiar atat de "crestin", pe cat l-ati dori Dvs., astfel incat sa resimta dragoste si nu ura pentru... Plesita!

Fratelui meu roman

Dragul meu frate,



In ultima scrisoare in care brodam pe tema “America vazuta din diverse unghiuri” , ma indemnai sa vad filmul Dogville. Pai tocmai asta e problema, ca l-am vazut cand eram "acasa", in Romania adica, si regizoru Lars Von Trier zice ca filmul sau ( care seamana mai mult a piesa de teatru si bine face, ca sa nu ne distraga cu alta retorica de la mesaj) e bazat pe stereotipurile despre America, unul major fiind despre mica comunitate binevoitoare, cu radacini puritane, nu?, care te ajuta si apoi iti scoate ochii. Si mai frumos este ca pana la data cand facuse filmul nu fusese niciodata in America, asa ca ne-a aratat o America construita din toate stereotipurile cultivate de mass-media, si nu numai.



Nu, nu am vazut deloc filme de cand sunt aici, doar meciurile din finala NBA ( ce frumusete), dar mi-am mai deschis si eu ochii ca sa vad din ceea ce se mai intampla in sanul unei mici comunitati romanesti si unei comunitati americane "ortodoxe". Nu, nu neaparat ca m-am speriat (prea tare), dar cand iti dai seama ca filmele sunt reale....asta pentru ca nu am intrat niciodata intr-o comunitate, vorba aia, mai catolica decat Papa. Daca le-as spune despre relatia mea ireverentioasa cu Dumnezeu, mi-ar taia beregata intr-o clipita, asta daca nu s-ar gandi ca ar putea profita de pe urma lui Tudor care lucreaza prin finante, si deci cu banii.



Aventura mea cu viitoarea mea slujba se complica. Ce dantelarie este si birocratia americana, pentru 3 mii jumate cat o sa ma plateasca dupa, trebuie sa imi vand sufletul. Cica dosarul nu e complet, trebuie alte examene, alte hartii din Romania,unii zic intr-un fel, altii intr-altul, alte hartii din America. Probabil ca a obtine o slujba la nivel universitar e mai usor, ca ma gandesc ca te-au stors destul in timpul doctoratului (alta forma subtila de sclavie rafinata), desi se pare ca destui au trecut prin destule cat sa imi dovedeasca contrariul.



Am scris cam multe balarii, si nihil novo sub sole, m-am impacat si cu vremea fierbinte, si cu mancarea neorganica, frustrant de bine aratoasa, frumos mirositoare si ingrozitor de fada, mai am de lucrat la capitolul oameni. Si cum " l'inferne c'est les autres" vorba lui Sartre, as face bine sa inchei si acest capitol cat mai repede (ma simt ca Romania in pragul aderarii la UE). Nu de alta, dar daca San Antonio Spurs a castigat finala NBA, chiar avem sanse sa ramanem pe aici…

Topul replicilor de neuitat din filmele americane

The American Film Institute's list of top 100 quotes from U.S. movies, with film title and year of release:

1. "Frankly, my dear, I don't give a damn," "Gone With the Wind," 1939.

2. "I'm going to make him an offer he can't refuse," "The Godfather," 1972.

3. "You don't understand! I coulda had class. I coulda been a contender. I could've been somebody, instead of a bum, which is what I am," "On the Waterfront," 1954.

4. "Toto, I've got a feeling we're not in Kansas anymore," "The Wizard of Oz," 1939.

5. "Here's looking at you, kid," "Casablanca," 1942.

6. "Go ahead, make my day," "Sudden Impact," 1983.

7. "All right, Mr. DeMille, I'm ready for my close-up," "Sunset Blvd.," 1950.

8. "May the Force be with you," "Star Wars," 1977.

9. "Fasten your seatbelts. It's going to be a bumpy night," "All About Eve," 1950.

10. "You talking to me?" "Taxi Driver," 1976.

11. "What we've got here is failure to communicate," "Cool Hand Luke," 1967.

12. "I love the smell of napalm in the morning," "Apocalypse Now," 1979.

13. "Love means never having to say you're sorry," "Love Story," 1970.

14. "The stuff that dreams are made of," "The Maltese Falcon," 1941.

15. "E.T. phone home," "E.T. the Extra-Terrestrial," 1982.

16. "They call me Mister Tibbs!", "In the Heat of the Night," 1967.

17. "Rosebud," "Citizen Kane," 1941.

18. "Made it, Ma! Top of the world!", "White Heat," 1949.

19. "I'm as mad as hell, and I'm not going to take this anymore!", "Network," 1976.

20. "Louis, I think this is the beginning of a beautiful friendship," "Casablanca," 1942.

21. "A census taker once tried to test me. I ate his liver with some fava beans and a nice Chianti," "The Silence of the Lambs," 1991.

22. "Bond. James Bond," "Dr. No," 1962.

23. "There's no place like home," "The Wizard of Oz," 1939.

24. "I am big! It's the pictures that got small," "Sunset Blvd.," 1950.

25. "Show me the money!", "Jerry Maguire," 1996.

26. "Why don't you come up sometime and see me?", "She Done Him Wrong," 1933.

27. "I'm walking here! I'm walking here!", "Midnight Cowboy," 1969.

28. "Play it, Sam. Play 'As Time Goes By,'" "Casablanca," 1942.

29. "You can't handle the truth!", "A Few Good Men," 1992.

30. "I want to be alone," "Grand Hotel," 1932.

31. "After all, tomorrow is another day!", "Gone With the Wind," 1939.

32. "Round up the usual suspects," "Casablanca," 1942.

33. "I'll have what she's having," "When Harry Met Sally...," 1989.

34. "You know how to whistle, don't you, Steve? You just put your lips together and blow," "To Have and Have Not," 1944.

35. "You're gonna need a bigger boat," "Jaws," 1975.

36. "Badges? We ain't got no badges! We don't need no badges! I don't have to show you any stinking badges!", "The Treasure of the Sierra Madre," 1948.

37. "I'll be back," "The Terminator," 1984.

38. "Today, I consider myself the luckiest man on the face of the earth," "The Pride of the Yankees," 1942.

39. "If you build it, he will come," "Field of Dreams," 1989.

40. "Mama always said life was like a box of chocolates. You never know what you're gonna get," "Forrest Gump," 1994.

41. "We rob banks," "Bonnie and Clyde," 1967.

42. "Plastics," "The Graduate," 1967.

43. "We'll always have Paris," "Casablanca," 1942.

44. "I see dead people," "The Sixth Sense," 1999.

45. "Stella! Hey, Stella!", "A Streetcar Named Desire," 1951.

46. "Oh, Jerry, don't let's ask for the moon. We have the stars," "Now, Voyager," 1942.

47. "Shane. Shane. Come back!", "Shane," 1953.

48. "Well, nobody's perfect," "Some Like It Hot," 1959.

49. "It's alive! It's alive!", "Frankenstein," 1931.

50. "Houston, we have a problem," "Apollo 13," 1995.

51. "You've got to ask yourself one question: 'Do I feel lucky?' Well, do ya, punk?", "Dirty Harry," 1971.

52. "You had me at `hello,'" "Jerry Maguire," 1996.

53. "One morning I shot an elephant in my pajamas. How he got in my pajamas, I don't know," "Animal Crackers," 1930.

54. "There's no crying in baseball!", "A League of Their Own," 1992.

55. "La-dee-da, la-dee-da," "Annie Hall," 1977.

56. "A boy's best friend is his mother," "Psycho," 1960.

57. "Greed, for lack of a better word, is good," "Wall Street," 1987.

58. "Keep your friends close, but your enemies closer," "The Godfather Part II," 1974.

59. "As God is my witness, I'll never be hungry again," "Gone With the Wind," 1939.

60. "Well, here's another nice mess you've gotten me into!", "Sons of the Desert," 1933.

61. "Say `hello' to my little friend!", "Scarface," 1983.

62. "What a dump," "Beyond the Forest," 1949.

63. "Mrs. Robinson, you're trying to seduce me. Aren't you?", "The Graduate," 1967.

64. "Gentlemen, you can't fight in here! This is the War Room!", "Dr. Strangelove," 1964.

65. "Elementary, my dear Watson," "The Adventures of Sherlock Holmes," 1929.

66. "Get your stinking paws off me, you damned dirty ape," "Planet of the Apes," 1968.

67. "Of all the gin joints in all the towns in all the world, she walks into mine," "Casablanca," 1942.

68. "Here's Johnny!", "The Shining," 1980.

69. "They're here!", "Poltergeist," 1982.

70. "Is it safe?", "Marathon Man," 1976.

71. "Wait a minute, wait a minute. You ain't heard nothin' yet!", "The Jazz Singer," 1927.

72. "No wire hangers, ever!", "Mommie Dearest," 1981.

73. "Mother of mercy, is this the end of Rico?", "Little Caesar," 1930.

74. "Forget it, Jake, it's Chinatown," "Chinatown," 1974.

75. "I have always depended on the kindness of strangers," "A Streetcar Named Desire," 1951.

76. "Hasta la vista, baby," "Terminator 2: Judgment Day," 1991.

77. "Soylent Green is people!", "Soylent Green," 1973.

78. "Open the pod bay doors, HAL," "2001: A Space Odyssey," 1968.

79. Striker: "Surely you can't be serious." Rumack: "I am serious ... and don't call me Shirley," "Airplane!", 1980.

80. "Yo, Adrian!", "Rocky," 1976.

81. "Hello, gorgeous," "Funny Girl," 1968.

82. "Toga! Toga!", "National Lampoon's Animal House," 1978.

83. "Listen to them. Children of the night. What music they make," "Dracula," 1931.

84. "Oh, no, it wasn't the airplanes. It was Beauty killed the Beast," "King Kong," 1933.

85. "My precious," "The Lord of the Rings: The Two Towers," 2002.

86. "Attica! Attica!", "Dog Day Afternoon," 1975.

87. "Sawyer, you're going out a youngster, but you've got to come back a star!", "42nd Street," 1933.

88. "Listen to me, mister. You're my knight in shining armor. Don't you forget it. You're going to get back on that horse, and I'm going to be right behind you, holding on tight, and away we're gonna go, go, go!", "On Golden Pond," 1981.

89. "Tell 'em to go out there with all they got and win just one for the Gipper," "Knute Rockne, All American," 1940.

90. "A martini. Shaken, not stirred," "Goldfinger," 1964.

91. "Who's on first," "The Naughty Nineties," 1945.

92. "Cinderella story. Outta nowhere. A former greenskeeper, now, about to become the Masters champion. It looks like a mirac ... It's in the hole! It's in the hole! It's in the hole!", "Caddyshack," 1980.

93. "Life is a banquet, and most poor suckers are starving to death!", "Auntie Mame," 1958.

94. "I feel the need — the need for speed!", "Top Gun," 1986.

95. "Carpe diem. Seize the day, boys. Make your lives extraordinary," "Dead Poets Society," 1989.

96. "Snap out of it!", "Moonstruck," 1987.

97. "My mother thanks you. My father thanks you. My sister thanks you. And I thank you," "Yankee Doodle Dandy," 1942.

98. "Nobody puts Baby in a corner," "Dirty Dancing," 1987.

99. "I'll get you, my pretty, and your little dog, too!", "The Wizard of Oz," 1939.

100. "I'm king of the world!", "Titanic," 1997.

In vino veritas

Pe marginea unei recente declaratii a domnului Ovidiu Gheorghe, director general la Patronatul National al Viei si Vinului, s-a incins o mica discutie intr-un cerc virtual de romani din SUA, Franta, Germania si Romania. Sa incepem cu declaratia d-lui director:

"Vom solicita Ministerului Agriculturii ca un procent din fondul obtinut in urma taxelor pentru hologramele DOC sa fie redirectionat pentru promovarea vinului romanesc atat pe piata interna cat si pe cea externa".

Iata si dialogul:

Vocea 1: Cind, potrivit cu ce scriu jurnalele, 70% din bauturile de pe piata sint FALSIFICATE?


Vocea 2: Sint multe falsuri la vinurile varsate. Pentru ca romanul n-are bani sa cumpere la sticla, spre doi euroi sticla. Era in coltul strazii mele un bacan (s-a carat la Los Angeles cu toata familia, satul de taxele frantuzesti)care vindea printre altele vinuri ro. ca printul Mircea, printul Matei, Sienna, Sevruga. Ei bine, aveau un succes nebun la francezi, si bacanul era aproape in ruptura de stock pentru astea. Chiar ca sunt bune si comparativ calitate/pret, deasupra celor frantuzesti. Dar stiti dumneavoastra ca majoritar aceste vinuri bune din Ro sint facute de francezi si italieni care au luat riscul sa investeasca in Ro desi tipau unii ca "nu ne vindem tara?. Deci nu cred ca banii cu pricina trebuie investiti pentru publicitate, ci pentru schimbarea altoiurilor si constituirea unor structuri romanesti in acest sens. Dar cit de alipit este taranul roman la vinul lui de buturuga, puterea ursului, si cit de greu sa se uneasca unii cu altii pentru astfel de culturi si altele.

Vocea 3:
1) Am comandat niste vin din Romania--de ex. Feteasca neagra caci asta si Tamaioasa de Pietroasele, se spune, au caracter si unicitate. Problema a fost ca dopul unei sticle (de Pinot noir cu o reclama la nu stiu ce tombola pe eticheta) era uscat si continutul (ce trecea drept vin) era o chestie puternic chimizata.

2) La preturi mici sunt atatia sa dea clase vinului romanesc prin cantitate si consitenta (gustului, calitatii etc), atribute ale unor tari ca Chile, S. Africa, Australia si chiar Franta si Italia. Deci terenul e deja aglomerat si romanii nu pot face fata la preturi de $4-$6 sticla decat daca fac magarii.

Moldovenii vin incet dar sigur pe piata si nu de putine ori produsul final este ambalat/marketat/etichetat la a doua/treia mana (Ungaria si Franta).



Vocea 2: De acord ca la 4 -6 $ in SUA, vinurile romanesti nu pot sa faca fata. Nu stiu cum e cu alte tari, dar precis in cazul Frantei e la fel la pretul asta. Acum, ca sa fiu magarita, ma intreb daca este acceasi acceptie pentru gust, la capitolul asta, in Franta si SUA.


Vocea 3: Vinurile franceze comparate cu cele din zone mai recente (fara 'traditie') se spune ca au o complexitate pe care multi (ne-francezi) n-o apreciaza. Se merge pana acolo si se spune ca ele au "terroir", iar francezii, de multe ori blazonati (real sau inchipuit), vor o gramada de bani pe vinurile lor taman din cauza acestui proustian terroir. N-o sa merg pana la spaima americana a vinului francez (Robert Parker) si clasamente, insa am sa spun ca fiecare vin trebuie asortat cu situatia (mancarea, dispozitia etc.). Vinurile (produsele) franceze sunt taxate foarte tare in SUA si de aceea nu inteleg preturile la ele. Cat timp Spania a fost in coalitie am avut norocul sa iau niste vinuri de exceptie de acolo. Italienii sunt si ei scumpi (Brunello Montalcino poate ajunge usor la $40) chiar daca sunt in coalitie.


Vocea 2: Mda, chiar este terroir si mai precis goût de terroir. Si multe altele, meseria de viticultor fiind o adevarata religie. Or fi unii blazonati (te referi la baronul de R. ?) dar aici nu se uita decit prostii la asta. Conteaza calitatea, si mai ales raportul calitate/pret. Altfel, precis stii ca "château" este un concept juridic in materie, precum apelatia controlata. Trebuie o anumita calitate ca sa iei denumirea de château, ca altfel pe eticheta poate sa fie poza celei mai banale ferme.
Poate exagereaza unii, dar taxele conteaza cel mai mult; Ne protejam unii de altii. In sfirsit, pe sleau, palatul unora fiind obisnuit de secole cu vin si al altora cu bourbon si bere, cred ca e o diferenta de apreciere.


Vocea 3: Ok, daca vorbim de raportul calitate/pret, Parker are dreptate sa de-mitizeze o sumedenie intreaga de vinuri franceze de 'traditie'/'château'. Consumatorii de borubon in SUA sunt o minoritate. Berea este cea care domina de departe. Si nu neaparat cea belgiana cat cele blonde si obisnuite. Dupa aceea, e o clasa intreaga ce apreciaza berea artizanala facuta la zecile/sutele de micro-berarii din SUA. Insa retine, o sticla de 2/3 litri de bere belgiana e cat o sticla de vin ($7).


Vocea 4: In SUA, vinurile romanesti se gasesc la foarte putinele restaurante est europeane, la dughene armenilor, la fel si apa minerala. Le cumpara NUMAI cei ce sint din zona. Ceilalti habar nu au de nici un vin romanesc sau unguresc. Vinul Romanesc, unguresc, albanez, la magazinele de import sint la dos la " alte vinuri ".

Am si eu niste sticle pe care mi le-a adus un traktorist cind a fost in concediu in Romania. Este definitia poshircii mai bine decit in dictionarul explicativ al limbii romane. Mai am si acum o sticla. Dac vrei , ti-o dau gratis ( sticla + 10 dolari ), ca eu nu mai murdaresc pahare cu asa zoaie.



Vocea 5: Vinul romanesc: E un vin bun, dar se pare ca nu exista tehnologie de invechire si imbuteliere, lucru de altfel firesc pt. ca orice roman care se respecta se cazneste sa bea vinu de anu precedent inainte sa apara ala nou. Parca am citit pe undeva ca si vinurile lui Ceasca nu au mai putu fi baute dupa un timp. Deci cine vrea sa bea vin romanesc sa se limiteze la vinuri proaspete, cel mult de un an si acela cumparat in Romania. Vinurile romanesti care exista in vest sunt de regula imbuteliate in vest..transportate in containere...e stiut ca vinul la transport in containere isi pierde mult din calitate.

Atentie daca cumparati vin bun, nu trebuie sa-l beti imediat dupa ce l-ati scos din portbagaj...trebuie lasat 2-3 zile sa se linisteasca, intrun loc cu temp potrivita si mai ales vinul nu trebuie tinut in zone zgomotoase.

Ce urasc io la unele vinuri romanesti e oprirea fermentarii pt. a le indulci.




Vocea 3: Re: Vinul romanesc

Mon cher/meine herr, ai spus-o dumneata aici foarte bine:


>
> Ce urasc io la unele vinuri romanesti e oprirea fermentarii pt. a le
> indulci.
>

Si de aici gandesc ca vine si gustul pentru chimizare al absolventilor de la Galatzi (chim. alim.)



Vocea 4: Re: Vinul romanesc

>
> Ce urasc io la unele vinuri romanesti e oprirea fermentarii pt. a le
> indulci.
>
Ce tot spui mai omule ? ca vinul nu e bun daca e tinut la zgomot.... De asta birturile din sat sint pline cu galagiosi care vorbesc din ce in ce mai tare . Daca ar fi rau nu s-ar mai duce niciunul..... Vinul trebuie sa aiba miros de tejghea si iz de nas turtit.
Chesti cu vinurile invechite e doar poveste. Vinurile se invechesc rapid si stiu si pe unu care din asta traieste. Cele puse in pivnitza la invechit sint tot mai rare. Nu este nici o diferenta intre invechit artificial si natural ( sic ! ). Am baut scotch de 30 ani si am luat invechit artificial. Al dreaq sa fiu daca stiu care e diferenta !
Oxidarea este dusmanul vinului si cumva sulful.


Vocea 6: As mai adauga ca vechimea vinului este o problema relativa. Depinde de anul în care a fost produs, sunt ani buni pentru viticultura, altii mai putin buni.
Ceeace francezii numesc "millesime".
Pe de alta parte observ - nu sunt un specialist în materie - ca marile magazine când fac promotia unui "târg de vinuri" distribuie fascicole de informare. Si în ele citesti la fiecare sortiment propus daca se poate pastra si câti ani. Unele vinuri, depinzând si de an, le poti pastra trei ani sau cinci, altele peste 10 ani.
Curios, unul din marii specialisti care a scris câteva lucrari voluminoase despre vinurile frantzuzesti este Robert Parker, un american. Am si eu "Bordeaux :a comprehensive guide to the wines since 1961". Nu se citeste, este un fel de biblie sau dictionar de peste 1000 de pagini.. Daca o rasfoiesti ai sa vezi ce complicata treaba e ( poate ceva mai putin decât constructia avioanelor...:) ), e mai simplu sa-l bei, fara îndoiala.
Pentru vinurile italiene probabil e aceasi problema.
Vinuri românesti întâlnesc cam rar prin rafturi. Am cumparat în câteva ocazii, s-au facut progrese în prezentarea sticlei, etichetei, etc. Nu critic gustul, eu personal îl gasesc uneori prea alcoolizat. Depinde de gust, îmi amintesc de anumiti prieteni din tara care laudau vinul dupa tarie.
Cred ca vinurile românesti au viitor, problema este sa gaseasca un loc de desfacere unde nu se produca masiv vinuri sau unde piata nu este deja ocupata.
Incolo, promotia finala...tot cel ce-l bea o face.

Stiam ca nu-i pura, dar cine spunea ca ___ ar fi fost simpla?

nici noi intotdeauna... (credit: dpa)

Motivele barbatilor

Intr-o buna zi, un taietor de lemne isi scapa securea in rau. Omul se pune
pe jelit, pentru ca-si pierduse singurul lucru cu care putea sa-si castige
existenta. Vazand aceasta, Dumnezeu apare langa apa si-l intreba de ce
plange. Omul ii explica atunci ca securea sa a cazut in apa si n-o gaseste.
Atunci, Dumnezeu plonjeaza in rau si revine cu o secure din aur masiv.
-Asta e securea ta?, il intreba el.
- Nu, raspunde taietorul de lemne.
Dumnezeu intra din nou in apa si, de data aceasta, se intoarce cu o secure
numai din argint.
- Asta e securea ta?, intreba el din nou.
- Nu, raspunde din nou taietorul de lemne.
A treia oara, Dumnezeu revine cu o secure de fier si il intreba din nou pe
omul de pe mal:
- Asta e securea ta?
- Da, asta e, ii raspunde, de data aceasta, taietorul de lemne.
Dumnezeu, miscat de onestitatea omului, ii face cadou toate trei securile.
Cateva zile mai tarziu, taietorul se plimba pe
malul raului cu nevasta sa. La un moment dat, aceasta cade in apa Cum omul
se pusese din nou pe plans, Dumnezeu apare din
nou,intrebandu-l care-i este necazul.
- Nevasta mea a cazut in apa, ii raspunse taietorul de lemne, printre
suspine.
Atunci Dumnezeu sare in apa si apare cu Penelope Cruz in brate.
-Asta este nevasta ta?, intreba el.
- DA!, urla omul.
Atunci Dumnezeu, furios, il ia la suturi:
- De ce minti?
Taietorul de lemne incepe sa explice:
- Daca spuneam "nu" la Penelope Cruz, data viitoare mi-o aduceai pe
Catherine Zeta-Jones. Si, daca si atunci as fi spus "nu", a treia oara mi-o
aduceai pe nevasta-mea. Si daca de data asta as fi spus "da", mi le faceai
cadou pe toate trei. Iar eu sunt un om nevoias si n-am de unde sa hranesc
trei femei. Acesta este motivul pentru care am raspuns cu "da" de prima
data.

Morala: Barbatii mint intotdeauna numai din motive perfect oneste si logice.

Gura lumii

Stimate WM, daca sunt permise doar aprecieri laudative la adresa acestor
pocnitori, va rog sa precizati de la inceput, sa nu ne mai pierdem vremea.
Mi se pare jenant ca acestor creaturi sa li se permita intoxicarea
permanenta a populatiei, iar cei cativa care reactionam , chiar daca ceva
mai acid, sa fim cenzurati. Deci: De ani de zile se bate apa in piua in
legatura cu putoarea asta. Japita prefacuta, cu aerele ei de zana buuuna, da
buuna de tot, s-a inscris cu succes in trioul de aur al moldovencelor ajunse
de pe centura in prim-planul televiziunilor, transformandu-ne viata in
cosmar:

1. lori groaza, japita care a bagat spaima in organele italienilor, a dat
lovitura punandu-i-o pe fatza lu' Boncea (papagalu' care si-a scremut cei 2
neuroni si a scos un jeg de serial, pompos prezentat drept sitcom). Gagiu
si-a lasat nevasta si s-a inhamat la sarcina de a o transforma pe
sholdoveanca in "diva inamorata", dupa cum a
botezat-o o fituica pupincurista, din galeria celor care proslavesc
nulitatile PROTEVEULUI. Rezultatele se vad cu ocelu' liber: albume shoc pe
care nu le cumpara nimeni, aparitii in diverse pelicule de mana a doua in
care isi arata moaca de aprozarista - prezentate apoi drept momente geniale
ale cinematografiei romanesti... jalnic.. totul culminand cu circoteca
prilejuita de Eurovision, cand fufa a facut un scandal teribil, considerand
ca jegul "cantat" de importanta ei personalitate merita sa ajunga acolo.
Aloo, scoala, matracuco, trezeste-te la realitate, disperarea cu care te
promoveaza mediaproul nu are nici o legatura cu realitatea trista- esti o
nulitate (haiosi au fost cei de la PROFM, care, punand respectivul jaf din 3
in 3 minute, declarau cu orgasm verbal ca numa' ei au dreptul sa difuzeze
aceasta bijuterie-de parca mai era cineva interesat...acu' au lasat-o mai
moale, dupa dusul rece de la selectie...);

2. michaela radulesco, cioara care s-a facut evreica, bineinteles din
dragoste (da' ce credeati?)- tre' sa recunosc ca a fost cea mai orientata
dintre cele trei. A pus gheara pe gogomanul cu cipilica, i-a trantit si un
plod (asta dupa ce a trait o frumoasa poveste de dragoste cu cel de-o rasa
cu ea, Banica jr-baiat talentat si cu bun simt, dar cu prea putini bani)
plod cu care , bineinteles, apare si in reclame de mare succes , sa vada tot
bizonu ce genii nasc "vedetele". Totusi nu inteleg ce gura ma-sii are cu
noi, de ne chinuie cu emisiunile ei cretine, in care aduna de-a valma tot ce
prinde- cred ca-i alearga cu masina, nu-mi explic altfel. De ce-i asta
vedeta, probabil numai aia care-o promoveaza (de ce, stiiiiu ei...) ne-ar
putea egzplika.

3.Ultima, dar nu cea din urma componenta a treimii de cosmar TV, andreea,
fata simpla de dous' si ceva de ani, mama japitelor prefacute, cosmarul care
si-a pus dosul cat o banita pe serile de sambata de la televiziunea
nationala. Este incredibil cum nenorocita asta a ajuns sa monopolizeze cu
nesimtire atat timp de emisie- la acea ora, in mod normal (tinand seama ca
majoritatea romanilor prind doar postul national)ar trebui sa mai vezi un
film, un documentar interesant, o ceva... da' nuuu, vaca tre' sa aiba timp
sa-si expuna cracii si toalele transparente si sa faca din gurita aia
dulcica cum numa ea stie sa faca, ca o zana buna. Baaa, de ce nu-i dati tot
vikendu ptr. emisiune, macar stim o treaba- de vineri pana luni dimineata nu
ne mai uitam la TVR. Acu, of course, nu-i ajungea sa-i vada tata tara mufa -
nuu, trebuia sa-si verse rahaturile si la radio, sa ne tampeasca de tot. As
avea o intebare mica de tot ptr. vaca- auzi, fa, la tsunami te-ai dus repede
cu ajutoare, ca era pe plaiuri de legenda cu cocotieri si banii lu' nea Ion
e buni si acolo, nu numai pe Kilimanjaro. Da' la amaratii din Banat de ce nu
ti-ai plimbat chilotzeii cu atza, acolo nu era destul de exotic ptr. mata,
nu-i asa?

Daniel.

(submisa de Jones Barosanul)

critica bunaciunii pure

E primavara. S-au bagat femei in tot orasul. Mergi pe strada si-ti vine,
dracului, rau. Iti vine sa te duci acasa si sa-ti bati nevasta pana arata ca
astea pe care le vezi pe strada (bine, la fel de adevarat e si ca sotii lor
au aceeasi pornire, le vine sa se duca acasa si sa le bata pana arata ca
nevasta-ta, da' asta e alta poveste; zicea Jude Law, intr-un film care
ruleaza acum in cinematografe, o chestie absolut geniala:

"Langa fiecare femeie frumoasa e un barbat care s-a saturat sa i-o mai
traga".

Ei bine, oricat ai fi tu, ca barbat, un profesionist al privitului, oricat
de mult iti place sa crezi ca esti un specialist in estetica feminina si un
iubitor de frumos, ar fi timpul sa-ti revii: nu intelegi nimic din ceea ce
vezi. Habar n-ai pe ce lume traiesti, esti un urechist, critica ta e pur
hormonala. Doar o femeie e capabila sa judece cu obiectivitate pe o alta
femeie, doar ea poate sesiza subtilitatile care tie, ca barbat, iti scapa.
Primele amanunte care ii scapa unui barbat atunci cand admira o femeie sunt
de natura fizica. De regula, barbatul e tentat sa dea un verdict
superficial:

"E buna!" (mai nou, in Pantelimon, bunaciunilor li se spun "piese").

Doar o femeie poate emite, insa, judecati fine despre alta femeie. Doar o
femeie poate sesiza, de pilda, ca o frumusete care pe tine te lasa cu
plombele-n palma are fundul cazut, soldurile prea late sau sanii lasati, si
doar ea ii poate vedea celulita prin pantaloni si palton. Femeia care vede
toate astea e, de regula, nevasta-ta. In cazul in care, totusi, bunaciunii
nu i se poate reprosa nimic din punct de vedere fizic, fii sigur ca se
imbraca mizerabil - ca sa citez din recenzia nevesti-tii,

"ca o toapa".

Doar nevasta-ta poate sesiza ca pantofii nu i se asorteaza cu poseta,
cureaua, cu cerceii si albul dintilor, cu economia poloneza. Inutil,
banuiesc, sa va mai spun ca, atunci cand femeia arata perfect si se imbraca
impecabil, e extrem de proasta, lucru cu atat mai evident pentru nevasta-ta
cu cat n-o vede decat din spate. Si totusi, femeile pot fi si generoase cu
alte femei. Treci, de pilda, pe langa o tipa grasa, sleampata, imbracata de
un inginer orb.

"Uite-te si la asta cum se-mbraca, e un monument de kitsch", zici.

"Las-o, draga, poate are probleme cu glanda"?

Horoscop Test...

Ø Daca veti fi corect, testul va va dezvalui adevarul.

Ø Scrieti raspunsurile voastre pe o foaie de hârtie. Nu trisati !

Ø Raspunsurile le veti gasi la sectiunea de comentarii a acestui posting.


1. Scrieti numele unei persoane de sex opus.

2. Ce culoare preferati între rosu, negru, albastru, verde sau galben ?

3. Prima voastra initiala ?

4. Luna voastra de nastere ?

5. Ce culoare preferati între alb si negru ?

6. Numele unei persoane de acelasi sex cu dvs.

7. Cifra preferata ?

8. Ce alegeti între Sydney sau Brisbane ?

9. Ce va place în general : lacul sau oceanul ?

10. Scrieti o urare (realist!).

Odata terminat testul, dati click pe 'comments' ...... (Nu trisati !)
Puneti-va în gând o dorinta !

de la cititori

D-zeu se hotaraste sa creeze lumea. Il ia pe Sf.Petru cu el si incepe:

"Pai...sa facem globul...asa, punem niste continente pe el, aici punem un desert saharian, mai la nord o Mare Mediterana, niste Alpi, o Campie Panonica...Un pic mai la est hai sa punem niste Carpati cu zacaminte aurifere, niste dealuri roditoare cu vii selecte, campii manoase, o Delta a Dunarii, o Mare Neagra..."

"Doamne, il intrerupe Sf. Petru, nu ti se pare ca ai cam exagerat? In alte parti ai pus doar cate una din fiecare, pe cand aici ai pus din ce-i mai bun!"

"Nu-i nimic, sa vezi ce popor o sa le dau!

Nimeni nu moare virgin... viata i-o trage fiecaruia cel putin o data!

de prin clase adunate, de jones barosanul

Calin tine de mîna mireasa care are parul lung de fericire.
Ea lupta sa puna mîna pe dragostea flacaului.

Poetul îsi asteapta iubita ca împreuna sa cutremure o barca.

Ion Creanga s-a nascut între anii 1887-1889.

Este vorba de peripetiile lui Robinson Crusoe dupa ce pleaca din Troia.

Arhimede a fost grec de neam si a murit asa de barbari de fascisti
hitleristi. Asta cînd el studia în palatul sau din Grecia. Si cum el
studia a intrat un soldat si a zis "damio". Si a zîs Arhimede ca nu es.
Asa a zîs hitleristu nu esi si a bagat baioneta în el. Dar multe principi
de fizica a ramas de la Arhimede printre care principiul lui Arhimede.

Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasa fiind
jefuit de niste oameni invidiosi.

În romanul "Rascoala" personajul principal este poporul si marea masa a
taranilor.

Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viata sa.

Ion sufera ca nu are pamînt dar o lipsa e ca macar în carte Rebreanu îl
putea împroprietari.

Capitala SUA este Casa Alba.

În China traieste foarte multa lume care manînca o abundenta de orez, se
încheie la gît si-a inventat guma de la capatul creionului.

Sahara se afla asezata pe un nisip uscat, lipsa apei avînd în zona o
prezenta statornica.

În padurile Amazoniei traieste o jungla fioroasa.

Capitala Olandei este jumatate la Haga, jumatate la Amsterdam .

Toate rascoalele au cerut pamînt care era tinut sub talpa de boieri.

Optica se ocupa cu studiul ochelarilor.

Romanii i-au batut crunt pe cartilaginezii din Cartagina. (hahaha)

Lebada moare de cîte ori cînta.

Animalele salbatice traiesc în padurea zoologica.

În dogmatism, gîndirea devine rigida, casanta.

Punctul este o linie redusa la minimum.

În caz de accident nu trebuie sa fugi de la locul faptei fiindca victima,
daca nu e lovita fatal, poate retine numarul masinii.

Al. Vlahuta a cules de pe drumuri multe peisaje pe care le-a descris cu
un
penel meserias.

Cosbuc ne spune liric ca boierii sa nu mai loveasca în cei dezbracati si
goi, mai bine sa le dea pamînt arabil.

În multe poezii O. Goga a scos în evidenta natura si treieratul pe
caldura.

Calinescu ne-a lasat o carte foarte groasa, în care arata cum s-a
înfiintat literatura româna si ce scriitori au lucrat la origini.

Lucian Blaga povesteste în versuri ca pe vremea sa era atît de liniste ca
daca mergeai pe apa nu te scufundai iar în pomi se auzea cum cresteau
sicrie.

Marin Preda a avut viata ca o prada, de aceea a compus "Delirul".
Scriitorii care se consuma mult, mor.

Antarctica este un continent alb din cauza zapezilor care nu se mai
topesc odata.

Creierul este un organ oarecum indispensabil capului. :)))))))

Rascoala de la Bobîlna a început pe un deal si s-a terminat în 1438.

Razboiul de 100 de ani a durat putin mai mult.

Zaharia Stancu a scris un roman descult. A fost si sef de birou la
scriitori.

Ion Barbu a scris si o poezie din încrengatura molustelor: "Dupa melci".


Ghita o omoara pe Ana cu propria lui mîna, bagîndu-i ghiara pîna-n gît.

În capitolul romanului "Mortii poruncesc celor vii" ce spun mortii aia
trebuie sa faci, ca de nu...

Si Stroe Orheianu cînd îl vazu pe Tudor Soimaru zise în gînd: Pe unde o
scot, vere?!

Cînd armata începu sa traga cu tunul în tarani, acestia se privira unii
pe
altii si zisera: E pericol, domnule! asta parca e din Caragiale... :)))


Rascoala începu spre seara si taranii îsi aprinsera lanternele ca sa vada
drumul spre ciocoi.

Cu cît ne apropiem de izbucnirea rascoalei, cu atît taranii stau mai mult
în cîrciuma, ca sa faca în ciuda boierului.

Si cînd Petre Petre o vazu pe Nadina dezbracata îl gîdila în talpi.

Faptul ca gaina babei Ioana îsi gasi obstescul sfîrsit sub rotile masinii
boierului, declansa rascoala.

Taranii loveau în boier cu ce aveau ei: cu una, cu alta...

Lui Ion, Florica nu-i apartinea în întregime, fiindca ceva din ea era si
a
lui George Buluc. :)))))) sure!

Sublocotenentul Rosu avea un singur ficat si ala gaurit în trei parti de
un singur glonte. ricosheul, deh...

Sergentul Ionescu era un om bun dar avea pingelele de la cizme rupte de
intrau gloantele prin ele!

Descoperirea Americii s-a produs într-un moment de neatentie a pazei de
coasta.

Nilul este un fluviu ramas de pe vremea faraonilor.

Unul numit Don Quijote, a inventat o instalatie eoliana care producea
vînt.

La sesizarea lui Hamlet, un control inopinat a constatat ca e ceva putred
în Danemarca.

Sîngele soldatilor curgea dar el punea degetul pe gaura unde intrase
glontul si sîngele nu mai curgea.

Soldatul Ionescu avea o misiune importanta: belea ochii la avioane.

Înclestarea era mare. Aviatia germana facea des atacuri infanteristice.

La Otopeni erau numai gropi si avioanele le ocoleau si tunarii trageau
dupa ele în zig-zag.

Si tunarul ochi bine si lovi avionul cu teava tunului.

Dupa ce lupta mult timp, soldatului îi cazura creierii într-o gamela.

Contemporanii lui Eminescu l-au urmarit ca sa-i ghiceasca filozofia si ca
sa-i caute nod în papura.

Din lumea satului tîsnesc figuri memorabile ca: pupaza, ciresul si altele
care au completat actiunea operei.

Liviu Rebreanu are un mare talent de scriitor de la 300 de pagini în sus.


Si bietul Eminescu, scîrbit de bisnita societatii sale si ca Veronica
Micle îi facea fite, intra într-o etapa noua pe care mi-e rusine s-o spun.


Tudor Soimarul era apt de lupta, cu vizita medicala facuta.

Dragu-mi era satul meu si pomul unde lega mama porcul!!! - citat din
"Amintirile" lui Creanga.

Caragiale a scris nuvela "În vreme de razboi" fara a depune un mare efort
fizic.

Eminescu este un mare clasic, pentru ca se studiaza între peretii
claselor.

În versurile: "Ce-ti pasa tie chip de lut / Dac-oi fi eu sau altul?"
poetul ne vorbeste despre aspectul fiintei cu care Luceafarul este în
gagicareala si ea îi spune ca nu stie daca va fi al ei sau va fi altul.

Romanul "Rascoala" este conceput de Liviu Rebreanu sferic, pentru ca
începe si se termina cu imaginea burtii lui Rogojinaru, care seamana cu o
sfera.

La Humulesti Ozana curgea limpede fara prea mari framîntari sociale si
politice.

Mos Danila îsi facu rugaciunea catre Dumnezeu dupa ce muri.

Stefan cel Mare a avut o sotie cuminte care sta în palat si îl astepta sa
vina de la lupte ca sa puna masa.

În acest text se analizeaza trasaturile vitelor de la plug, caci aceste
obiecte - boul si vaca - sînt cele mai valoroase ale taranului.

Ion pleca spre casa Anei Baciu cu gîndul la figuri mari ce se fac numai
noaptea. :)))))))

Nichita Stanescu a stiut el de ce a pus virgulele si punctele acelea în
poezie si nu ma bag eu în ce a facut el. ...io ii dadeam 10
astuia...


Pe lînga aceasta poezie Nichita Stanescu a mai scris si un ou si o sfera.


Legile nescrise ale satului sînt respectate cu strictete de Vitoria,
Gheorghita si cîinele lor.

Metoda folosita de Ion pentru a pune mîna pe pamîntul Anei este
însarcinarea.

Versul "de la strabunii mei pîna la tine" explica distanta în km, care
exista între poet si rudele sale ce traiau undeva la tara .

Danila Prepeleac era tovaras de copilarie cu Ion Creanga si cu el pleca
iarna la sanius.

Eminescu a publicat frumoasa poezie "Pe lînga plopii Slavitesti".

La începutul fiecarei poezii eminesciene sta plantat cîte un tei mai gros
sau mai subtire în functie de cîte strofe are poezia.

Si eroul, ca sa nu fie gasit, se ascunse într-o pititoare.

Cînd eroul muri împuscat de nemti pe cîmp, simti miros de marar si de
patrunjel.

El mergea pe bicicleta cu picioarele goale, bagate în portbagaj.

Ioana îi zise eroului sa-i bage aparatul în priza.

Cînd veni fata, baiatul îi mîngîie pisoiul.

Soldatii îi urmareau pe nemti si, cum îi vedeau ca se urca în avioane,
sareau calare pe tunuri si îi urmareau pe tot aeroportul.

Patima s-a pus pe capul oamenilor ca curca pe curcan.

Personajele principale din povestirea "O ora din august" sînt: ofiterul
Rosu si avioanele nemtesti.

Pe aeroportul Otopeni se luptau nemtii cu americanii, iar românii
trageau,
cu succes, cînd în unii, cînd în altii.

Gala Galaction se mai numea si Grigore Pisulescu!!!

Agripina nu avea decît doi copii, pentru ca al treilea, Paunas, nu mai
conteaza, pentru ca tot îl manînca vulturii.

Pe Tudor Soimaru, dorul pentru Magda Orheianu îl tragea jos de pe cal,
mai-mai sa pice!

Orheianu sta drept pe cal, de parca avea un bat înfipt undeva.

Magda îl iubea pe Tudor Soimaru fara sa stie ca acesta nu stia limbi
straine.

În "Amintiri" apare copilaria fericita a puiului de taran Crenguta
Ionel.


Privind atent plugul vede ca e de fier si privind si mai atent taranul,
Arghezi, ca un poet bun ce este, vede ca e de bronz.

Liviu Rebreanu are placerea de a ne aduce la cunostinta, în operele sale,
iubirea de pamînt a taranului.

Semnele de punctuatie explica ca limba româna de aceea a aparut, ca sa
aiba virgule si puncte.

Tu nu stii sa înoti, pentru ca nu ai vrut sa înveti carte.

Creanga a scris povesti ca: "Cocosul babei", "Gaina lenesa", "Punguta cu
bani marunti", "Lupul si capra".

Vlaicu-Voda era un functionar model care avea un randament deosebit ca
domn.

Sinonimul cuvîntului "pace" este "hai la razboi"!

În drama "Apus de soare" Stefan cel Mare era asa de batrîn, încît
picioarele nu-l mai tineau, dar el mergea înainte cu inima.

Ceahlaul este situat sus pe munte.

Mos Danila sta pe vine sa prinda vulturii de pene.

de inima albastra

Viata e asa de tragica : azi esti aici, miine iarasi....

****************************

Poate ca banii vorbesc, dar cu auzul nu stau prea bine, pentru ca niciodata nu vin cind ii chem.

***************************

Traieste fiecare zi, ca si cum ar fi ultima. Apoi, intr-o zi, asa se va si intimpla.

*******************************

Viata mea e ca un film care nu are distributia prea reusita. Si nu ii intelg nici actiunea.

****************************

Femeile sunt ca medaliile olimpice : trebuie sa lupti pentru ele, apoi iti atirna de git o viata intreaga.

***************************

Timpul vindeca orice, insa nu e un bun chirurg plastician.

***************************

Dupa ce te casatoresti, vei afla ce e fericirea. Numai ca va fi prea tirziu.

***************************

Un semn sigur ca ai imbatrinit este ca luminarile de pe tort costa mai mult decit tortul.

*****************************

Poti invata o pisica sa faca orice vrea ea.

****************************

Foarte multi oameni isi petrec viata culcindu-se cind nu le e somn si trezindu-se cind inca le este.

******************************

Mult mai multi barbati si-ar parasi nevestele, daca ar sti sa isi faca bagajele.

*****************************

Nu e destul sa fii tu norocos, trebuie ca ceilalti sa nu fie.

*******************************

Nu conteaza daca esti sarac sau bogat. Conteaza sa ai bani!

*****************************

Daca ti-e foame - maninca sare : o sa iti fie sete!

*****************************

Stresul inseamna sa te trezesti urlind, apoi iti dai seama ca nu dormeai.

******************************

Nu ma duce pe mine in ispita, gasesc drumul singur.

****************************

Daca ajuti pe cineva, ai sa vezi ca isi va aminti de tine si data viitoare cind are nevoie de ajutor.

******************************

Dumnezeu a creat lumea din nimic. Nimicul se mai vede pe ici-colo.

*******************************

Vacanta de vara este perioada cind parintii isi dau seama ca profesorii nu sunt platiti suficient de bine.