Către: Consiliul Naţional al Audiovizualului
Domnului: Ralu Filip
Preşedinte

Stimate domnule Ralu Filip,

Ca urmare a solicitării 5332 din 14.04.2006, emisă de Consiliului Naţional al Audiovizualului, formulăm mai jos punctul de vedere al agenţiei de publicitate Next Advertising în legătură cu sesizarea nr. 295/DNB/30.03.2006 a Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Inspecţia Muncii.

Sesizarea reclamă că difuzarea spotului TV „Basculanta” pentru coniacul Unirea:
a) ar putea încuraja consumul de alcool în timpul programului de lucru;
b) ar putea încuraja încălcarea normelor de securitate la locul de muncă;
c) ar avea legătură cu părăsirea locului de muncă fără aprobarea maistrului sau a altui conducător al formaţiei de lucru, dată în condiţiile prevăzute de lege;
d) ar putea încuraja muncitorii şi celălalt personal operativ ca în timpul serviciului să nu se preocupe permanent de buna desfăşurare a activităţii.

În legătură cu acestea, punctul nostru de vedere este:
a) Este adevărat, spotul TV „Basculanta” ar putea încuraja multe lucruri: consumul de droguri, violenţa în familie, evaziunea fiscală, consumul de alcool în timpul programului, fuga de la locul unui accident cu basculanta etc. Realitatea însă este că spotul incriminat nu încurajează nimic din toate acestea. Pentru că nu înfăţişează astfel de lucruri.
b) Reclamele, bancurile, snoavele, baladele, glumele, miturile, basmele, ghicitorile etc. nu respectă cu stricteţe Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborată cu Normele Generale de Protecţie a Muncii. Judecând strict din perspectiva îngustă a normativelor invocate, „Meşterul Manole” de exemplu încalcă flagrant normele de protecţie a muncii. La fel şi reclama internaţională în care sunt înfăţişaţi nişte tineri ce manevrează utilaje grele, cu cupă, pentru a juca fotbal cu un butoi metalic. Şi povestea celor trei purceluşi, care-şi construiesc case într-o completă nepăsare faţă de normele de protecţie a muncii. Etc.
Reclamele, ca şi ghicitorile, snoavele etc., au şi o dimensiune artistică - iar aceasta face infoensive micile glume care ironizează lipsa de isteţime a unui personaj. Mai ales când „rezolvarea” este evidentă - cum e cazul basculantei pe care Dorel acceptă să o descarce manual, nedându-i prin cap că, prin definiţie, basculanta e făcută să descarce prin basculare.
Credem că pericolul ca după difuzarea spotului muncitorii din România să treacă la descărcarea manuală a basculantelor (expunându-se astfel la accidente) este nul. Sau, în cel mai rău caz, la fel de mare ca şi pericolul ca lucrătorii din domeniul zootehnic să fie incitaţi la nerespectarea normelor de priponire a animalelor de versurile cântecului „Paşte calul lui Gheorghiţă / Priponit de-o garofiţă”.
Dacă totuşi ne ambiţionăm să privim orice act de comunicare prin transparenţa paginilor Legii protecţiei muncii nr. 90/1996, spotul „Basculanta” are o singură morală: Asiguraţi-vă temeinic înainte de a purcede la descărcarea manuală a unei basculante, căci altfel s-ar putea să fiţi basculat jos din ea (şi, în cel mai fericit caz, să ajungeţi de râsul colegilor).
c) Spotul „Basculanta” nu prezintă părăsirea locului de muncă fără aprobarea maistrului sau a altui conducător al formaţiei de lucru. Un privitor atent va observa că toate personajele sunt mereu împreună, pe tot parcursul spotului. Nimeni nu-i părăseşte pe ceilalţi şi nici locul de muncă. Mai mult, nici măcar la birt nu se vede că vreunul i-ar părăsi pe ceilalţi, cu sau fără aprobare.
d) Orice spot/reclamă/istorisire/act de comunicare în general ar putea încuraja muncitorii ca în timpul serviciului să mai aibă şi alte preocupări în afară de buna desfăşurare a activităţii. Singura excepţie sunt filmuleţele de protecţia muncii, care nu prezintă nimic altceva decât muncitori şi personal operativ care se preocupă permanent şi non stop de buna desfăşurare a activităţii, neavând niciun alt gând. Însă reclamele nu sunt astfel de filmuleţe. Şi, în opinia noastră, nici nu trebuie să devină.

În concluzie, considerăm că punctele a) şi c) se referă la chestiuni inexistente în spotul „Basculanta”, iar b) şi d) sunt critici nejustificate, dintr-o perspectivă exagerat de îngustă şi fără legătură cu fenomenul şi mecanismele comunicării publicitare.





Cu mulţumiri pentru acordarea ocaziei de a ne exprima punctul de vedere,

Sorin Popescu
Director General Next Advertising