Anunţ publicitar al Statului Român in ziarele mari ale lumii:

Anunţ publicitar al Statului Român in ziarele mari ale lumii:

Cine a putut, ştiut şi vrut a plecat.

Avem nevoie de ajutor!
Plătim la nivelul pieţei.
Preferăm vorbitori de Româna!

______________________________

miercuri, martie 3

Pastorel Teodoreanu

 
 
 
 
 PĂSTOREL
(Al. O. Teodoreanu)
 
POLITICE Şl APULITICE
 
- ANTOLOGIE DE G. ZARAFU

 
 
BAHICE
şi alte epigrame
 
 
* * *
 
Sfrijită ca o Sfântă Vineri,
Mi-a spus o babă: "La romani,
Băbeasca place mult la tineri,
Pe când feteasca, la... bătrâni!"
 
 
PRIMEJDII
 
Un om grăbit, la Iaşi, prinzându-l ploaia,
A zăbovit in crâşmă şapte ani,
Cand cu "fetească" neagră de Cârjoaia,
Cand cu "băbească" de la Uricani!
 
* * *
 
De te vezi cu vreo vădană
Cu cearcăne vinete,
Dă-i să bea întâi crăcănă ...
Şi pe urmă, ţine-te!
 
 
 
* * *
 
Tu uiţi când torni aşa-n neştire
Cotnar burtosului şpriţar,
Că numai omului subţire
־i place Grasa... de Cotnar!
 
* * *
 
Nu contrazice voia sorţii
Şi nu sfida stihiile!
Aşa fu scris: cei morţi cu morţii.
Iară cei vii cu … viile!
 
* * *
 
Domnului Cezar P(etrescu)
 
Beau la apă ne-ncetat
Şi mă plimb cu ea aşa …
Bine că nu-s om de stat
Că mă fotografia!
P.S. Apa trece, setea ba!
 
* * *
 
Domnului Raoul A
Ce-ar fi, o, Doamne, dacă bunăoară
Ai vrea de noi să te milostiveşti?
Făcând să curgă apă caldă-n ţară
Şi-aicea numai vin de Nicoreşti?
 
 
CRAMPOŞIA
 
Cercând sticluţe vechi şi azi şi ieri.
Am dat de crâmpoşie-ntr-o sticluţă!
Ce-i crâmpoşia? E o ţărăncuţă
Dar care place foarte la boieri!
 
 
 
 
NADĂ
 
E o mare desfătare
Să bei vin în crâşma sa!
Când şi crâşmăriţa are
Cum s-ar zice … "vinu-ncoa!"
 
 
PACOSTE
 
Tu, care te pricepi la sucul viţii,
Te-ncrunţi când intri-n crâşma lui Ţugui,
Te-mbată ochii dulci ai crâşmăriţei,
Dar te trezeşte acru vinul lui!
 
 
REVERII
 
Voi moralişti iluştri, gândindu-v-aţi vreunul
Că opere eterne, antume şi postume,
N-ar fi luat fiinţă de n-ar fi fost pe lume:
Femeia, treponema, alcoolul şi tutunul?!
 
 
TRANZACŢII
 
Crâşmăriţei indignate
Le-a spus Victor[1]: "De nu vrai
Nicidecum să mi te dai …
Dă-mi măcar …o jumătate!"
 
* * *
 
Lui Victor Iamandi
Iamandi băuse bine
Şi se răstea la damigeană:
"Degeaba mă sfidezi, cucoană,
Că tot mai mult încape-n mine!"
 
 
 
LA IAŞI
 
Văd c-aicea, la Simplon
Se bea vinul cu sifon!
Numai Vraca[2] cu Silon!
 
* * *
 
Domnului Oswald T
Apa asta e sărată
Şi de-o bei pe îndelete,
E periculoasă, tată:
Face sete!
 
* * *
 
Fă-mă, Doamne, morcov, ceapă,
Fă-mă, Doamne, tot ce vrei:
Praz, dovleac, spanac, ardei ...
Dar păzeşte-mă de apă!
 
 
LA BOLTA RECE
 
G. Topגrceanu vede o cucoană că-şi aprinde o ţigara cu o brichetă mică, şi improvizează
 
Ce brichetă minusculă!
Spune, doamnă, nu se strică
De-oi aprinde-o rimă-n "ulă"
Cu bricheta ceea mică?
 
 
REPLICA LUI PĂSTOREL
 
Epigrama nu e scula
Care-ţi poate şterge crima,
După ce că scrii cu sula
Vrei să regulezi cu rima?
 
 
DE ANUL NOU
 
Maestre dragă, te salut!
Şi îţi doresc ca vechi expert,
Ani buni să ai măcar un sfert
Din câte sticle am băut!
 
 
DOMNILOR CARCIUMARI DIN ŢARA MEA
 
M-a ajuns amarul,
Apa şi veninul!
Să vă fie anul
Cum v-o fi şi vinul !
 
 
AUTOGRAF PE O CARTE
 
Ies, studentul care-i "praf".
Mi-a cerut autograf!
Eu ii dau un păhărel ...
Salutare! Păstorel.
 
* * *
 
Chiar când apă beau cât zece,
Şi mă piş ca un păgân,
Totuşi văd că apa trece.
… Şi că pietrele rămân!
* * *
 
Domnului Tilică I.
Dac-oi mai sta pe-aici puţin
Şi de-o fi soarta să mă sape.
Să crezi că uit ce-i aia vin,
Da-n schimb, mă fac expert în ape!
 
* * *
 
Eşti nedrept şi necuviincios,
Când nu socoti că-i sinceră deplin
Femeia care minte mai puţin
Decât bărbatul cel mai mincinos!
* * *
 
Pământul s-ar fi dus, hainul
De-a berbeleacul, vorba ceea,
De n-ar fi fost pe lume vinul,
Tutunul, dracul şi femeia!
 
 
MITOLOGIE
 
Şi Afrodita, cea in şolduri lată,
Şi Joe, cu alaiul lui ceresc,
Nu s-au ivit din bolta înstelată.
Ci dintr-o amforă cu vin grecesc!
 
 
CE E FEMEIA?
 
Vă fac şi eu o mărturie.
(De-aude mama, mă despică):
Femeia-i ca o jucărie.
De umbli mult la ea... se strică!
 
 
UNEI BRUNETE
 
Eşti neagră ca cafeaua,
Dulce ca cacaua
Şi curvă ca căţeaua!
 
 
RECLAMĂ
 
Imi spunea un beţivan.
Rezemat contra perete:
"Fetele din Popa Nan
E frumoase, dar nu-i fete!"
 
 
 
 
 
 
UNUI CURTEZAN GELOS
 
Ca un seigneur din Evul Mediu
Ce incuia, plecand, centura.
Soţiei i-aplica cenzura,
Vecinei - starea de asediu!
 
 
CINCINATINĂ
 
Ţi-aduci aminte, primăvară?
Era târziu şi-mi era vară!
Acuma-i timpurie toamnă ...
Nu e târziu, dar mi-este doamnă!
 
 
UNEI FEMEI BOLNAVE DE VARICI:
 
Clientei doctorul i-a spus
Să steie c-un picior în sus.
Iar dansa - adevăr zic vouă!
Aşa le ţine pe-amândouă!
 
* * *
 
Lui Victor Eftimiu
Eftimiu trubadur
Sperie Parnasul!
Cum zăreşte câte-un cur
I se scoală, … nasul!
 
 
LA RESTAURANTUL „LA DOBRICĂ"
 
I se dă (cum se zvoneşte)
Pământ celui ce-l munceşte!
De ce oare nu s-ar da
Via celui … care-o bea?!
 
 
 
 
 
* * *
 
Adieu champagne, liqueur, cafe.
Les medicins m'ont mis a l'eau!
La foi ne m'as jamais manque,
Helas! Le foie me fait defaut!
 
(Apă-n loc de vin, cafele.
Medicii mi-au ordonat!
Eu de ordin n-am dus lipsă.
N-am avut destul ficat!
Trad. G. Zarafu)
 
* * *
 
A monsieur Georges S.
 
Buvant cette boisson infame,
Je me rapelle mon seul refrain:
Mon foie, je l'ai donne aux vins,
Mon coeur je l'ai donne aux dames!
 
(Band din vinul acru-al cramei.
Nu pot da de cap dilemei:
Inima am dat-o damei. Iar ficatul - damigenei!
Trad. G. Zarafu)
 
 
STROFE CU PELIN DE MAI
...Contra Iorga Neculai
 
De la Tisa pan-la Nistru
Ce roman n-a fost ministru?
Iorga!
Şi-ncă din copilărie
Cine-a vrut mereu să fie?
Iorga!
 
 
 
 
 
 
GUVERNUL IORGA
 
Cazul nu-i aşa sinistru.
Căci părosul demiurg,
Doar pe scenă-i prim-ministru.
Că-n Consiliu-i dramaturg!
 
 
DILEMĂ
 
L-a pus destinul lui stupid
Intr-o dilemă de infern:
Ori partid fără guvern.
Ori guvern fără partid!
 
 
RĂZBUNARE
 
Cand partidele infame
In politică-1 doboară,
Imediat se simte-n ţară
O inflaţie de drame!
 
 
MIZERII
 
Inainte de a fi ministru la Berlin, dl. Taşcă a fost unul din cei mai fideli partizani ai lui Nicolae Iorga
 
Fiindcă nu are orgoliu.
Şi politica-i o gaşcă.
Domnul Iorga are Taşcă.
Însă n-are portofoliu!
 
 
CORECTIV
 
Fiindcă i-a venit orgoliu
Şi-a intrat şi el în gaşcă,
Iorga are portofoliu.
Insă nu mai are Taşcă!
 
 
GHINION
 
Iorga nu-şi mai află locul
Vreţi să ştiţi de ce-i aşa ?
S-a jucat prea mult cu focul
Şi s-a fript cu … Tzigara[3]!
 
 
FESTIVITĂŢI
 
Cu prilejul implinirii a 60 de ani, marele nostru istoric a fost sărbătorit prin sute de banchete
 
Voturile pot să-l lase
Fără ca un pic să-i pese.
Cand nu este om de mase.
Iorga este om de mese!
 
* * *
 
Lui Emanuel Bucuţa[4]
 
Trebuie să fiu tâmpit sau bleg,
Să cred că eşti un cur întreg;
De stau să judec olecuţă,
Nu eşti nici bucă: eşti bucuţă!
 
 
EPITAF
 
Mitropolitului Miron Cristea, prim ministru in timpul dictaturii regelui Carol al II-lea                                                                         
 
Aici zace-n groapa asta
Fostu-amant al doamnei Nasta,
A bisericii ocară
Şi-a bugetului povară!
 
 
 
 
 
POLITICE
(1944-1964)
 
* * *
 
Căpitane,
Nu fi trist!
Garda merge inainte
Prin partidul comunist![5]
(Atribuită lui Păstorel)
 
* * *
 
Din Banat până la Iaşi
Se resimte lipsa sării.
Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi
Au ajuns la cârma ţării!
 
 
DUPĂ ALEGERILE DIN 1946
 
se mai putea vedea pe garduri "Votaţi soarele!"[6]
 
Nu credeam s-ajung vreodată
C-am să pot să fiu în stare
Că făcând pipi pe garduri,
Să o fac direct în ... soare!
 
 
"VOTAŢI SOARELE"
 
Când te văd aşa pe garduri
Şi cu raze împrejur
Mai că-mi vine să te-asemui
Cu o gaură de cur !
 
 
 
DIVIZIEI "TUDOR VLADIMIRESCU" DECIMATĂ LA DEBREŢIN[7]
 
Din falnic vânător de munte
Mi te-a făcut Ana pandur!
Întâi ţi-a-nfipt o stea în frunte
Şi-apoi un debreţin în cur!
 
 
LA PELIŞOR
 
palat transformat de regimul comunist in"casă"de "creaţie"
 
Voi, creatori ai artei pure.
Ce staţi acuma la pădure,
Să fiţi atenţi când vă plimbaţi
Să nu călcaţi în ... ce creaţi!
 
 
IN VREMEA ASTA
 
In vremea asta revolută
Rataţii scriu, în loc să pută!
Iar scriitorii-adevăraţi
Sunt daţi afară de ... rahaţi!
 
 
LUI PETRU GROZA
 
care a călătorit în Extre­mul Orient
 
De la Iaşi la Port-Arthur,
Petru Groza în carlingă,
N-a găsit atâta cur
Cât ar fi dorit să lingă!
 
 
 
 
 
 
 
DOMMULUI GROZA
 
Caligula imperator
A făcut din cal senator!
Domnul Groza, mai sinistru,
A făcut din bou - ministru!
 
 
ÎN APĂRAREA LUI ZĂRONI[8]
 
No, mă rog, de ce-i sinistru?
Că eu nu sunt prim-ministru!
Eu nu sunt decat ecoul …
Domnul Groza este boul!
 
 
LUI ZĂRON1
 
cam chel, când şi-a cumpărat pălărie melon
 
Il costă o avere pălăria
Căci după rigidul protocol
Nu se cădea să vadă România
Ministru circuland cu curul gol!
 
 
PORTRET
 
Are cap pătrat şi dur.
Pe muscali îi pupă-n cur!
Şi în ... pesta mamii lui
A atins apoteoza.
Cine credeţi că-i acesta?
Să vi-1 spun eu: Petru Groza!
 
 
 
 
 
 
 
* * *
 
In guvernul Groza, cel de concentrare[9]
S-au primit trei membri, pentru completare
Insă ca să fie cabinet etern,
Imi bag şi eu membrul … in acest guvern!
 
* * *
 
Şi "dramaturgul" Groza scrie,
Intocmai ca O'Neill eternul,
O piesă care va să ţie:
"Din soare s-a-ntrupat guvernul!"
 
* * *
 
Armistiţiul ne-a impus
Să dăm boii pentru rus!
Ca să completăm noi doza,
L-am trimis pe Petru Groza!
 
 
LUI MIHAIL SADOVEANU
 
Mihail pentru popor
A făcut Mitrea Cocor,
Dar poporului, vă jur,
Ii place mitra cu cur!
 
 
CHITANŢA
 
Lui Sadoveanu
 
De ţi-ai face testamentul,
Tu să nu-mi laşi mii de franci!
Naşule, să-mi laşi obrazul,
Ca să-mi fac din el bocanci!
 
 
 
AMERICANILOR
 
Dacă şi de astă dată
Se retrag din Orient,
Mă fac porumbelul păcii
Şi mă piş pe Occident!
 
 
LUI TEOHARI GEORGESCU
 
Democrat intarziat,
Ne-ai băgat pe toţi la gratii.
Dar poporul democrat,
Te-a băgat în pizda mă-tii!
 
* * *
 
Când mă duc la şef
Il găsesc cu chef!
Când mă duc la chef …
Il găsesc pe şef!
 
 
POETEI VERONICA PORUMBAC
 
La apariţia versurilor:
"O, Europă, te simt în mine,
Te simt adanc in mine!"
 
Mult stimată Veronică.
Eu credeam c-o ai mai mică!
Dar mărturisirea-ţi clară
Din Gazeta Literară,
Dovedeşte elocvent
Că în chestia matale,
De-adancimi fenomenale,
Intră-ntregul continent!
 
 
 
 
 
 
UNUI MINISTRU TRIMIS IN SPANIA
 
Am trimis la mauri
Un ministru nou,
Printre-atâţia tauri
Să fie şi-un bou!
 
* * *
 
Văzându-l cum dospeşte-n îngâmfare
Şi cum se umflă-n pene un nimic.
Ca şi Vasile Conta pot să zic:
"O, tu, nimic, cat ai ajuns de mare'"
 
 
LUI M. SADOVEANU
 
"Venea o moară pe Siret"
Legănându-se pe-o coastă,
Şi-n ea un autor şiret
Macină faină proastă!
 
 
STATUII OSTAŞULUI SOVIETIC
 
Soldat rus, soldat rus.
Te-au ridicat atat de sus.
Ca să te vadă popoarele.
Sau fiindcă-ţi put picioarele!
 
* * *
 
Pe drumeagul din cătun
Venea ieri un rus şi-un tun:
Tunul - rus
Şi rusul - tun!
 
 
 
 
 
 
 
LUI I. V. STALIN
 
Iuda Tito şi cu Iuda Kostov
Au vrut să-1 omoare pe Dimitrov
Dar tu, genialule şi bunule părinte,
Ai fost vigilent şi le-ai luat-o-nainte!
 
 
LA FISC
 
N-am venit că am venit.
Am venit că n-am venit!
 
 
LUI MARCEL BRESLAŞU
 
Un critic aspru şi abraş
Mi-a spus zambind cu ironie
"De ce să te numeşti Breslaş.
Dacă nu eşti de meserie?"
 
 
RADIOULUI
 
Unde era invitat să intre prin str. Temişana, adică "prin spate"
 
De un an şi jumătate
Mă băgaţi numai "prin spate".
Pe cand eu, întreaga viaţă,
V-am băgat numai ... prin faţă!
 
 
GAZETEI LITERARE
 
Gazeta-i urmărită-n ţară
Cu interes de mici şi mari.
Fiindcă este literară,
Şi literaţii, gazetari!
 
 
 
 
 
* * *
 
La restaurantul Uniunii Scriitorilor
 
Beau băieţii harnici,
De cu seară-n zori,
Unii sunt paharnici,
Alţii … turnători!
 
 
PE BULEVARDUL "ILIE PINTILIE" FOST "NAPOLEON BONAPARTE"[10]
 
Mai credeai tu, mă Ilie,
C-ai s-ajungi aşa departe?
Tu, Ilie Pintilie,
Să-l lucrezi pe Bonaparte?
Mare-ai fost tu, mă Ilie,
Mare-a fost şi Bonaparte!
(Nu aici, in altă parte!)
Da-n a noastră Românie,
Mare-ai fost tu, Pintilie!
Dar de-o fi cumva să fie
Strada alt nume să poarte,
Ea să fie, ea să fie
Ori Napoleo-Pintilie
Ori Ilie Bonaparte!
 
 
VARIANTĂ
 
(Comunicată de Ion Caraion)
 
Măi Ilie Pintilie,
Spune cum să-ţi zic eu ţie
Bonaparte Pintilie
Sau Napoleon Ilie?
 
 
 
 
 
* * *
 
Lui Mihail Sadoveanu, care a spus "Lumina vine de la răsărit"
 
Sadoveanu filo-rus
Stă cu curul la apus,
Ca s-arate-apusului
Care-i faţa rusului!
 
 
REPLICĂ
 
Cu faţa la răsărit
Şi cu curul dezvelit,
Nu e greu de presupus
Ce-o să-ţi intre din apus!
 
* * *
 
"De pe-un deal răsare luna
Mare cât o mămăligă"
(M. Beniuc)
 
Iar acum, eroii noştri
La culcare toţi se duc;
De pe deal încet răsare
Mămăliga lui Beniuc!
 
 
A DOUA ZI
 
(după moartea lui Stalin)
 
Il plâng pe Stalin şi vă jur
C-am să vă spun secretul:
Mă tem că vom pupa în cur
De-acum tot comitetul.
 
 
 
 
DUPĂ CONGRESUL XX[11]
 
La Kremlin s-a dat semnalul
Şi-am văzut c-aşa stă treaba:
Ani şi ani pe "genialul"
L-am pupat in fund degeaba!
 
 
DUPĂ PLECAREA RUŞILOR DIN ROMÂNIA[12]
 
- Măi Gheorghiţă, cum făcuşi
De-i fu tuşi în cur pe ruşi?
- Aşa suntem noi romanii:
Ne-am futut în cur stăpânii!
 
 
ZECE MEMBRI DE PARTID
 
Zece membri de partid
Visau viaţă nouă,
Unul a vorbit in vis.
... Şi-au rămas doar nouă!
 
Nouă membri de partid
De marxism s-au copt!
Unul s-a răscopt din ei.
... Şi-au rămas doar opt!
 
Opt membri de partid
Au trecut la fapte ...
Unul a trecut la Tito!
... Şi-au rămas doar şapte!
 
Şapte membri de partid
Fac afaceri grase.
Unul a intrat la zdup
… Şi-au rămas doar şase!
 
 
Şase membri de partid
Au strigat lozinci.
Unul a strigat greşit
… Şi-au rămas doar cinci!
 
Cinci membri de partid
Cand au fost la teatru.
Unul n-a aplaudat
... Şi-au rămas doar patru!
 
Patru membri de partid
Şi cam toţi ovrei,
Unul a plecat in Eretz
… Şi-au rămas doar trei!
 
Trei membri de partid
Vorbeau de război!
Unul a vorbit cam mult,
… Şi-au rămas doar doi!
 
Doi membri de partid
Mândri ca păunul.
Unul a innebunit,
… Şi-a rămas doar unul!
 
Un membru de partid,
Cel mai lămurit.
A plecat cu Onete-ul
Şi n-a mai venit!
 
Zero membri de partid,
Luptă pentru pace.
Că partidul nostru drag
Ştie el ce face!
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
PĂSTOREL
în amintirile epigramiştilor
 
 
G. TOPARCEANU
 
N-are rost să o mai scald,
Nici să mint nu-i manieră:
Eu prefer muza la cald,
Păstorel, la … frapieră!
1924
 
Gastronomică
 
In literatură,
Când vorbim de burtă,
Eu sunt prăjitură;
Păstorel e … turtă!
1924
 
 
VALENTIN  BUDE
 
 Fenomen
 
Toţi - bărbaţi, femei şi fete
Toată lumea e la fel!
Toţi încep să se îmbete
Cand miroase-a … Păstorel!
1927
 
 
MIRCEA PAVELESCU
 
Lui Al. O. Teodoreanu pentru "Cronica gastronomului"
 
O cronică de-a ta mirare!
Se valorifică-ndoit
Deschide pofta de mancare
Şi strică pofta de citit!
1934
 
Epitaful lui Păstorel
 
Aici zace Păstorel,
Pentru veci nemangaiat,
Fiindcă-i prima dată mort
Mort, fără să fie beat!
1904
 
 
SERGIU DAN
 
Lui Păstorel
 
Naiv, umblam prin librării.
Pe Bercu Leibovici să-l iau.
Dar un librar mi-a spus pe şleau:
"Se vinde doar la berării!"
1935
 
 
VASILE DORNEANU
 
Domnului Păstorel Teodoreanu
 
Fiind creştin şi bun latin,
Eu cred in tot ce scrie el!
Căci adevărul e în vin.
Şi vinul şade-n ... Păstorel!
1938
 
 
DEM.  BEN.  CֲRֲC
 
Condiţie
 
Cand dori-vei vinul rece,
Iar când treci să ţi se plece
Carciumarii de-orice fel,
Plimbă-te cu Păstorel!
1939
 
 
 
FLORIN IORDĂCHESCU
 
* * *
 
"Românul e născut poet ?"
Mă-ntreabă Păstorel discret.
"Ce nerozie, măi băiete!
Românul e născut …burete!"
1939
 
 
ION I. MIOC
 
Pe Dunăre de-ar curge vin.
 
Pe Păstorel întreaga ţară
L-ar răsplăti cu lungi ovaţii,
C-atunci Danubiul, primăvara,
N-ar mai produce inundaţii!
1939
 
 
POMPILIU BARBU
 
Epitaf
 
Păstorel aicea zace!
Nu-i nici beat şi nici nu-i treaz,
Că nu-i treaz nu-i un necaz,
Dimpotrivă, tare-i place!
1939
 
 
ION CALBOREANU
 
Pe Dunăre de-ar curge vin!
(Dunărea se varsă în mare prin trei guri)
 
O, ar fi fenomenal!
Mai mult ca-n literatură,
Păstorel, pe Litoral,
Ar umbla din gură-n gură!
 
Lui Păstorel
 
A băut cum i-e legenda
Şi-a plătit precum se ştie!
Cârciumarii au să-i facă
Monument din ... datorie!
1950
 
 
N. GEORGESCU COCOŞ
 
Epitaful lui Păstorel
 
Mormantul trist de sub terasă,
Turnat in marmoră şi ghips,
Ascunde un boem de rasă
Şi-o sete de … apocalips!
 
 
ALEXANDRU PREDESCU
 
Epitaf lui Păstorel
 
"M-a nenorocit groparul
Cu nemernica lui sapă!
A săpat adânc, măgarul
Până când a dat de apă!"
 
 
SANDU RUSU
 
Lui Păstorel Teodoreanu
 
Aş vrea să fiu eu cunoscut
De marii critici literari,
Precum matale eşti ştiut
Şi-apreciat de cârciumari !
 
 
 
 
 
 
AUREL STERESCU OREI
 
Epitaf
 
Aci-şi dete Păstorel
Un obştesc şi demn sfârşit.
Nu aprindeţi vreun chibrit,
Că ia foc spirtul din el!
1939
 
 
GABRIEL TEODORESCU
 
* * *
 
Pe Dunăre de-ar curge vin,
Atunci şiretul Păstorel
Ar face-un şanţ, fără să ştim
Şi-ar trage Dunărea la el!
 
 
OCTAV DESSILA
 
Lui Păstorel Teodoreanu ofiţer de artilerie
 
Când făceai parte din rezervă,
Aveai şi duh, aveai şi vervă,
Dar de cand te-au mobilizat,
Paradoxal, pari dezarmat!
1940
 
 
AURELIAN PAUNESCU
 
Epitaf
 
Aici zace Păstorel,
Suflet bun şi spirit fin,
Când mai treceţi pe la el,
Nu-l treziţi, că cere vin!
1940
 
 
JOSEPH DE SAXA
 
Păstorel la doctor
 
"Contra beţiei, dacă vrei,
Am prafuri, dar in ce le iei?"
Şi-atuncea, Păstorel, senin:
"Profesore, le iau in vin!"
1940
 
 
MIHAIL CODREANU
 
Lui Păstorel
 
Cand a pornit lugubrul zvon
Că murit-ai la Carlton,
Mi-am zis atunci: "Cu-adevărat
O fi el mort, da'-i mort de beat!"
1941
 
 
GEORGE LESNEA
 
Păstorel Teodoreanu e ofiţer de artilerie
 
Ieri, majurul Ieremia
L-a-ntrebat de dimineaţă
-  Ce să fac cu bateria?
-  Pune-o repede la gheaţă!
1941
 
 
VIRGILIU SLĂVESCU
 
Păstorel artilerist, ajuns la Roman
 
Concentrarea cum să-nceapă?
Nu mă dumiresc deloc !
M-aţi chemat la guri de foc,
Şi-am ajuns la guri de apă!
1941
 
* * *
 
La citirea versurilor lui Cocoş, Păstorel a ameninţat
 
Atata l-a cuprins amarul
C-a zis, uitandu-se urat:
"Acuma s-a umplut paharul!".
(Şi-l dete repede pe ga!)
1941
 
* * *
 
Testamentul lui Păstorel
 
"Iubiţi prieteni, după moartea mea,
Să-mi construiţi o lespede frumoasă,
Rotundă sau pătrată ca o masă.
Să zac o veşnicie "mort" sub ea!"
1941
 
 
I.  ST.  BOGZA
 
Dorinţă
 
Câte oi pe Bărăgan
De-ar fi buţi cu Ottonel,
Face-m-aş şi eu cioban,
Ori mai bine ... Păstorel!
1942
 
 
ALEXANDRU CORV1N
 
Epitaf lui Păstorel
 
Sub lespede işi doarme somnul
Fără sfârşit şi fără vise,
Poetul adormit in Domnul,
Tocmai atunci cand se trezise!
1942
 
 
MIHU DRAGOMIR
* * *
 
Teodoreanu (zis Al. O.)
Semnează-n cronici Păstorel!
Defect: preferă vin Bordeaux.
Virtuţi: e frate cu Ionel!
1942
 
 
Păstorel
 
A renăscut voroava noastră veche
Şi hronicul l-aduse la izvod,
Reeditand in cronici pe Ureche
Şi-n faptă pe Dabija Voievod!
1942
 
 
ION PENA
 
La moartea lui Păstorel
 
A plecat şi Păstorel
Azi pe căile pierzării.
Plâng teribil după el
Toate cepurile ţării!
1942
 
 
ION MANU
 
Pă şi pă
 
Dacă zăreşti paharul plin,
Zici: "Uite colo pă Storin!"
Dar când e gol un păhărel,
Zici: "Uite colo Păstorel!"
1943
 
 
 
 
PETRE BELLU
 
Păstorel
 
După nume, Păstorel,
Zici că e nimic de el!
Dar după căutătură,
Drept să spun, e o figură!
1956
 
 
N.  CREVEDIA
 
Lui Păstorel
 
Când nu e în bune stări,
Calcă pe două cărări!
Iar când zdravăn se socoate,
Merge strâmb pe două roate!
1956
 
Lui Al. O. Teodoreanu
 
Când e treaz şi vreau să-l irit,
Păstorel are mult spirit!
Păstorel însă la birt,
N-are spirit, are spirt!


G. BICŞANU
 
* * *
 
Cotnar, Fetească, Panciu, Ottonel
E cronica muiată-n vin de un poet,
Destul să o semneze Păstorel
Şi proza din "Tribuna"-i un buchet!
1957
 
 
 
 
 
MIRCEA IONESCU QUINTUS
 
* * *
 
Să-nchinăm paharul
Pentru Păstorel!
N-a fost nici Cotnarul
Mai spumos ca el!
1971
 
Echinocţiu de toamnă
 
Pe sub deal, pe lângă crame,
Cu duhniri de tulburel,
Turme trec de epigrame
Şi un singur Păstorel!
1973
 
 
PAVEL BELLU
 
Păstorel oenolog
 
Pentru noi e foarte clar:
Vinu-i limpede-n pahar.
Numai - spune Păstorel;
Spiritul mi-e ... tulburel!
1981
 
 
GHEORGHE SUCIU
 
Infatuare
 
Susţin că sunt ca Păstorel
Epigramist cu mult mai breaz.
In comparaţie cu el
Mi-s şi câte o dată treaz!
1994
 
 
 
 
 
Spiritul lui PĂSTOREL
mereu printre noi
 
 
ANONIM
 
N-are cur şi n-are coaie
Ceauşescu Nicolae
Cat să lingă într-un an
Păunescu Adrian!
1980
 
 
ANONIM
 
Câteodată în Covasna
Unguroaicele-o iau rasna
Când susţin: "Kedves-ul meu
Noi suntem UDeMeReu!"
 
 
GH   GRAMA
(Ungheni)
 
Autorităţilor din Basarabia, care au anulat imnul
„Deşteaptă-te române"
 
Supăraţi pe imnul care
Tot chema la deşteptare,
Cei poftiţi să ne deştepte
Au decis să mai aştepte.
 
 
IOAN FENEŞAN
 
PSM la al două-lea congres
 
Înarmaţi îs până-n dinţi
Cu cinci vicepreşedinţi,
Insă dintele de minte
E Verdeţ … ca preşedinte!
 
VASILE MATEI
 
Lui Mircea Ionescu Quintus
 
Zvarle-ţi quinta spartă-n stradă.
Nu juca cu Radu, bre!
C-are full de KaGheBe.
Cu doi securişti în coadă!
 
 
GEORGE PETRONE
 
Fostului premier Petre Roman
 
Ca premier, acest bărbat,
Distins, pedant şi "om de bine"
A fost un mare diplomat:
Minţea în şase limbi străine!
 
 
IOAN POP
 
Revolta
 
Iar sunt supărat pe soartă
Şi istoria-mi detest:
Munţii noştri aur poartă,
Când spre est şi când spre vest!.
 
 
EFIM TARLAPAN
 
Metamorfoza guvernului moldav
 
Cu numele franco-latin
S-a dus guvernul la Kremlin
La Moscova s-a dus guvern
La Chişinău sosi gubern!
 
 
 
 
 
Incă o dată despre Unire
 
- Doamne, -ntreabă democraţii
Când ne vom uni cu fraţii?
Şi-a răspuns Domnui-Cerescu'
"Pe la Sfantu … Iliescu!"
 
 
GEORGE ZARAFI
 
Pe soldatu-acela rus
Ridicat atat de sus,
L-am mutat şi-a doua oară
Insă … nu l-am scos din ţară!


[1] Victor Iamandi, om politic liberal dintre cele două războaie mondiale.
[2] Actorul George Vraca.
[3] Tzigara-Samurcaş.
[4] Comunicată de prof. dr. M.P.
[5] După 1945, odată cu venirea comuniştilor la putere, mulţi dintre foştii legionari s-au înscris în Partidul Comunist. Mulţi din ei au ajuns în puşcării odată cu epurările efectuate în anii 50 în cadrul partidului (clandher).
[6] Soarele era sigla comuniştilor în alegeri. Datorită faptului că o mare parte din populaţie era analfabetă, siglele de partid erau foarte importante, ele putând fi uşor identificate de alegători (clandher).
[7] Divizia Tudor Vladimirescu a fost creată în URSS din prizonierii români care au acceptat să treacă la ideologia comunistă. Ana Pauker a avut un rol important în acest proces (clandher).
[8] Romulus Zăroni, ministru cvasi-analfabel מn guvernul Groza de la 6 martie 1945 (guvern impus de Stalin prin Al. Vâşinski), personajul preferat al bancurilor vremii (N.ed.).
[9] După expresia larg uzitată de propaganda comunistă, guvernul Groza era de "largă concen­trare democratică" (N. ed.).
[10] Azi "Iancu de Hunedoara"
[11] La congresul al XX-lea al P.C sovietic, prin dezvăluirea pentru prima dată a crimelor lui Stalin, a fost iniţiată demolarea cultului fostului dictator. (N. ed.)
[12] Armatele ruseşti de ocupaţie au fost retrase în 1958, datorită unei iscusite lucrări diplomati­ce, atribuite lui Ghe. Gheorghiu-Dej. (N. ed.)



Niciun comentariu: