INIMA

Aviz tuturor - atentie la stres si suparari!

Nu numai tigarile si friptura de porc uzeaza motorul vietii. Treptat,
specialistii descopera cu uimire ce legaturi stranse exista intre
universul nostru afectiv si sanatatea inimii. O noua disciplina
medicala, psihocardiologia , cerceteaza cand si in ce fel frica, furia
si tristetea ne ameninta viata

O Piatra pe inima
N-a fumat niciodata.

Merge regulat la inot. Valorile colesterolului sunt in ordine,
tensiunea putin sub limita normala. Corina Popa (numele e schimbat) e
un model de persoana sanatoasa.. In pericol sunt altii, credea ea:
fumatorii, supraponderalii, hipertensivii sau bolnavii de diabet. Dar
in vara anului 2007... Corina se prabuseste la ea in casa, cu dureri
puternice in piept, in bratul stang si in maxilar. Vomita. Fiica ei
cheama salvarea: se pare ca e vorba de un infarct. La spital, medicii
nu-si cred ochilor. Cand examineaza cu cateterul vasele coronariene,
cautand portiuni ingustate sau obturari care in mod normal constituie
cauza unui infarct, nu gasesc nimic. Tinand seama de varsta pacientei,
69 de ani, vasele de sange sunt ireprosabile. Largi ca niste tevi abia
iesite din fabricatie. Abia dupa o ecografie, care pune in evidenta o
deformare neobisnuita a inimii, medicii reusesc sa ajunga la o
concluzie: Corina Popa sufera de asa-numitul "sindrom al inimii
zdrobite". "Din fericire", explica ei, "boala nu reprezinta un pericol
pentru viata pacientului, insa primele simptome sunt identice cu ale
infarctului. Cauza sunt hormonii stresului, ce paralizeaza pentru un
scurt interval de timp muschiul inimii ."
Din discutiile cu pacienta, reiese ca inainte de incident, ea se afla
la capatul puterilor. Cu un an si jumatate in urma, sotul ei murise de
cancer pulmonar, dupa 45 de ani de casnicie. Corina il ingrijise zi si
noapte, fara sa se crute, iar dupa moartea lui, avusese luni intregi
atacuri de panica. Pierderea tovarasului de viata o imbolnavise - ii
zdrobise inima.
Exista cateva expresii populare foarte plastice, care descriu o
asemenea situatie. Se spune: "Am o piatra pe inima" sau "Mi s-a oprit
inima de frica" ori, ca in cazul nostru: "Asta mi-a zdrobit inima".
Intre timp, medicii au aflat cat adevar ascund aceste zicale.

Sufletul ucigas

Durerile sufletesti pot omori inima
Organul situat dedesubtul sternului a fost considerat multa vreme un
exemplu de mecanism robust: o pompa de marimea unui pumn, care se
contracta de aproximativ 100.000 de ori pe zi, lasand sa treaca prin
ea cam 7000 litri de sange - volumul unei cazi de baie, inmultit cu
46. O pompa ce functioneaza in general fara necesitati de intretinere,
timp de mai multe decenii, cu conditia ca tevile ei de alimentare sa
nu se infunde, datorita unor influente genetice sau unui mod de viata
nesanatos - intelegand prin asta fumatul, alimentatia bogata in
grasimi animale, sedentarismul. Acum cativa ani, cand primii medici si
psihologi si-au pus intrebarea daca nu cumva suferintele psihice
"ataca inima" literalmente, ei au fost intampinati cu zambete
ingaduitoare. Insa de atunci si pana astazi, psihocardiologia,
disciplina medicala specializata in efectele patologice produse de
stresul psiho-social asupra inimii, a prins contur si a castigat
teren. Au iesit de sub tipar manuale voluminoase. Iar in tot mai multe
spitale din Occident, lucreaza mana in mana cardiologi, specialisti in
psihosomatica si psihologi.
Aceasta noua orientare medicala are la baza constatarea ca durerile
sufletului au suficienta putere pentru a provoca o paralizie a unor
portiuni din miocard.

Boala a fost numita " sindromul inimii zdrobite " si, din nefericire,
ea duce adesea la declansarea unui infarct cu posibile urmari fatale.
Iar lista sentimentelor nocive este lunga: furia, nervii nestapaniti,
frica, tristetea si mania presupun riscuri de care nu suntem
constienti, la fel ca si epuizarea, descurajarea si depresia.
Unii sunt afectati indata dupa un eveniment traumatizant: dupa o
catastrofa naturala cum ar fi un cutremur, dupa un atac terorist, dupa
ce au primit vestea mortii unei persoane apropiate, dupa un accident.
Altii, cum este Corina Popa, sufera de o perioada indelungata, pentru
ca la un moment dat sa se prabuseasca, fara sa poata fi identificata o
cauza imediata. Insa cel mai adesea se constata o suprapunere a
ambelor variante. " Tipica este combinatia celor doua forme de
solicitare - cronica si acuta ", afirma specialistii. "Deja cu luni de
zile inainte de infarctul propriu-zis, pacientii se simt extrem de
obositi, extenuati si lipsiti de energie. Ingrijorati de starea lor,
multi se prezinta la medic. Daca apoi se adauga si o enervare brusca,
infarctul se produce instantaneu."
Ce se petrece acolo, sub piele, muschi si coaste? Cum se ajunge de la
stari de spirit la obturari ale vaselor de sange? Cum paralizeaza
sufletul inima? Pana in prezent, cercetatorii n-au elucidat toate
detaliile acestor procese primejdioase, insa esenta lor este mai
presus de orice dubiu: cand tristetea, starile conflictuale,
frustrarea sau melancolia dureaza saptamani si luni , ele nu mai
inseamna pentru organism decat un singur lucru - stres si anume in
varianta sa nesanatoasa, cronica: sindromul inimilor zdrobite. Efectul
lui nu este totdeauna mortal.
Unii dintre cei loviti isi revin. In schimb, altii au mai mult
ghinion: la ei stresul forteaza indesirea batailor inimii si totodata
deteriorarea vaselor. Acestea devin mai rigide si se ingusteaza,
acoperindu-se cu depuneri ce pot impiedica circulatia normala a
sangelui. Ori se fisureaza si formeaza cheaguri - un risc cu atat mai
crescut, cu cat sangele pacientului respectiv tinde sa se coaguleze
mai rapid. In punctul acesta, pericolul de infarct e major.

Lipsa aprecierii
In cazul lui Valentin Abrudan, factorul declansator al infarctului a
fost o cearta cu seful. Barbatul lucra ca indrumator pentru persoanele
cu handicap. "La serviciu ma aflam intr-o agitatie permanenta, nu-mi
permiteam nici o clipa de odihna", povesteste el. "Treptele in
institutie le urcam si le coboram cate trei odata, aveam mereu
sentimentul ca nu-mi fac munca indeajuns de repede." Apoi a aparut o
colega noua, care a inceput sa-l sicaneze sistematic. In cele din
urma, a sosit si ziua cand seful i-a spus in fata ca vrea sa scape de
el - dupa mai mult de zece ani. Abrudan a facut infarctul la sase ore
dupa acea discutie, seara in pat.. Abia implinise 40 de ani. Dusese
intotdeauna o viata sanatoasa, era vegetarian si practica regulat
joggingul, nu avea obiceiul sa fumeze si consuma foarte rar alcool. In
acelasi timp insa, traia neincetat sub tensiune. Iar in final, fusese
supus unui ultim soc. Statisticile medicale atesta fara putinta de
tagada faptul ca relatiile dificile la locul de munca obosesc inima.
Enervarile permanente la serviciu dubleaza riscul de infarct la
persoane initial sanatoase.
Al doilea punct sensibil in atmosfera zilnica de la lucru este lipsa
de apreciere: oamenii dau ce au mai bun in ei in profesie si nu se
simt recompensati pentru aceasta. Recompensarea insuficienta poate
imbraca forme diferite: salariu modest, statut inferior, lipsa unor
sanse de promovare, nesiguranta locului de munca, un sef coleric sau
colegi agresivi. Printre exemplele tipice se numara, de pilda, medicii
secundari, care presteaza o munca de raspundere, sunt prost platiti si
nici n-au vreun cuvant de spus in cadrul ierarhiilor rigide din
spitale. Sau mamele active profesional, care se istovesc pe doua
fronturi, fiind nemilos criticate pretutindeni. Sau cei cu vocatia
daruirii, care isi cheltuiesc energia pentru altii, fara nici un fel
de recunostinta.

Dar si cine nu lucreaza poate trai in conditii de stres cronic. Sa fii
somer si sa primesti zilnic cate un nou refuz la o cerere de angajare,
sa porti un razboi conjugal ori sa-ti ingrijesti mama bolnava de
Alzheimer - asemenea lucruri macina sufletul, la fel ca
suprasolicitarea si subaprecierea de la serviciu. E o schema care se
repeta la infinit: munca peste puteri, pentru a plati ratele la casa
si datoriile. La un moment dat, cand randamentul scade, visul se
spulbera, statutul social e compromis, relatia cu partenerul se uzeaza
din pricina problemelor. Apoi, pe neasteptate, catastrofa: infarct.
Nu oricine munceste din greu sau are de depasit o serie de probleme
personale se confrunta cu acelasi grad de risc. Vulnerabilitatea la
stres depinde pe de-o parte de factorii genetici, iar pe de alta, de
experienta acumulata si atitudinile dobandite. Ce exigenta avem fata
de noi insine? In ce masura suntem obsedati de performanta? Ce
importanta acordam situatiilor critice? Le putem gestiona? Pentru
unii, o cearta cu nevasta ori toanele sefului reprezinta doar o
solicitare nervoasa in plus, pe cand altii se distrug din cauza lor.

Deschideti-va sufletul! Emotiile negative pot fi fatale
Este un fapt dovedit ca oamenii care suporta un stres emotional cronic
percep altfel lumea inconjuratoare , iar acesta e inceputul unui cerc
vicios: la ei pragul de "alarma" a coborat sub limita normala ,
creierul lor este mai atent si mai receptiv la stimulii exteriori. Au
deseori reactii de spaima ori emotie, organismul lor se comporta in
fata unor situatii banale, cotidiene, ca si cum ar fi unele de extrema
urgenta. E vorba de oameni care n-au posibilitatea sa discute cu
cineva despre emotiile lor negative. Ei nu se elibereaza de aceste
sentimente, ci le retin si le refuleaza . Cu consecinte fatale pentru
sanatatea inimii.

Foarte aproape de marginea prapastiei se afla persoanele caracterizate
printr-o tristete patologica: depresivii au un risc de infarct de doua
ori mai mare, comparativ cu semenii lor mai deschisi si exuberanti.
Depresia constituie un stres permanent pentru organism. Un depresiv se
gaseste continuu intr-o stare de tensiune distructiva, care modifica
intregul metabolism. Din perspectiva unui posibil infarct, depresia nu
este cu nimic mai prejos decat factorii fizici de risc cunoscuti, ca
fumatul ori hipertensiunea arteriala. "Depresivii trebuie sa invete
treptat ca pot avea din nou incredere in propriul lor corp", spun
medicii. De pilda, prin psihoterapie, tehnici de relaxare sau programe
echilibrate de sport.
Revizuirea modului de gandire, schimbarea atitudinii, relaxarea -
pentru aceasta, cei mai multi necesita ajutorul unui profesionist. Dar
multe victime ale stresului merg pe aceasta cale numai dupa ce pompa
sistemului lor circulator a cedat. Desi ar putea lua masuri cu mult
inainte de colaps: cine nu-si poate depasi tristetea, cine se teme ca
va deveni depresiv ar trebui neaparat sa aiba o discutie sincera cu
medicul sau de familie, ori sa se adreseze unui psihiatru sau
psiholog. Daca problema nu e inca presanta, destule se pot rezolva si
cu pasi mici. Concret, aceasta inseamna: fragmentati-va programul de
munca cu pauze, mergeti la fereastra, priviti afara si visati cu ochii
deschisi. Cand va simtiti la stramtoare, calmati-va deliberat cu
ajutorul respiratiei sau vizualizati imagini ce va inspira liniste,
pentru a va distanta emotional de situatia care va streseaza.

Pompa cu functionare non-stop
Fara ca noi sa fim constienti de asta, inima noastra isi face datoria
neintrerupt, zi si noapte. Invatam s-o pretuim abia cand se
defecteaza.

Marimea
Inima este cat pumnul stapanului ei.

Greutatea
* La un adult: 300-350 grame.

Pulsul in stare de repaos (batai pe minut)
* Adult: 60-80
* Nou-nascut: 140
* Maratonist: 35

Numarul batailor de inima la un adult
* In cursul unei zile: 100.000
* In 70 de ani de viata: circa 3 miliarde.

Inceputul
Din a patra saptamana de sarcina, inima embrionului incepe sa pulseze
in abdomenul mamei.

Capacitatea de transport
* Pe zi: 7000 litri de sange (de 46 de ori volumul unei cazi de baie).
* In 70 de ani de viata: 178 milioane litri de sange.

Oprirea
Inima inceteaza sa bata abia la trei pana la cinci minute dupa ce omul
si-a dat ultima suflare. Daca inima se opreste prima, dureaza doar
30-60 secunde pana cand dispare si respiratia.

Infarctul
Din numarul total de infarcturi, aproape o treime conduc la un
deznodamant fatal. Majoritatea au loc in orele diminetii.

Alexandru Tocilescu - Scrisoare catre tara mea

Nu-mi iubesc ţara. Trebuie să fie aşa, din moment ce nu-mi vine
> decît să vorbesc urît despre ea. Să-i spun vorbe grele
> în fiecare oră, în fiecare dimineaţă, cînd întîrzii
> cît pot de mult întîlnirea cu oamenii, locurile,
> serviciile, televiziunea, pîinea, mirosurile, maşinile,
> culorile, limba ei.

> Am obosit de ţara asta. Am obosit de ţara în care cei
> care conduc mă cred prost şi-mi spun "omul simplu, de pe
> stradă", omul căruia se simt datori să-i explice cum
> stau treburile, într-un limbaj gîngav, analfabet, ca acela
> folosit de adulţii inculţi, pentru a răspunde
> gîngurelilor unui bebeluş.

> Am obosit de ţara în care nimic nu este ceea ce pare: un
> site colorat cu multe promisiuni al unei grădiniţe private
> e doar un paravan în spatele căruia
> se află o clădire care-i adăposteşte pe preşcolari de
> ploaie cît timp părinţii se află la serviciu (altfel,
> educatoarele îşi roagă colegele de breaslă mai
> norocoase, de la alte grădiniţe, să fure plastilină şi
> creioane).

> Avocatul care-mi promite că va cîştiga procesul n-are
> niciodată chitanţier pentru banii pe care-i dau şi nici
> argumente în instanţă. Nici şefa firmei de recrutare
> nu-mi dă chitanţă pe banii primiţi, pe care i-am dat
> soţului ei, venit la întîlnire în trening, într-o
> staţie de autobuz. Atunci s-a desfăşurat şi ultima
> secvenţă de colaborare, fiindcă plata taxei n-a fost
> urmată de nici o invitaţie la un interviu. Editura la care
> s-a angajat prietena mea, editură foarte renumită, scoate
> cărţi de filozofie de pensionar trist, de jucător de
> table fără noroc, şi literatură erotică, pe lîngă
> care graffiti-urile din WC-urile şi gările publice sînt
> suave declaraţii de amor.
> Iar patronul te felicită dacă ai reuşit să-i promovezi
> cărţile doar printre cei sau, mai bine zis, cele cu care
> încă nu s-a culcat. Că aşa, ar fi putut s-o facă şi
> el... Profesoara de franceză a nepotului meu miroase a
> vodcă, profesorul de religie nu-l lasă să iasă în
> timpul orei să facă pipi, iar cea de fizică pleacă în
> Grecia din două în două săptămîni (plus în vacanţele
> şcolare). Redacţia la care m-am angajat are două birouri
> pentru redactori - unul pentru făcut sex - şi un art
> director care ilustrează un articol despre cartea Golful
> francezului cu două fotografii: una cu o lagună şi cea
> de-a doua cu un francez. Anonim. Adică nu ştim dacă e
> francez, dar are bucle pudrate de secol XVIII şi zîmbeşte
> tîmp spre obiectiv. Fotografie pe care a schimbat-o, la
> insistenţele mele, multe, năduşite, cu o imagine
> portocalie a unei corăbii în apus de soare. Pentru lagună
> n-am mai avut suflu. Şi nici pentru
> corabie. Redactorul-şef spune că-i genial, că face şi
> art şi e şi director, că numai el poate să aplice, în
> Photoshop, ghiocei pe rochia vedetei şi numai el poate să
> ilustreze un reportaj despre copiii orfani cu un copil cu
> ursuleţ în braţe, şi clipul Nokia - cu mîini
> înlănţuite. Din cauza lui, întreaga redacţie şi-a dat
> demisia. A rămas doar redactorul-şef. Isteric şi
> nefericit. Din cauza celor care au pregătit o conspiraţie
> împotriva lui.

> Am obosit de ţara care-mi spune că orice speranţă are
> rădăcini firave şi că orice opţiune sinceră, onestă
> se dovedeşte a fi cretină. Am obosit ca din patru în
> patru ani să aleg prost, împreună cu alte 22 de milioane
> de locuitori, de oricare parte a baricadei am fi. Am obosit
> să sper că cel care se numeşte şef de guvern sau
> preşedinte de ţară sau măcelar sau avocat sau
> cîntăreţ chiar se pricepe la ceea ce diploma, votul,
> discursul spun că se pricepe.

> Am obosit de ţara care mă transformă în victimă sau
> complice. În victimă, fiindcă oricît de multe rele s-ar
> întîmpla în ţara asta, oricît de multă corupţie ne-ar
> tăia răsuflarea cu duhoarea ei, statul, legile,
> funcţionărimea, judecătorii, DNA-ul, Guvernul,
> Parlamentul par cu toate că există într-un univers
> diafan, paralel cu al nostru, din care aruncă, din cînd
> în cînd, o ocheadă către noi, să ne supravegheze. Să
> ne certe că n-avem răbdare să ajungă şi la noi
> bunăstarea. Să ne dojenească, cu glas de domnu'
> Trandafir acrit, pentru iresponsabilitatea cu care le cerem
> imposibilul, în condiţiile unei moşteniri grele.

> Am obosit să fiu victima statului care mă fură la
> facturi, la impozite sau în justiţie, victima patronilor
> care mă pot exclude din organigramă din trei ţipete şi
> două semnături, victima poliţiştilor care mă roagă să
> nu reclam furtul din buzunare.

> Orice protest este inutil. Orice gest de solidaritate, orice
> iniţiativă care m-ar putea transforma în cetăţean sau
> concetăţean, în membru al unei comunităţi
> rezidenţiale sau al unei organizaţii se fîsîie în faţa
> privirilor nepăsătoare, a replicilor de tipul "c'eşti
> copil" sau "mă laşi?!" sau a celor care transformă
> iniţiativa în afacere profitabilă pentru ei şi
> dezastruoasă pentru beneficiari. Iar renunţarea mă face
> complice cu cei care acceptă ca lucrurile să meargă
> prost, din neputinţă, din interes, din indiferenţă.
> Sînt complice, prin tăcere, cu toţi impostorii,
> mincinoşii, neisprăviţii, hoţii, de care depind,
> într-un fel sau altul, în bătăliile mele mărunte, de zi cu zi.

> Am obosit de ţara unui singur televizor, a unui singur
> program în care se amestecă, de-a valma, senzuale cu
> securişti nejudecaţi, brăilence cu analişti obosiţi,
> discuţii lălîi despre salarii enorme, furt la
> factură, poliţişti beţi, judecători mituiţi,
> miniştri penali cu breaking news-uri împotriva cărora tot
> românul moţăie: învîrteli, băşcălii, ogici,
> ciumace, anchete de doi şi un sfert, morţi de trei parale,
> incesturi de patru stele.

> Am obosit să aud sau să citesc comentarii lungi, strivite
> de ură sau înmuiate de slugărnicie, ale jurnaliştilor
> obosiţi din presa românească. Am obosit de vorbe grele de
> prostie, nesimţire, ipocrizie, inepţii, vorbe care nu mai
> interesează pe nimeni, vorbe caraghioase, care-i
> transformă pe toţi ciutacii, dumitreştii şi morarii în
> bufoni disperaţi ai orelor tîrzii de televiziune.

> Am obosit să văd societatea civilă, care face curat în
> universităţi şi alegeri, înghesuită pe liste de alegeri
> europarlamentare ale unui partid majoritar. Am obosit să
> aud că singurul lucru pe care-l avem de opus alegerii
> fiicei preşedintelui în Parlamentul European este pluralul
> nefericit "succesuri". Am obosit să văd
> susţinători sinceri ai preşedintelui, care vor salariu de
> jurnalist independent. Am obosit să văd jurnalişti
> independenţi care devin guvernatori interesaţi. Am obosit
> să-l aud pe ministrul Culturii ţinînd-o langa cu
> explicaţiile despre pleaşcă şi iubire de preşedinte.

> Am obosit să văd reportaje cu oameni care mănîncă din
> gunoaie, copii violaţi, preoţi care ţin liturghii
> erotice, puştile lui Michi Şpagă, termopanele lui Adrian
> Năstase, oameni care se împerechează cu oi, ţărani care
> tasează pămîntul cu obuze încă detonabile, pensionari
> care se străduiesc să prindă două porţii de sarmale de
> 1 Decembrie, ţigănci care-şi arată popoul
> poliţiştilor, şoferi beţi, criminali filmaţi în circa
> de poliţie, înmormîntări în direct, sicrie fotografiate
> cu mobilul, ştiri animate despre ficatul de 20 de kilograme
> al unui cîntăreţ, oameni urcaţi pe cruci
> ca să vadă mai bine groapa, cozile isterice de Sfînta
> Paraschiva şi de Izvorul Tămăduirii, proteste pe
> marginea balconului sau a macaralei şi comentariile
> profesioniştilor care încep cu: "Ce efect poate să
> aibă violul asupra unei fetiţe de 12 ani?". Mă obosesc
> profesioniştii televiziunilor, chiar şi fără comentarii.
> Fiindcă sînt aceiaşi. Şi apar des. Foarte des. În ţara
> asta nu mai există un psiholog cumsecade, un profesor
> eminent, un cîntăreţ talentat, un analist respectabil, un
> preot cu har, un poet înzestrat: toţi devin vedete şi,
> în clipa imediat următoare, descoperă că au văzut idei.
> Despre orice altceva decît meseria pe care altfel ar fi
> putut s-o practice onest şi din care să aibă un venit regulat.

> Mă obosesc emisiunile care-mi promit că vor dezbate
> soluţiile anti-criză şi în care invitaţi şi moderatori
> ajung să vorbească despre beregate, prostănaci,
> caraghioşi, şobolani rozalii,
> lupta dintre fata preşedintelui şi intelectuali, despre
> insinuările cutărui senator, despre sforăitul din
> Parlament al nu ştiu cărui deputat, despre nepoate de
> senatoare care sînt de fapt amante de miniştri. Am obosit
> să văd feţe lungi de jurnalişti care anunţă, cu
> acelaşi ton grav, de început de apocalipsă, şi că se
> măresc facturile, şi că s-a dus dracului rapiţa în
> Alexandria , şi că Mutu are tendonul rupt. Sau că nu-l mai
> are deloc. Am obosit să aud de mitică-de-la-ligă,
> naşu-sandu, meme-stoica, galactici, jucători-titraţi,
> distracţie-pe- cinste.

> Am obosit să ştiu că din atîtea cazuri de malpraxis în
> medicină, un singur doctor a fost condamnat pentru viol.
> Mă oboseşte Mihaela Rădulescu, şi cei care o combat, şi
> cei care o apără. Mă oboseşte oricine comentează un
> film, o carte, un spectacol, mai departe de rude, prieteni
> sau părinţi, fără să poată arăta vreun act, o diplomă, care
> să-i confere acest drept. Am obosit să mă tot întreb
> cine este cel sau cea care apare pe prima pagină a tuturor
> ziarelor, fără să reuşesc să-mi amintesc vreo ispravă,
> bună, rea, dar în orice caz extra-ordinară, care să
> merite măcar efortul scanării fotografiei lor.

> Am obosit să văd că patroni de firme de salubrizare
> îşi dau cu părerea despre expoziţii de artă, că pe
> Wikipedia Mircea Badea este actor român, că Monica Tatoiu
> are răspuns pentru orice - de la încălzirea globală,
> la cum nu trebuie să renunţi la speranţa de a avea
> orgasm. Am obosit ca, la douăzeci de ani de la Revoluţie,
> să-i înjur tot pe Iliescu, Năstase, Văcăroiu, Şerban
> Mihăilescu, Viorel Hrebenciuc, Talpeş, Mitrea, Vadim
> Tudor, Voiculescu, Adrian Păunescu etc. Am obosit, de fapt,
> să nu am încredere în nimic şi nimeni.
>
> Am obosit să scriu acest protest. Nu va folosi la nimic.
> M-am gîndit, la un moment dat, să le cer
> oamenilor obosiţi ca şi mine să iasă în stradă. Dar
> am în faţa ochilor imaginile filmate la diferite
> proteste: pancarte şi lozinci analfabete, revendicări
> haotice şi isterice, feţe tîmpe în fundal care transmit
> salutări familiei, sindicalişti mîngîiaţi pe frunte de
> opoziţie, trecători plictisiţi şi amintiri duioase
> despre concediile la mare din vremea fraţilor Petreuş şi
> a Daciilor în rate.

> Am obosit de ţara în care nu se întîmplă nimic. De
> ţara care m-a făcut să privesc cu lehamite drepturi la
> care am tînjit ani mulţi şi grei în comunism. Mie,
> omului simplu de pe stradă, mi-e lehamite de dreptul meu de
> a vota. De dreptul de a fi informat. De dreptul de a
> protesta. De dreptul şi obligaţia de a-mi apăra ţara . De
> dreptul de a mă asocia liber în partide politice, în
> sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere. De
> dreptul de a avea acces la tratamente corecte în spitale.
> De dreptul de a fi egal cu ceilalţi români în faţa justiţiei.

> De aceea spun că nu-mi iubesc ţara . Mi-a mai rămas,
> totuşi, un singur drept: acela de a circula liber în
> străinătate. De a emigra. Poate c-a venit timpul să-l
> folosesc. Ştiu bine că nici acolo nu umblă cîinii cu
> covrigi în coadă. Sper doar ca acolo, într-o limbă
> străină şi pe străzi curate, să am timp să mi se facă
dor de ţara mea. "

> Acest articol reprezintă într-o formă concisă şi condensată
> exact lucrurile pe care le gândim toţi cei dezamăgiţi,
> declară invitatul Alexandru Tocilescu, care a mai adăugat
> că media românescă e vinovată pentru genocid cultural.

Excesul de sare, zahar ../.

Europenii importau cantitaţi imense de sare din Dacia, deşi aveau şi
ei exploatări. De ce?Sarea  lor era fără iod! Fără iod in alimentaţie
e jale!

"Ca sarea în bucate", spune povestea, ca măsură a iubirii! Mesajul e
mai actual ca niciodată  si e singura poveste de acest fel de pe
Pământ! Dar l-au modificat!!!

Excesul de sare, zahăr şi grăsimi, dăunează grav sănătăţii!   "Ăsta"
avertisment medical, nu Petre Ispirescu!

Să  luăm cuvânt cu cuvânt: exces, sare, zahăr.

Ce înseamnă exces? La prima citire, prea mult, dar raportat la ce? La
masa corporală?

Între corpul unui copil de 20 de kilograme şi cel al unui adult de
120, e o marjă de eroare foarte mare, ca să pronunţi exces, sau să
recomanzi doar 2, 4 sau 6 g de sare pe zi.

Între cel de la munte care bea apă puternic magnetizată şi aproape
pură şi cel de la şes care primeşte apa cea mai infectă, cel de la
munte va solubiliza si elimina mult mai repede substanţele!

De fapt cui se adresează televiziunile cu aceste spoturi? Că nu suntem
toti la fel! Suntem unici doamnelor si domnilor, cu organele noastre,
cu metabolismul nostru, cu stilul de viaţă, cu totul, fiecare e unic
în felul său!

Şi nici nu avem aceeaşi grupa sanguină! RH*-ul - purtătorul de oxigen
din sange, difera de la un individ la altul! Unii au
predominantCuprul*(-) alţii - cei mai multi - Fierul (+) !

Sarea! Orice reacţie a apei cu sarea produce căldură! Iar sarea
formează pricipalul electrolit care, scos din sânge, reduce de 11 000
de ori viteza transferului informaţional către creier!!! Hmmmm!
Intuiţia îmi spune că ăsta e scopul lor: să devenim legume! La muncă
şi înapoi acasă, la televizor. Unde ni se repetă zilnic prostiile
astea: excesul de sare zahăr şi grăsimi dăunează grav sănătaţii!
Dar excesul de alcool tutun şi medicamente? Nu e mai periculos? Ba da!
Dar aduce profituri imense, accize şi taxe! La nivel mondial! Şi e
bine să ai cat de multe legume în sistem ! Pentru ca "legumele" îşi
plătesc taxele.la zi !

Amintiti-va! Ce recomandari face medicul prima data unui pacient in
spital? Ii schimbă regimul alimentar, fără sare. adică taie legăturile
informaţionale cu creierul, ca să poată trimite medicamentele peste
tot. Amorţeşte creierul pentru că altfel, acesta, ar reacţiona imediat
la chimicalele administrate! Ar declanşa alergii!

Dar zaharul? Zaharul e purtator de un cu totul alt tip de informatii!
Vorbim de zaharul natural din fructe, sintetizat de natura cu ajutorul
apei! Vorbim de zaharurile multiple din mierea de albine. naturala!
Glucoza participă  direct la formarea acidului dezoxiribonucleic
(ADN)* !!! Adică a evoluţiei dvs.!

Vitalitatea dvs. si a copiilor dvs., atentia, concentrarea vin din
zaharurile naturale ! Şi la fel si evoluţia dv. genetică !

Grăsimile?! Să vedem ce spun studiile: colesterolul ajută la formarea
membranelor celulare; la sinteza hormonilor în glandele suprarenale şi
în ovare; este indispensabil digestiei lipidelor, în urma
transformării de către ficat în acid biliar. Nivele joase ale
colesterolului induse cu ajutorul medicamentelor, duc la apariţia
depresiei, comportamentului violent, sinucidere, creşterea riscului de
infarct miocardic şi mai ales o slabă funcţionare a sistemului
imunitar.

În trecut, cineva cu un regim alimentar ce conţinea 300 mg de
colesterol pe zi, cu un nivel HDL (colesterol bun) de 35 mg pe
decilitru de sânge, era considerat normal. (JAMA 2001; 285:2486-2497).
Asta până când, cei de la OMS, au hotărât să schimbe normele! Să le
coboare la 200! Imediat, au apărut 36 de milioane de "bolnavi" şi 4,3
de miliarde de dolari pe an, câştig, dintr-un foc! .

Între  "ştiinţa" unora şi intuiţia lui strămoşească, ciobanul român a
ales Intuiţia! Tot cu slană, pită şi pălincă trăieşte!

Din Romanul   Apa - secretul vietii Dan Scriban ian.2010

Erotica

Eugen Lovinescu:

Sint inca in pat, si nu-mi pot lua gindul de la tine, de la noaptea trecuta.... mi-as dori atit de mult sa te strivesc la pieptul meu!
In noaptea calda, ai venit la mine pe neasteptate... si ceea ce s-a intamplat a lasat in mine senzatii de neuitat.
Ai aparut de nicaieri si, fara sa-ti fie teama sau rusine, te-am surprins atingind trupul meu gol... mi-ai simtit indiferenta si m-ai muscat fara mila, innebunindu-ma... ne-am zvircolit toata noaptea intr-un joc nebunesc! In zori am adormit in sfirsit, obosit... Astazi, cind m-am trezit, te-am cautat indelung, dar nu te-am mai gasit... cearsafurile cazute de pe pat sint singurele martore ale noptii
trecute.
Pe corp am inca urmele muscaturilor tale, ma ard si nu ma lasa sa te uit...
In noaptea asta ma voi preface ca dorm si te voi astepta sa apari din nou
.................Ţânţar nenorocit !!!!!!!!!!!!!

filme romanesti din toate timpurile

 

Alegeţi din catalogul filmelor româneşti (de la A la Z) de mai jos filmele voastre preferate - apoi, vizionare plăcută !


>
> Filme romanesti pe genuri:
>
> * Actiune <http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Actiune>  (11)
> * Aventuri <http://cinemaromanesc..blogspot.com/search/label/Aventuri> (10)
> * Comedie <http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Comedie>  (34)
> * Documentar <http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Documentar> (5)
> * Drama <http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Drama>  (36)
> * Film istoric <http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Film%20istoric>  (10)
> * Muzical <http://cinemaromanesc.blogspot..com/search/label/Muzical>  (2)
> * Pentru copii <http://cinemaromanesc..blogspot.com/search/label/Pentru%20copii>  (6)
>
> Catalog filme romanesti de la A-Z:
>
> * 4 luni, 3 saptamani si 2 zile (2007) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/4-luni-3-saptamani-si-2-zile-2007..html>
> * A 2-a cadere a Constantinopolului (1994) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/2-cadere-constantinopolului-1994.html>
> * A fost sau n-a fost (2006) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cenaclul-flacara-1980_26...html>
> * Actorul si Salbaticii (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/actorul-si-salbaticii-1974.html>
> * Am fost 16 (1978) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/am-fost-16-1978.html>
> * Amintiri din copilarie (1964) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/amintiri-din-copilarie-1964.html>
> * Apocalipsa dupa Cioran (1995) <http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/apocalipsa-dupa-cioran-1995.html>
> * Artista, Dolarii si Ardelenii (1978) <http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/artista-dolarii-si-ardelenii-1978.html>
> * Asta e (2001) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/asta-e-2001.html>
> * Asta seara dansam in familie (1972) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/asta-seara-dansam-in-familie-1972.html>
> * Astfalt Tango (1996) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/astfalt-tango-1996.html>
> * B.D. in alerta (1970) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-in-alerta-1970.html>
> * B..D. intra in actiune (1971) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-intra-in-actiune-1971...html>
> * Balanta (1992) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/balanta-1992.html>
> * Baltagul (1969) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/baltagul-1969.html>
> * Binecuvantata fii inchisoare (2002) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/binecuvantata-fii-inchisoare-2002.html>
> * Buletin de Bucuresti (1983) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/buletin-de-bucuresti-1983.html>
> * Burebista (1980) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/burebista-1980.html>
> * Capcana Mercenarilor (1981) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/capcana-mercenarilor-1981.html>
> * Casatorie cu repetitie (1985) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/casatorie-cu-repetitie-1985.html>
> * Cel mai iubit dintre pamanteni (1992) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cel-mai-iubit-dintre-pamanteni-1992.html>
> * Cenaclul Flacara (1980) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cenaclul-flacara-1980.html>
> * Cine arvoneste , acela plateste! (1989) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/cine-arvoneste-acela-plateste-1989.html>
> * Ciprian Porumbescu (1972) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ciprian-porumbescu-1972.html>
> * Ciresarii (1984) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ciresarii-ep1-expeditia-in-pericol..html>
> * Ciuleandra (1985) <http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/08/ciuleandra-1985.html>
> * Cocosul decapitat (2007) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cocosul-decapitat-2007.html>
> * Columna (1968) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/columna-1968_26.html>
> * Cu mainile curate (1972) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cu-mainile-curate-1972.html>
> * Cucoana Chirita (1986) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cucoana-chirita-1986.html>
> * Cuibul de Viespi (1986) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cuibul-de-viespi-1986.html>
> * Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii (2006) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cum-mi-am-petrecut-sfarsitul-lumii-2006.html>
> * Dacii (1966) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/dacii-1966.html>
> * Dincolo de pod (1976) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/dincolo-de-pod-1976.html>
> * Drumul oaselor (1980) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/drumul-oaselor-1980.html>
> * Duelul (1981) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/duelul-1981.html>
> * Duhul aurului (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/09/duhul-aurului-1974.html>
> * Dumbrava Minunata (1980) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/dumbrava-minunata-1980.html>
> * După-amiaza unui torţionar (2001) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/dupa-amiaza-unui-tortionar-2001.html>
> * Felix si Otilia (1971) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/felix-si-otilia-1971.html>
> * Filantropica (2001) <http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/filantropica-2001.html>
> * Fratii Jderi (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/fratii-jderi-1974.html>
> * Haiducii lui Saptecai (1970) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/haiducii-lui-saptecai-1970.html>
> * Inceputul adevarului (1989) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/inceputul-adevarului-1989.html>
> * Italiencele (2004) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/italiencele-2004.html>
> * Lautarii (1971) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/lautarii-1971-emil-loteanu.html>
> * Liceenii - Extemporal la Dirigentie (1987) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/liceenii-extemporal-la-dirigentie-1987.html>
> * Marilena de la P 7 (2006) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/marilena-de-la-p7-2006.html>
> * Martori disparuti (1988) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/martori-disparuti-1988..html>
> * Mihai Viteazul (1970) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/mihai-viteazul-1970.html>
> * Mircea cel Batran (1989) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/mircea-cel-batran-1989.html>
> * Miscarea legionara (1996) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/miscarea-legionara-1996.html>
> * Nea Marin Miliardar 1979 <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nea-marin-miliardar-uncle-marin.html>
> * Neamul Soimarestilor (1964) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/neamul-soimarestilor-1964.html>
> * Nesfirsit - California Dreamin 2007 <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nesfirsit-california-dreamin-2007.html>
> * Noi, cei din linia intai (1985) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/noi-cei-din-linia-intai-1985.html>
> * Nunta muta (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nunta-muta-2008.html>
> * O Scrisoare Pierduta (1953) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/o-scrisoare-pierduta-1953.html>
> * Occident (2002) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/occident-2002..html>
> * Pacala (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/pacala-1974.html>
> * Pas in doi (1985) 17 Apr 2009 <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/pas-in-doi-1985.html>
> * Poveste de cartier (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/poveste-de-cartier-2008.html>
> * Poveste la Scara C (2003) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/poveste-la-scara-c-2003.html>
> * Prea tarziu (1996) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/prea-tarziu-1996.html>
> * Rapirea fecioarelor (1968) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/rapirea-fecioarelor-1968..html>
> * Restul e tacere (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/restul-e-tacere-2008.html>
> * Revansa (1978) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/revansa-1978.html>
> * Roming (2007) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/roming-2007.html>
> * România Ciopârţită (2005) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/romania-ciopartita.html>
> * Roscovanul (1976) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/roscovanul-1976.html>
> * Saptamana nebunilor (1971) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/saptamana-nebunilor-1971..html>
> * Secretul lui Bachus (1984) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/secretul-lui-bachus-1984.html>
> * Supravietuitorul (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/supravietuitorul-2008.html>
> * Tache (2009) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tache-2009..html>
> * Tanta si Costel (1967) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tanta-si-costel-1967.html>
> * Terminus Paradis (1998) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/terminus-paradis-1998..html>
> * Tinerete fara batrinete (1968) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tinerete-fara-batrinete-1968.html>
> * Trandafirul Galben (1982) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/trandafirul-galben-1982.html>
> * Trei frati de belea (2006) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/trei-frati-de-belea-2006..html>
> * Tunul de lemn (1986) <http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/tunul-de-lemn-1986..html>
> * Ultimul Cartus (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ultimul-cartus-1974.html>
> * Un bulgare de huma (1989) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-bulgare-de-huma-1989.html>
> * Un cartus de kent si un pachet de cafea (2004) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-cartus-de-kent-si-un-pachet-de-cafea.html>
> * Un Comisar Acuza (1973) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-comisar-acuza-1973.html>
> * Un film simplu (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-film-simplu-2008.html>
> * Undeva in est (1991) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/undeva-in-est-1991.html>
> * Valeu, valeu, nu turna (1991) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/valeu-valeu-nu-turna-1991.html>
> * Veronica 1968 <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/veronica-1968.html>
> * Vlad Tepes (1978) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/vlad-tepes-1978.html>
> * Weekend cu mama (2009) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/weekend-cu-mama-2009.html>
>
>
>
> Arhivă site :
>
> * 2009 <http://cinemaromanesc.blogspot.com/search?updated-min=2009-01-01T00%3A00%3A00-08%3A00&updated-max=2010-01-01T00%3A00%3A00-08%3A00&max-results=50> (93)

>
> * Cine arvoneste , acela plateste! (1989) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/cine-arvoneste-acela-plateste-1989.html>
> * Drumul oaselor (1980) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/drumul-oaselor-1980.html>
> * Dincolo de pod (1976) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/dincolo-de-pod-1976.html>
> * Duhul aurului (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/duhul-aurului-1974.html>
> * După-amiaza unui torţionar (2001) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/dupa-amiaza-unui-tortionar-2001.html>
> * Liceenii - Extemporal la Dirigentie (1987) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/liceenii-extemporal-la-dirigentie-1987.html>
> * Martori disparuti (1988) <http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/09/martori-disparuti-1988.html>
> * Marilena de la P 7 (2006) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/marilena-de-la-p7-2006.html>
> * Miscarea legionara (1996) <http://cinemaromanesc...blogspot.com/2009/09/miscarea-legionara-1996.html>
> * Noi, cei din linia intai (1985) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/noi-cei-din-linia-intai-1985..html>
> * O Scrisoare Pierduta (1953) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/o-scrisoare-pierduta-1953.html>
> * Occident (2002) <http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/09/occident-2002.html>
> * Inceputul adevarului (1989) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/inceputul-adevarului-1989.html>
> * Pas in doi (1985) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/pas-in-doi-1985.html>
> * Poveste la Scara C (2003) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/poveste-la-scara-c-2003.html>
> * Rapirea fecioarelor (1968) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/rapirea-fecioarelor-1968...html>
> * Restul e tacere (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/restul-e-tacere-2008.html>
> * România Ciopârţită <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/romania-ciopartita.html>
> * Roscovanul (1976) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/roscovanul-1976.html>
> * Saptamana nebunilor (1971) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/saptamana-nebunilor-1971..html>
>
> * Secretul lui Bachus (1984) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/secretul-lui-bachus-1984..html>
> * Tanta si Costel (1967) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tanta-si-costel-1967.html>
> * Tinerete fara batrinete (1968) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tinerete-fara-batrinete-1968.html>
> * Trandafirul Galben (1982) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/trandafirul-galben-1982.html>
> * Un cartus de kent si un pachet de cafea (2004) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-cartus-de-kent-si-un-pachet-de-cafea.html>
> * Undeva in est (1991) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/undeva-in-est-1991.html>
> * Weekend cu mama (2009) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/weekend-cu-mama-2009.html>
> * Pacala (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/pacala-1974.html>
> * Columna (1968) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/columna-1968_26.html>
> * Ciprian Porumbescu (1972) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ciprian-porumbescu-1972.html>
> * Buletin de Bucuresti (1983) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/buletin-de-bucuresti-1983.html>
> * Binecuvantata fii inchisoare (2002) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/binecuvantata-fii-inchisoare-2002.html>
> * A fost sau n-a fost (2006) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cenaclul-flacara-1980_26..html>
> * Buzduganul cu trei peceti (1977) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/buzduganul-cu-trei-peceti-1977.html>
> * Cu mainile curate (1972) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cu-mainile-curate-1972.html>
> * Ultimul Cartus (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ultimul-cartus-1974.html>
> * Un Comisar Acuza (1973) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-comisar-acuza-1973.html>
> * Revansa (1978) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/revansa-1978.html>
> * Duelul (1981) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/duelul-1981.html>
> * Un bulgare de huma (1989) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-bulgare-de-huma-1989.html>
> * Prea tarziu (1996) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/prea-tarziu-1996.html>
> * Terminus Paradis (1998) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/terminus-paradis-1998.html>
> * Filantropica (2001) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/filantropica-2001.html>
> * Italiencele (2004) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/italiencele-2004.html>
> * Trei frati de belea (2006) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/trei-frati-de-belea-2006...html>
> * Tache (2009) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tache-2009.html>
> * Roming (2007) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/roming-2007.html>
> * Un film simplu (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-film-simplu-2008..html>
> * Supravietuitorul (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/supravietuitorul-2008.html>
> * Poveste de cartier (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/poveste-de-cartier-2008.html>
> * Nunta muta (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nunta-muta-2008.html>
> * Cocosul decapitat (2007) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cocosul-decapitat-2007.html>
> * 4 luni, 3 saptamani si 2 zile (2007) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/4-luni-3-saptamani-si-2-zile-2007.html>
> * Mircea cel Batran (1989) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/mircea-cel-batran-1989.html>
> * Neamul Soimarestilor (1964) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/neamul-soimarestilor-1964.html>
> * Tunul de lemn (1986) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tunul-de-lemn-1986.html>
> * Valeu, valeu, nu turna (1991) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/valeu-valeu-nu-turna-1991.html>
> * Vlad Tepes (1978) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/vlad-tepes-1978..html>
> * Mihai Viteazul (1970) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/mihai-viteazul-1970.html>
> * Haiducii lui Saptecai (1970) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/haiducii-lui-saptecai-1970.html>
> * Fratii Jderi (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/fratii-jderi-1974..html>
> * Felix si Otilia (1971) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/felix-si-otilia-1971.html>
> * Dumbrava Minunata (1980) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/dumbrava-minunata-1980.html>
> * Dacii (1966) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/dacii-1966.html>
> * Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii (2006) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cum-mi-am-petrecut-sfarsitul-lumii-2006.html>
> * Cuibul de Viespi (1986) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cuibul-de-viespi-1986.html>
> * Ciuleandra (1985) <http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/08/ciuleandra-1985.html>
> * Ciresarii (1984) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ciresarii-ep1-expeditia-in-pericol.html>
> * Cucoana Chirita (1986) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cucoana-chirita-1986.html>
> * Cenaclul Flacara (1980) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cenaclul-flacara-1980..html>
> * Cel mai iubit dintre pamanteni (1992) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cel-mai-iubit-dintre-pamanteni-1992.html>
> * Capcana Mercenarilor (1981) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/capcana-mercenarilor-1981.html>
> * Casatorie cu repetitie (1985) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/casatorie-cu-repetitie-1985.html>
> * B.D.. la munte si la mare (1971) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-la-munte-si-la-mare-1971.html>
> * B.D. intra in actiune (1971) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-intra-in-actiune-1971.html>
> * B.D. in alerta (1970) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-in-alerta-1970.html>
> * Burebista (1980) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/burebista-1980.html>

Miorita violet

 

 

 

> Pe-un picior de plai,

> La Izvor, pe Splai,

> Iată vin la vale

> Pentru confruntare,

> Două siluete

> Mândre, violete.

>  

> Unul e Traian,

> Baciul constăntean

> Mergand pe furiş,

> Şi privind cruciş.

> Cu engleza "unsă",

> Si şuviţa tunsă.

>  

> Iar celălalt e,

> Lider PSD.

> Familist convins,

> Prostănac distins,

> Care bea şampanii

> Când il bat duşmanii.

>  

> Se strânse Băselu'

> Şi cu tot cartelu'

> Şi se tot vorbiră

> Şi se sfatuiră

> Pe l-apus de soare

> Fix la confruntare

> In seara senină

> Şi cu lună plină,

> Să-i pună lui Geoană,

> Sare drept pe rană.

> Şi să-i dea incet

> Flăcări violet.

>  

> Şi cum se gândiră

> Indată porniră.

> După doar o tură

> Pe Geoană-l făcură

> Una-cu-pamântu',

> Că s-a dus la Vântu.

> Şi cu tot cu Crinu'

> El pierdu scrutinu'.

>  

> Imbătat cu suc,

>  

> Victor Hrebenciuc

>  

> Vine si declară

>  

> Că atunci, joi seară

>  

> S-au aprins încet

>  

> Flăcări violet,

> Luminând în şoapte

> Un mandat de-o noapte

>  

> De această dată,

> Foarte revoltată,

> Mihaela Geoană

> Ca o primă-doamnă

> Declară că ştie

> Că a fost magie

> Acuzând frenetic

> De-atac energetic.

>  

> Căci soţul iubit

>  

> Atunci i-a şoptit:

> "Au, dragostea mea,

> M-a pişcat ceva".

>  

> Şi o tară-ntreagă

> Nu poa' sa-nţeleagă,

> Care vrăjitoare

> Ar putea fi-n stare

> Să facă magie

> La preşedinţie.

>  

> Băsescu declară

> Ca să ştie-o ţară:

> "Vinovat mă fac

> De acel atac.

> Avea Boc la el

> Patru Duracell

> Şi m-a sfătuit

> Ca să le inghit

> C-o să-mi dea vigoare,

> Pentru confruntare.

> Dar era prea mult,

> C-am mâncat iaurt.

> Şi vrând sa le-ascund

> Le-am băgat in fund.

> (Şi-acum d-asta par

> Şi eu găozar).

> Şi-ntr-un plin avânt,

> Am scăpat un vânt

> Plin de energii,

> De la baterii

> Ce-a purtat incet

> Flăcări violet,

> Ce-atarnau cu greu

> Prin-prejurul meu.

>  

> Si cand a simţit

> Geoană s-a oprit,

> A oprit cuvântu'

> Că îi place ..."Vantu'..".

>  

> Din acel moment

> N-a mai fost atent

> Doar puţin surprins

> Fiindcă l-am invins.

> Tre' să spun cinstit

> N-aş fi reuşit

> Fără-al meu secret:

> .....Flăcări violet!"

 

pentru cunoscatorii vinului si femeii, deopotrivasau despre teroarea lui terroir

A man goes to a famous restaurant in Paris with his girlfriend and orders the 1928 Mouton.
The waiter returns with a bottle full of wine, pours a small amount in the glass for tasting.
The customer picks up the glass, smells the wine, and puts it down on the table with a thud. "This is not the 1928 Mouton."
The waiter assures him it is, and soon there are another twenty people surrounding the table, including the chef and the manager trying to convince the man that the wine is the 1928 Mouton.
Finally someone asks him how he knows that it is not the 1928 Mouton.
"My name is Philippe de Rothschild, and I make the wine."
Finally, the original waiter steps forward and admits that he poured the Clerc Milon 1928. "I could not bear to part with our last bottle of 1928 Mouton. You know Clerc Milon, it is in the same village as Mouton, you pick the grapes at the same time, the same cepage, you crush in the same way, you put them into similar barrels. You bottle at the same time. The wines are the same, except for a small matter of geographic location."
Rothschild beckons the waiter forward, and whispers to him, "When you return home tonight, ask your girlfriend to remove her underwear. Put one finger in one opening, another finger in the other, then smell both the fingers. You will understand what difference a small distance in geographic location makes."

Hristos a înviat! Joyeuses Pâques! Happy Easter!

Hristos a înviat! Joyeuses Pâques! Happy Easter!, originally uploaded by Ana Benedict.