Cafeneaua PEROMANESTE dela voi pentru voi

vineri, decembrie 18

Bomba din putinică: MURĂTURILE

:

- Sunt o specialitate românească, despre a cărei valoare vindecătoare se ştia, până de curând, prea puţin. Cercetări de ultimă oră au arătat că varza, gogonelele, pepenele sau castraveţii muraţi, sunt medicamente redutabile, în prevenirea şi vindecarea unor boli, altfel extrem de greu de tratat -

Aparent banalul proces de murare a legumelor este, în realitate, un lanţ de zeci de reacţii biochimice, în urma cărora rezultă substanţe cu un potenţial terapeutic extraordinar. Multă vreme, oamenii de ştiinţă au ignorat aceste alimente tradiţionale, deşi erau obţinute printr-o succesiune de procese care pot rivaliza cu cele mai sofisticate sinteze ale medicamentelor alopate. Pentru prima oară, murăturile au atras atenţia în urmă cu aproape două decenii, când un studiu făcut în Polonia a arătat că femeile din zonele rurale ale ţării au o adevărată imunitate la cancerul de sân şi de col uterin. Prin comparaţie, polonezele care trăiau în alte colţuri ale lumii, renunţând la dieta tradiţională, erau la fel de vulnerabile la cancer ca media înregistrată în Europa. Secretul: femeile care trăiesc în Polonia consumă, în medie, câte 30 de kilograme de varză acră pe an - un record mondial, care se traduce şi în reducerea cu peste 50% a incidenţei cancerului la sân, dar şi a altor cancere cu determinare hormonală.
Pornind de la aceste prime observaţii, studiile s-au extins şi, rând pe rând, s-a descoperit că gogonelele murate atacă viruşii hepatitici, conopida murată împiedică anumite mutaţii celulare şi stopează procesele de îmbătrânire, în timp ce castraveţii muraţi combat diabetul şi reglează valorile colesterolului. Fiecare tip de legumă murată conţine virtuţi terapeutice extraordinare, pe care acum, în sezonul rece care tocmai începe, e bine să le ştim.

Scurt istoric

În Europa, destul de puţine ţări (între care la loc de frunte se află România) au o tradiţie străveche şi bogată în prepararea şi consumul murăturilor. În schimb, pe alte meridiane, acest proces de conservare şi de sporire a valorilor nutritive ale diferitelor vegetale a fost descoperit şi folosit neîntrerupt, vreme de milenii. Aproape toate civilizaţiile importante au cunoscut aceste super-alimente:
* China - se pretinde a fi descoperitoarea procesului de murare, iar dovezile arheologice arată că, într-adevăr, de mai bine de trei milenii, pe acest teritoriu se fabrică murături. Cel mai frecvent sunt consumate: ridichea neagră, ardeiul iute, seminţele de muştar chinezesc şi varza chinezească.
* India - şi aici, procesul de murare este folosit de milenii în multe zone. Indienii folosesc la murături şi în prezent ghimbirul, ardeiul iute, usturoiul şi fructele de mango.
* Mesopotamia - este o ţară antică, care îngloba actualele teritorii ale Turciei, Siriei şi Irakului. Aici au fost găsite cele mai vechi vestigii care atestă folosirea procesului de murare, încă de acum 4000 de ani. De aici ne vin tradiţia folosirii castraveţilor în murături, dar şi sistemul de condimentare cu cimbru, foi de dafin şi usturoi.
* Tracii - de la ei se păstrează până astăzi tradiţia verzei, a castraveţilor şi morcovilor muraţi, folosite atât ca remedii interne, cât şi externe.
* Arabii - au moştenit, se pare, de la mesopotamieni meşteşugul preparării castraveţilor şi a sfeclei murate. În prezent, ei folosesc ca murături: pepenii, vinetele, castraveţii, dar şi prunele crude sau migdalele verzi.
Pornind de la aceste tradiţii, murăturile au intrat în vizorul oamenilor de ştiinţă care au vrut să vadă ce se ascunde dincolo de gustul şi aromele lor plăcute.

Motive ştiinţifice pentru a consuma murături

Multă vreme s-a crezut că prin murare, legumele şi fructele îşi pierd proprietăţile, devenind nişte alimente moarte, total lipsite de proprietăţi terapeutice. Ei bine, în realitate, lucrurile stau exact invers: prin murare, anumite calităţi vindecătoare ale vegetalelor sunt amplificate şi chiar apar substanţe active noi, foarte puternice.
* Păstrează vitaminele originare - chiar şi vitaminele foarte sensibile, cum ar fi vitamina C sau cele din complexul B, sunt păstrate în proporţie de peste 50% în murăturile preparate casnic.
* Păstrează întreaga cantitate de minerale şi oligoelemente - fie că vorbim de potasiu, de siliciu, de seleniu sau calciu, aceste substanţe importante pentru organism sunt păstrate intacte şi, mai mult decât atât, devin mai uşor asimilabile.
* Sunt foarte sărace în calorii - microorganismele care produc procesul de fermentare (acrire) a murăturilor consumă multe din zaharurile legumelor şi fructelor, făcându-le printre cele mai puternice alimente anti-obezitate.
* Conţin probiotice naturale - aşa-numitele bacterii prietenoase se dezvoltă din belşug în procesul de murare, iar odată ajunse în organism, vindecă infecţiile, previn tulburările digestive, întăresc imunitatea.

* Au efect antibiotic şi antiviral - frunzele de ţelină, seminţele de mărar şi muştar, rădăcina de hrean şi usturoiul folosite în prepararea murăturilor conţin substanţe volatile care nu doar că dau aroma specifică, dar luptă activ împotriva microbilor invadatori, protejează sistemul nervos şi cel endocrin.

Care murături au valoare terapeutică?

De la bun început trebuie spus că efecte terapeutice au doar murăturile clasice, adică cele făcute în saramură şi, într-o măsură mult mai mică, cele puse în oţet. Apoi, murăturile eficiente sunt cele făcute în casă, fără preparare termică, fără aditivi artificiali, aşa cum au de cele mai multe ori cele produse industrial. Este foarte important şi ca sarea folosită să fie neiodată, aşa încât iodul adăugat artificial să nu interacţioneze negativ cu ingredientele naturale. Nu în ultimul rând, este important ca legumele sau fructele puse la murat să fie proaspete, de bună calitate, obţinute din agricultura tradiţională şi nu din cea chimizată.
Unii specialişti consideră că murăturile puse toamna târziu, îşi păstrează mai bine calităţile curative, dar mai mult contează calitatea şi felul de combinare al ingredientelor decât acest detaliu. Acrirea murăturilor apare printr-un proces natural de fermentaţie care are loc în butoiul sau borcanul cu murături, culturile de bacterii transformând zaharurile din legume şi producând nenumărate substanţe nutritive şi aromate. Murarea fiind un proces intens de fermentaţie, este total contraindicată folosirea recipientelor de plastic în locul celor de sticlă, ceramică sau lemn, deoarece acizii naturali formaţi pot extrage cu uşurinţă substanţe toxice din masele plastice, rezultând murături mai degrabă toxice decât cu efecte terapeutice.

Tratamente cu murături

Secretul eficienţei acestei categorii de alimente nu este doar calitatea lor, incontestabilă prin prisma studiilor ştiinţifice, ci şi cantitatea. Fiind un aliment care poate fi consumat zilnic, cu foarte multe feluri de mâncare, murăturile sunt unul dintre medicamentele cel mai uşor de administrat. O cantitate de murături suficientă pentru întreţinerea sănătăţii este de 300 de grame pe zi, consumate în timpul meselor principale. În timpul curelor cu murături, se vor consuma minimum doi litri de apă pe zi, aşa încât rinichii să nu fie deloc afectaţi de surplusul de sare pe care trebuie să-l elimine.

Castraveţii muraţi - antidiabetici şi digestivi

Dintre toate murăturile, castraveţii muraţi au cele mai puţine zaharuri, motiv pentru care sunt un extraordinar remediu pentru cei care au abuzat de dulciuri, de alimente supra-rafinate, bogate în amidon. Mai mult decât atât, coaja lor conţine substanţe care stimulează puternic digestia şi metabolismul, ajutând la procesarea mai uşoară a proteinelor şi a grăsimilor, chiar şi a celor cu potenţial toxic ridicat. Acesta este şi motivul pentru care organismul consumatorilor de carne sau prăjeli cere aceste murături ca adaos pe lângă fripturi şi alte alimente bogate în proteine sau grăsimi. Dar să vedem câteva afecţiuni în care aceste legume murate au un efect terapeutic puternic:
- trip

* Digestie dificilă, dispepsie
- tripsina,
, o enzimă conţinută în coaja castraveţilor muraţi, ajută organismul să digere şi să asimileze cu uşurinţă proteinele. Apoi, bacteriile prietenoase din aceste murături normalizează flora tubului digestiv, prevenind indigestiile, balonarea, disconfortul abdominal după masă. Persoanele care întâmpină probleme în asimilarea mâncărurilor bogate în proteine sau grăsimi, precum şi cele care au frecvent indigestii ori probleme biliare, ar trebui să consume la mesele principale castraveţi muraţi.

* Diabet zaharat - castraveţii muraţi în apă cu sare conţin o cantitate infimă de zaharuri, dar în schimb au în componenţă substanţe stimulatoare ale activităţii pancreasului, precum şi din cele care măresc receptivitatea organismului la insulină. Consumul lor este un adevărat tratament pentru prevenirea şi tratarea diabetului, ei putând fi mâncaţi fără niciun fel de restricţie cantitativă.
* Colesterol şi trigliceride mărite - fibrele alimentare şi stimulatorii activităţii hepatice din castraveţii muraţi sunt adevăraţi inamici ai grăsimilor şi colesterolului în exces din sânge. Consumaţi constant vreme de măcar trei luni (minimum 300 de grame pe zi), ei vor scădea valorile trigliceridelor şi ale colesterolului şi vor proteja vasele de sânge de depunerea acestora.
Gogonelele murate - hepatoprotectoare şi anticancerigene

Consumate verzi, tomatele proaspete sunt toxice pentru organism, o substanţă pe care o conţin afectând ficatul şi sistemul nostru nervos. În schimb, atunci când sunt murate, o adevărată alchimie se petrece cu gogonelele, substanţele toxice fiind inactivate, iar cele cu valoare terapeutică fiind potenţate. Studii făcute în ultimii ani au arătat că există principii active cu un potenţial fantastic de vindecare în coaja şi pulpa gogonelelor, substanţe fără echivalent în lumea plantelor medicinale sau a medicamentelor.
* Hepatită virală - un studiu german a demonstrat că în gogonele sunt secretate substanţe (numite alcaloizi) care împiedică replicarea viruşilor hepatitici, blocând în special proliferarea virusului C. Gogonelele sunt atât de active terapeutic încât, în combinaţie cu frunzele de vâsc, sunt administrate cu succes persoanelor care nu au răspuns la cele mai avansate tratamente pe bază de interferon.
* Boală canceroasă - o cercetare făcută în anul 2010, în Coreea de Sud, a arătat că tomatele verzi conţin citostatice naturale, care determină auto-distrugerea anumitor formaţiuni tumorale. Cele mai receptive la acest tratament s-au dovedit a fi cancerele pulmonare, precum şi cancerul de col uterin.
* Efort fizic - gogonelele sunt printre cei mai buni susţinători de efort. Ele cresc rezistenţa la mişcare fizică prelungită, dar ajută şi la creşterea masei musculare, fiind mult mai sănătoase şi eficiente pe termen lung decât steroizii (substanţe hormonale toxice) folosiţi de amatorii de culturism. Ele sunt utile şi pentru copiii sau adolescenţii cu o dezvoltare fizică întârziată, cu o constituţie firavă.

Conopida murată - reglator hormonal şi protector nervos

Conopida conţine o categorie de substanţe cu un efect antioxidant foarte puternic, numite sulforafani. Din fericire, aceste substanţe nu se degradează decât în foarte mică măsură în procesul murării, calităţile terapeutice fiind menţinute la cote extrem de ridicate. Adăugaţi apoi faptul că această legumă conţine mari cantităţi de vitamina C, vitamina B6 şi potasiu, şi veţi obţine o imagine mai exactă a virtuţilor sale de medicament, în următoarele boli:
* Chisturi ovariene, dismenoree, tulburări de menopauză - conopida murată este un excelent reglator al activităţii ovarelor, fiind din acest punct de vedere un ajutor natural mult mai eficient decât multe din medicamentele hormonale de sinteză. Se consumă în cure de lungă durată, alternativ cu varza murată, cu care este înrudită şi care are proprietăţi terapeutice similare. Consumul acestor două legume din familia cruciferelor înlătură durerile menstruale, previne fenomenele extreme de la intrarea în menopauză şi protejează organismul în timpul menopauzei.
* Prevenire Alzheimer, Parkinson, boli nervoase degenerative - principiile active din conopidă sunt un veritabil protector al sistemului nervos în faţa proceselor degenerative. Persoanele care consumă mari cantităţi de conopidă sau broccoli murat se bucură, la vârsta a treia, de o memorie şi de o coordonare neuromotorie mai bună. De asemenea, ele au un tonus psihic mai bun, putând rămâne active mental şi fizic până la vârste foarte înaintate.
* Boli cardiovasculare - conopida conţine mari cantităţi de potasiu, mineral care reglează ritmul cardiac şi tensiunea arterială. Pe urmă, această legumă murată împiedică oxidarea grăsimilor şi colesterolului pe artere, prevenind ischemia cardiacă şi tulburările circulatorii cerebrale. Nu în ultimul rând, conopida murată previne formarea şi migrarea cheagurilor de sânge (trombilor), fiind un fluidifiant sanguin.

Varza murată - imunoreglator, remediu anti-obezitate

Este un fel de regină a murăturilor, efectele sale vindecătoare fiind atât de numeroase şi de complexe, încât ar trebui să-i acordăm un articol separat, pentru a le putea enumera. Secretul verzei murate este cantitatea foarte mare de antioxidanţi pe care îi conţine, corelată cu un conţinut enorm de fibre şi cu un număr incredibil de mic de calorii. Frunzele sale sunt folosite intern şi extern în peste o sută de afecţiuni, dintre care am selectat, în continuare, doar câteva:
* Infecţii respiratorii, tratamente cu antibiotice - un studiu făcut în Coreea de Sud a arătat că animalele de experienţă hrănite cu varză murată, după ce au fost infectate cu celebrul şi temutul virus al gripei aviare (alias H5N1), au supravieţuit într-o proporţie mult mai mare decât cele tratate prin metode alopate. Cum este posibil acest lucru? Prin calităţile imunostimulatoare ale verzei, date de conţinutul de vitamina C şi complexul B, dar şi de bacteriile prietenoase pe care le conţine. Acestea din urmă sunt un ajutor preţios şi în timpul tratamentelor cu antibiotice, deoarece previn instalarea candida şi deficienţele imunitare care apar frecvent după această terapie medicamentoasă.
* Astm, alergii cutanate - persoanelor cu sensibilitate alergică puternică, tradusă prin astm bronşic sau urticarie, li se recomandă zilnic salata din varză murată, preparată cu ceapă şi hrean. În curele de lungă durată, varza murată reglează reacţiile sistemului imunitar, diminuând intensitatea proceselor alergice şi ameliorând, gradat, bolile produse sau potenţate de acestea.
* Supragreutate, obezitate - două castroane mari cu salată de varză acră conţin mai puţine calorii decât o felie de pâine cu unt sau câteva pătrăţele de ciocolată. Mai mult, varza are o cantitate impresionantă de fibre alimentare - substanţe nedigerabile, care constituie o adevărată capcană pentru grăsimile şi zaharurile din alimente. Nicio persoană cu supragreutate sau obezitate nu ar trebui să ignore varza murată în timpul sezonului rece, când hrana este mai bogată în calorii şi săracă în legume şi fructe proaspete. Pentru cei care nu suportă varza murată sau care vor o variaţie în dietă se recomandă şi folosirea castraveţilor, gogonelelor şi a pepenelui murat.

Varza roşie murată - vitaminizant şi anticancerigen

Diferenţa de culoare dintre varza albă şi cea roşie este dată de o categorie de substanţe numite pigmenţi antocianici, care sunt printre cele mai puternice anticancerigene cunoscute până în prezent. Apoi, varza roşie conţine de aproximativ opt ori mai multă vitamina C decât cea albă, fiind cea mai bună sursă naturală din această vitamină, în timpul iernii. Ca atare, această murătură are câteva calităţi terapeutice inegalabile, care o recomandă în afecţiuni altfel foarte greu tratabile:
* Boală canceroasă - varza roşie murată este o adevărată pavăză contra cancerului pentru întreg traiectul digestiv. Ea previne şi ajută în tratamentul cancerului bucal, esofagian, de colon şi de rect. Zeama sa (moarea de varză roşie) este un adjuvant în cazul cancerului hepatic, pulmonar şi de prostată. Trebuie ştiut şi faptul că antioxidanţii pe care îi conţine ajută la neutralizarea, chiar şi la mai mult timp după ingerare, a unor agenţi cancerigeni puternici, cum ar fi aditivii sintetici din mezeluri, pesticidele din legume şi din apă, ori gudroanele din fumul de ţigară.
* Boli autoimune - pot fi ameliorate prin cure de minimum trei luni cu varză roşie murată. Conţinutul uriaş de vitamina C şi pigmenţii din această legumă ajută sistemul imunitar să se auto-regleze, diminuând intensitatea proceselor auto-distructive.
* Parodontoză - se tratează cu salată de varză roşie murată, tăiată foarte fin, aşa încât să nu solicite suplimentar dentiţia. De asemenea, se fac clătiri ale gurii, de trei ori pe zi, cu moare de varză roşie. Clătirea se va face vreme de câteva minute, plimbând cu presiune moarea prin toată gura, după care zeama de varză se înghite. Tratamentul durează 6-12 luni, iar efectele sale sunt de multe ori surprinzător de puternice în această afecţiune, altfel, aproape imposibil de tratat.

Precauţii şi contraindicaţii

Toate studiile făcute până în prezent arată că efectele adverse la consumul de murături sunt foarte rare şi reduse ca intensitate, fiind cel mai adesea deranjamente digestive: diaree, balonare, uşoare colici abdominale. Pentru cei care au contraindicat aportul de sare, din cauza hipertensiunii sau a anumitor afecţiuni renale, se recomandă desărarea prealabilă, în multă apă, a murăturilor.

luni, decembrie 7

CJ Werleman

An excerpt from The New Atheist Threat (pages 55-57). Available now on Amazon:
The New Atheist books, conventions, podcasts, and blogs serve as a concoction of religious demonization. The New Atheist authors and speakers peddle a mixture of hope and fear. The former (hope) reads as a utopian promise – that civilization will be made perfect the day after religious belief is eradicated – while the latter (fear) presents religion as an existential threat to all of humankind. In a speech given to the American Humanist Association in 1996, Dawkins compared the threat of religion to the threat of AIDS, and other human spread viruses. “A case can be made that faith is one of the world’s great evils, comparable to the smallpox virus, but harder to eradicate,” he writes.
In August of 2014, I received a phone call from Peter Boghossian, a professor at Portland University and author of the number one selling atheist book of that same year – A Manual For Creating Atheists. The purpose of his call was to ask if I’d be interested in participating in a joint project. He explained how he was building an “anti-religion app” for the iPhone IOS. When I asked him what his objective was, he thundered, “I want to eradicate religion wherever I find it” – in those exact words. I was shocked not so much by his words, but the manner and tone in which he thrust them. When the call ended, I turned to my wife and said, “This guy sounds almost psychopathic.” I did not return any further correspondence from him.
Reinhold Niebuhr warned that when we divide the world into good versus evil, darkness versus light, black versus white, “we take on the attributes of those we op-pose.” Seemingly, Boghossian, like so many of his New Atheist contemporaries, has adopted the binary vision that so worried Niebuhr.
The New Atheists have moved atheism from being merely a non-positive assertion to an ideology that positively wants to shrink religion to the size it can drown in a bathtub, to borrow a popular conservatism-ism. While “the four horsemen” have led the charge for this new strain of atheism, its genesis likely evolved earlier in George Smith’s A Case Against God. Smith saw atheism as a “world-saving vaccine”:
"When used to eradicate superstition and its detrimental effects, atheism is a benevolent, constructive approach. It clears the air, as it were, leaving the door open for positive principles and philosophies based, not on the supernatural, but on man’s ability to think and comprehend… Religion has had the disastrous effect on placing vitally important concepts, such as morality, happiness and love, in a supernatural realm inaccessible to man’s mind and knowledge."
Clearly, Smith’s statements are both a rejection of atheism’s passivity and an embrace of a new assertive reaction against religion. “Fundamentalist atheism then is a form of explicit atheism that defines religion as necessarily anti-science, a motivator of violence, and adverse to progress, thus it fuels the apocalyptic belief that religion is one, if not the greatest, threat to civilization, and, consequently, it must be eradicated,” writes Nall. This 21st century era religious eradication ideology is hardly a new way of thinking, given it’s the same ideology that drove the anti-religious genocides of the Soviet Union, Cambodia, Albania, and North Korea over the course of the last 100 years. And it’s the ideology that indeed drives the New Atheist movement in America today.
Anti-religion slogans are pumped into the New Atheist echo chamber like they were life-sustaining oxygen. “Religion is a virus,” “religion is child abuse,” “religion is a mental illness,” “save a planet, end religion,” and “religion is making you sick,” become chants, tweets, status updates, and reaffirming messages for those inculcated within the echo chamber itself. Outside of Harris, Dawkins, and a small handful of so and so scientists, the cheerleaders of these chants are not led by Pulitzer Prize winning journalists, esteemed leaders of academic fields, historians, geo-political experts, counter-terrorism specialists, or qualified theologians – but rather it’s a mediocre rung of modestly educated, suburbanite bloggers and podcasters, and anyone else with an impressive number of twitter followers. Their arguments and platitudes are as ignorant or bigoted as those they mock.
The overarching point is that Harris, Dawkins, Dennett and Hitchens are no more qualified to comment on religious interpretation or religious history than they are qualified to comment on global terrorism, but qualifications and expertise mean little to the New Atheists. They just want to be told what they want to be told: that religion is the cause of the world’s evil, and that atheism is the universal truth. Thus anyone who feeds this narrative becomes, in the mind of a New Atheist, a saint.
“Atheists like Harris, like the Christian fundamentalists, con-sider themselves the vanguard. They are the chosen few. They see and know the truth. They claim, like all of the elect through-out history, to be able to carry out the will of God or give us the tools that will advance human destiny. They have been given, by their own superiority and insight, the right to impose their vision on the rest of us. This vision is as seductive as it is absurd. And the absurdity is part of its attraction,” writes Hedges.
At New Atheist conventions, and on the blogs and podcasts – history, economics, and political realities are either lost and ignored, or spun to fit their anti-theistic worldview. At any major convention, you won’t hear a lecture on the history of Western colonialism in the Middle East and the African continent; how our “arms-for-oil” program causes crushing poverty and social chaos in those countries we have conquered economically; how U.S. led sanctions of Iraq in the 1990s starved more than half-million Iraqi children to death; nor a presentation on how it’s unlikely the civil rights movement would never have happened when it did without the activism of the Christian left. These are inconvenient truths that must be ignored, so that the call for religious eradication can be forever justified and forever championed.

duminică, decembrie 6

Adrian Majuru

Undeva, poetul Radu Gyr scria „trist urinez pe propriu-mi dezastru”. Era sentimentul dureros al unei vieţi care mergea în gol, fără perspective, cu speranţe hrănite din idealuri eşuate. Ani inutili într-o libertate disimulată. Dacă ar fi să luăm structura vârstelor în societatea românească observăm asemănări în sentimentul inutilităţii. Adolescenţii nu reuşesc să spere în viitorul mediu sau îndepărtat, şomeri cu bacalaureat sau licenţă; comunicare trunchiată, abia gesticulată cu cei apropiaţi. Societatea respinge dialogul deschis, totul se desfăşoară tăinuit, în peisaje care trebuie decriptate cu ajutorul şpăgii sau printr-o intervenţie de sus. Ca adult, în prima parte a vieţii, aceia care nu pot scăpa destinului valah plătesc îndrăzneala catalogată drept naivitate să spere, să se ia la trântă într-o luptă inegală de forţe cu „generaţia absolută”. Totul pare să corespundă fantasticului baconskian: „cadavrele neîngropate la timp încep să întinerească”. Ce-i drept, unii ajung să creadă că împlinirea colorată a unui „office” înseamnă o suficienţă socială, dar se constată că, în biroul de sticlă, suferinţele capătă un alt sens, are alte destinaţii şi noi înfăţişări.

În adultul devenit părinte sau vreun sublimat singuratic, trecut de a doua tinereţe, copilul de odinioară se revoltă pentru ultima oară, încercând să învingă sau să păcălească contrariul realităţii. Intrat deja în mecanismul social care uzează şi malformează caractere şi fizionomii, fiecare speră prin copiii săi, pe când alţii, mai puţini, se prăbuşesc într-o perseverenţă singulară, vecină cu ospiciul, într-o lume a laşităţii cotidiene. Al.O. Teodoreanu, în grupajul de nuvele numit „Bercu Leibovici”, scria că „aşa merg toate la noi. Te specializezi în pedagogie? Ţi se oferă catedră de logică! Înveţi violina? Ţi se încredinţează clasul de oboi! Soliciţi un post în poliţie? Te trezeşti ataşat de presă! Şi aşa mai departe!”.

Ani inutili în România anului 1874

Trăim într-o geografie schimbătoare pe care în loc să o modificăm noi în funcţie de dorinţe, ea reuşeşte să ne malformeze codul genetic. Mă refer la geografia umană în care respirăm secular.

De când am trecut dincolo de pragul copilăriei am întotdeauna sentimentul unor ani inutili care-mi străpung existenţa. Licenţă, masterat, doctorat, cărţi publicate cu tiraj epuizat... ei şi? Niciodată nu mi-am putut apropia speranţa de a apropia contrariul, dintre dorinţa mea de a trăi în absolut o clipă şi realiatea care i se opune, prin sintagma majorității: „aşa vor muşchii mei”. Trăim în ţara geografiilor fără contur, unde împlinirile spiritualizate nu au consistenţă în imediat. Şi flanăm conştient și social, în mijlocul unei populații suspendată undeva, într-o ratare culturală luată drept împlinire profesională.

miercuri, decembrie 2

Frozen Beauty

Lake Baikal, Emerald Ice

Frozen Bubbles

Frozen Lighthouse on Lake Michigan Shore

Folded Snow

Frozen Flower Buds

Frozen Lakes

Ice Blossoms

Frosted Lace

Flower after Ice Storm

Frozen Tree

After Freezing Rain in China

Frozen Pond

Frost on the Fence

Frozen Berries

Frost Flowers in the Arctic Ocean

Frosted Pine

Frozen Grass

Icicles on the Blooming Apple Tree

Grass after Freezing Rain

Frost Flowers

Icicle Bush

luni, noiembrie 30

29 de fotografii absolut fascinante surprinse de-a lungul istoriei

Au existat niste vremuri in care nu toata lumea avea aparat foto incorporat in telefon. Si desi fotografia era o treaba rara, fotografii nu isi faceau doar selfie, ba chiar reuseau sa surprinda tot felul de momente interesante. Iata mai jos 29 de fotografii fascinante: