intră în vigoare regulamentul CE 1924/2006 privitor la menţiunile
nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor, elaborat la
indicaţia faimoasei Comisii Codex Alimentrius.
Ceea ce înseamnă că, în curând, pâinea, usturoiul, iaurtul, plantele
medicinale, produsele stupului, plantele şi ceaiurile medicinale,
vitaminele, mi-neralele, suplimentele alimentare, integrate într-o
dietă echilibrată, diversificată, în cadrul unui stil de viaţă activ,
pierd, în mod birocratic, virtuţi demonstrate de mii de ani şi anume
că sunt primele ce pot preveni, vindeca şi trata boli.
Astfel, printr-o dispoziţie birocratică, neştiinţifică, se anulează
însăşi baza medicinii preventive, potrivit căreia alimentele să fie
medicamente, enunţat în urmă 2.500 de ani de Hipocrate. Adică
alimentelor li se confiscă proprietatea de a preveni numeroase boli.
Mai mult, astăzi dietoterapiile fac parte din protocoalele de
tratament al diferitelor boli. Şi atunci ne punem întrebarea dacă vom
asista, în scurt timp, şi la modificarea acestor protocoale? Dar mai
îngrijorător este faptul că, de acum înainte, pentru a preveni boala
vom fi în situaţia abe-rantă de a înlocui alimentele cu me-dicamente
de sinteză, asociate cu multe şi grave efecte adverse.
Iată absurditatea unor astfel de măsuri în spatele cărora se ascund
interese străine sănătăţii individului şi comunităţii. Măsuri ce
încalcă, în acelaşi timp, în mod grosolan, drepturi fundamentale ale
omului: accesul liber la hrana şi alegerea acesteia. Motiv pentru care
prin Mişcarea de rezistenţă, Jurnalul Naţional declanşează o campanie
de strângere de sem-nă-turi pentru a stopa efectele lui Codex
Alimentarius.
Iniţial, Comisia Codex Alimentarius intenţiona să protejeze sănătatea
consumatorilor şi să asigure practici loiale în comerţul cu produse
alimentare pentru a se evita politica de cartel, antitrust. Intenţie
bună, dar şi drumul spre Iad e pavat cu intenţii bune. Aşa că, foarte
curând vom fi în situaţia de a ne umple farfuria cu ... medicamente.
Ca să înţelegem de unde ne vine "binele", să intrăm în bucătăria
Comisiei Codex Alimentarius (CA).
ONU a creat Comisia CA în 1963 prin intermediul Organizaţiei pentru
Alimente şi Agricultură (OAA) şi al Or-ga-ni-za-ţiei Mondiale a
Să-nă-tăţii, pentru a pro-mova con-tro-lul ali-men--te-lor şi
practicile corecte în comerţul global cu alimente". Comisia CA nu are
dialog cu persoane fi-zice sau juridice, ci exclusiv cu guvernele
membre ale or-ga-ni-za-ţiilor OAA şi OMS.
Ea nu generează legislaţie, ci recomandări în domeniul siguranţei
alimentelor, fără ca-rac-ter obligatoriu pentru statele membre ale
co-mi-siei. Astfel, Comisia a elaborat o serie de recomandări. Una
dintre ele are ca obiect etiche-tarea alimentelor: atât a alimentelor
obiş-nuite (pâine, carne etc.), dar şi a alimen-telor funcţionale
(iaurturi, suplimente alimentare, vitamine, minerale, plante şi
ceaiuri medicinale, produsele stupului şi derivatele acestora).
Conform regulamentului Comisiei Europene 178/2002 privind siguranţa
alimentelor, vitaminele, mineralele, plantele şi ceaiurile me-dicinale
etc. fac parte din categoria alimentelor. Astfel, acestea sunt
alimente, şi nu medicamente.
Când Comisia CA face o recomandare, de exemplu, privind eti-che-tarea
alimentelor din punct de ve-dere al menţiunilor nutriţionale sau de
sănătate, statele membre pot sau nu să o adopte în legislaţia
na-ţi-o--nală. Însă, de regulă, recomandările Comisiei CA sunt
preluate în le-gis-la-ţi-ile naţionale sau în cea federală, aşa cum
este cazul UE, si-tuaţie în care din recomandări op-ţi-onale devin
legi obligatorii.
O astfel de recomandare a Comisiei CA a fost preluată în le-gislaţia
europeană sub forma regulamentului CE 1924/2006 privind menţiunile
nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor. Şi, spre deosebire
de recomandări, regulamentele UE sunt obligatorii. Astfel,
regulamentul CE 1924/2006 este obli-ga-toriu pentru toate statele UE,
inclusiv pentru România. De altfel, Co-mi-sia CA este considerată
autoritatea supremă în materie de siguranţa alimentelor. Din această
perspectivă sta-tele membre ale Comisiei CA nu neglijează aceste
recomandări, dimpotrivă le asimilează rapid sub forma legilor
naţionale sau federale.
Umilul usturoi. Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi înclină să
creadă că, totuşi, Comisia CA a fost înfiinţată ca urmare a
puternicului lobby exercitat de industria pharma. Şi că aceasta a
vizat, pe termen mediu şi lung, confiscarea resurselor agroalimentare
în beneficiul ei şi transformarea alimentelor în medicamente. Un
exemplu: umilul usturoi.
Acest remediu natural care i-a ferit pe egipteni de molime în timp ce
dăi-nu-iau piramidele, care l-a fascinat pe Hi-pocrat, părintele
medicinei, potri-vit regulamentului CE 1924/ 2006, va putea beneficia
de menţiuni me-dicale, respectiv previne, vindecă, tratează, nu ca
aliment, ci prelucrat în gelule, ca medicament. Adică, acest
regulament vine să-l contrazică pe Hi-pocrat, cel care recomanda
ustu-roiul în stare naturală pentru tratarea infecţiilor, a rănilor şi
a unor boli in-tes-tinale, dar şi tradiţia care a verificat de-a
lungul a mii de ani aceste pro-prietăţi.
Un alt exemplu: măceşele. Pudra de măceşe este o sursă de vitamina C
naturală şi de alte substanţe care si-nergizează cu aceasta,
conferindu-i o înaltă valoare biologică. Pudra de măceşe nu produce
nici unul dintre efectele secundare neplăcute, asociate cu unele
medicamente. Dar prin aplicarea regulamentului CE 1924/ 2006 ne vom
afla în situaţia de a consuma vitamina C purificată, sub for-mă de
acid ascorbic E 300, care va be-neficia de menţiunile medicale, în
timp ce pudra de măceşe va fi privată de aceste calităţi: previne,
vindecă şi tratează.
"Previne, vindecă şi tratează". Profesorul Mencinicopschi pune în
legătură directă regulamentul CE 1924/2006 privind menţiunile
nutri-ţi-onale şi de sănătate permise pe alimente cu această "situaţie
paradoxală, neştiinţifică şi, mai ales, dău-nă-toa-re consumatorului".
Specialistul porneşte explicaţia de la modul cum sunt definite
alimentele, comparativ cu medicamentele din punct de ve-de-re juridic
şi nu ştiinţific, de acest regu-la-ment.
Astfel, medicamentele vor be-neficia de menţiuni medicale - "pre-vine,
vindecă sau tratează" -, în timp ce alimentelor, inclusiv
suplimentelor alimentare, plantelor şi cea-iu-rilor medicinale etc. nu
li se vor mai recunoaşte aceste virtuţi. Pe eti-che-tele alimentelor
vor fi precizate doar menţiuni nutriţionale şi de sănă-ta-te aprobate
de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA),
subordonată CE.
Menţiunile de sănătate aprobate de EFSA pentru alimente nu pot
cuprinde afir-ma-ţi-ile "previne, vindecă sau tratează", ci sintagme
ca, spre exemplu, "fitosterolii pot scădea nivelul colesterolului".
Astfel, un sortiment de pâine care conţine fitosteroli va purta
menţiunea de sănătate: "scade nivelul colesterolului sanguin".
În consecinţă, potrivit regulamentului CE, doar medicamentele pot
preveni, trata şi vindeca bolile, în timp ce, acelaşi regulament
anulează ali-mentelor, în mod arbitrar, aceste virtuţi. Şi aceasta în
condiţiile în care de mii de ani, de la medicina ayur-ve-dică,
medicina tradiţională chineză etc. la cea alopată modernă este
demonstrat faptul că alimentele şi stilul de viaţă previn bolile.
Aceste certitudini ştiinţifice, probate în lupta cu numeroase boli,
"sunt interzise pur şi simplu printr-un act birocra-tic, anti-natură
şi anti-drepturile fundamentale ale omului", avertizează profesorul
Mencinicopschi.
Alimente din ce în ce mai ne-să-nă-toase. Viitorul consumatorilor nu
sună bine. Deoarece "continuând ra-ţi-onamentul, într-un viitor mai
mult sau mai puţin previzibil, s-ar putea ca pe mesele noastre să avem
medicamente în loc de alimente, chipurile pentru a preveni bolile",
atrage aten-ţia profesorul Mencinicopschi.
Şi efec-tele regulamentului nu se opresc aici. Prin intrarea în
vigoare a acestui regulament, industria este încurajată să producă
alimente din ce în ce mai "nesănătoase", din moment ce producătorii nu
vor pune nici o men-ţi-une care să permită consumatorului să-l aleagă
pe cel mai hrănitor.
Pericolul derivă din faptul că, din mo-ment ce producătorii de
alimente să-nătoase nu au nici un avantaj economic (alimente care, de
regulă, sunt şi mai scumpe), aceştia nu vor putea să reziste pe piaţă
şi vor trece şi ei la producţia de alimente de calitate inferioară,
mai ieftine.
De exemplu, unele produse din carne - parizer sau crenvurşti, cârnaţi
etc. - bogate în grăsimi nesănătoase, cu proteine colagenice de slabă
calitate, cu un întreg arsenal de E-uri şi arome artificiale nu au
nevoie de menţiuni de sănătate şi nutriţionale. Şi atunci, evident, de
ce pro-ducătorii de alimente s-ar complica dacă tot nu pot evidenţia
prin eti-che-tare cu menţiuni medicale, de să-nă--tate şi
nutriţionale!
Pericolul derivă din faptul că din moment ce pro-du-că--torii de
alimente sănătoase nu au nici un avantaj economic (alimente care, de
regulă, sunt şi mai scumpe), aceştia nu vor putea să reziste pe piaţă
şi vor trece şi ei la producţia de alimente de calitate inferioară,
mai ieftine. În final, morbiditatea şi mortalitatea vor creşte şi vom
fi nevoiţi mai des să apelăm la medicamente, despre care Richard J.
Roberts, laureat al Premiului Nobel, spunea "...nu vă vindecă întru
totul, ci doar cronicizează boala".
Celebrul regulament CE 1924/ 2006 privind menţiunile nutriţionale şi
de sănătate asociate alimentelor loveşte deopotrivă alimentele
obişnuite - pâine, carne, lactate -, dar şi suplimentele alimentare,
vitaminele sau mineralale, plantele şi ceaiurile medicinale, produsele
stu-pului şi derivatele acestora etc. Astfel, printr-o decizie
anti-ştiinţifică şi anti-umană este desfiinţată o lege a naturii
potrivit căreia "alimentele trebuie să fie primele medicamente sau
medicamentele elective în prevenţia bolilor. Şi atunci se pune
întrebarea retorică: oare suntem prea mulţi pe această planetă? Şi
oare s-a găsit astfel rezolvarea acestei situaţii, se întreabă
profesorul Mencinicopschi.
"Aceasta este demistificarea binei camuflate strategii de transformare
a alimentelor în medicamente, în speranţa rezolvării situaţiei
demografice globale. De aceea, afirm că, astazi, factorul preponderent
de selecţie în societatea umană poate fi exprimat prin sintagma <<scapă
cine ştie>>, adică cine este informat corect!", adaugă prof. dr. Gh.
Mencinicopschi.
În momentul în care un aliment sau o sursă agroalimentară (măceaşa,
usturoiul, menta, teiul) vor fi transformate din alimente în
medicamente, ele vor urma calea avizării medicamentelor, extrem de
costisitoare, de lungă şi, culmea, fără nici un beneficiu de sănătate
pentru consumator. Dimpotrivă, chiar cu posibile efecte adverse, aşa
cum de altfel au toate medicamentele.
Regulamentul CE 1924/2006 a oferit o perioadă de graţie până la 1 aprilie 2011.
Aşadar, este posibil ca, de la 1 apri-lie, ceaiul de păpădie, care la
ora actuală are inscripţionat că previne bolile hepato-renale, să
piardă aceas-tă indicaţie şi să rămână un simplu ceai". În schimb,
aceeaşi păpădie sub formă de tablete, capsule, gelule va căpăta, în
mod miraculos, calităţi de prevenţie, tratare şi de vindecare a
bolilor.
Reţeta nu e nouă şi a adus companiilor farmaceutice venituri colosale.
Ea a debutat cu coajă de sal-cie. Mai întâi a fost ceaiul, apoi s-a
extras acidul salicilic natural care, ulterior, a fost chimizat prin
acetilare, rezultând celebra aspirină.
1 aprilie nu-i o glumă şi este foarte aproape. Marii producători de
alimente din UE, care au ignorat consecinţele dramatice ale
regulamentului asupra lor şi a consumatorilor, abia acum au început să
acţioneze. În prezent, ei încearcă să desfiinţeze definiţia juridică
care desparte alimentele de medicamente prin menţiunile ce pot apărea
pe etichete, cu efecte devastatoare pentru industria alimentară şi
pentru consumatori.
La noi, autorităţile sunt mai catolice decât Papa. Pentru că, deşi
re-gulamentul CE 1924/2006 este obli-gatoriu pentru toate ţările UE,
inclusiv pentru România, Guvernul a aprobat o hotărâre privind
menţi-u-ni-le nutriţionale şi de sănătate.
"De ce mai este nevoie de această hotărâre în spatele căreia s-ar
putea ascunde unele interese financiare, străine sănătăţii publice şi
indivi-duale?" - întreabă profesorul Mencinicopschi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu