miercuri, aprilie 26
Perle culese de la Academia Trupelor de Uscat - SIBIU 1992-1996
Sa nu mai prind picior de student cu mainile in buzunare!
O mana criminala a dat cu piciorul in chiuveta.
Dati-mi o bara metalica din lemn.
Ce te uiti asa la mine ca la un bou? Ce, ori nu-i asa?
Am sa va tin cu ochii in soare pגna la 12 noaptea.
Daca ti se intampla sa cazi de pe transportor ori mori ori ramai prost. Eu am cazut de 3 ori.
Fa-mi o lista cu el.
Cגnd plecati acasa sa nu uitati vreo bricheta aprinsa in dulapuri.
Sa nu va dati jos din mersul trenurilor.
Va doare mana sa bateti 3 pasi de defilare?
Impartiti suprafata in 3 jumatati egale.
Lipeste calcaiele pe langa corp.
Jumatate din batalion stia ca este adunare numai tu nu.
Bai rahatilor, daca vin la voi va mananc
Cum se face baie
Sunteti curiosi de modul tipic in care face baie o femeie? Dar de modul unui barbat?
Femeia
Scoate hainele si le pune in cosul de rufe.Desparte hainele albe de colorate. Isi pune halatul si se duce la baie.Se uita in oglinda sa vada daca s-a-ngrasat. Intra in cada. Cauta buretele, se freaca cu el pe fata, pe spate si pe maini. Se clabuceste pe cap cu un sampon de mere cu miere (83 de vitamine) si se clateste bine. Tipa ca o leoaica cand sotul deschide apa rece la bucatarie si presiunea scade la robinetul din baie. Isi mai spumeaza inca odata parul cu un sampon de piersici cu morcovi (56 de vitamine) si se clateste bine. Isi aplica un balsam de palnte si-l tine 10 minute. Se spala cu apa de fata pe baza de grapefruit si castraveti, timp de 10 minute. Isi face masaj cu crema cu extrat de nuci si capsuni. Se rade la subrat, pe picioare, inghinal, dispar mustata si sprancenele. Iese din baie, se sterge bine bine si se acopera cu un prosop urias. Curata parul cazut cu hartie higienica. Se uita in oglinda sa vada daca are cosuri si le inlatura cu grija. Se intoarce in dormitor intr-un halat de baie lung si se imbraca timp de trei ore.
Barbatul
Scoate toate hainele de pe el si le lasa pe jos in dormitor. Merge in pielea goala pana la baie. Daca o intalneste pe nevasta-sa pe drum, ii arata penisul ca si cand ar fi un mare premiu, facand ca un elefant. Se uita in oglinda la pectorali si la cat de mare e penisul lui. Se scarpina la oua si-si miroase degetele dupa aia. Intra in cada si din toti buretii nu alege nici unul. Se spala si lasa par pe sapun. Rade zgomotos de la vantul rupator pe care tocmai l-a tras. Face clabuc in cap cu primul sampon pe care-l gaseste. Face pipi in cada. Iese din cada si se sterge doar partial. Se acopera la brau cu un prosop mic. O ia inspre dormitor si in drum lasa: presul din baie ud, podeaua uda, cada plina de par si jeg, lumina aprinsa. In drum spre dormitor, daca o vede pe nevasta-sa, ii arata din nou penisul si intra in camera. Arunca prosopul ud pe pat,acolo unde ramane toata ziua, si se-mbraca cu primele haine pe care le gaseste.
Hasta la vista BABY!!!
Hasta la vista BABY!!!
sâmbătă, aprilie 22
A pornit de la "de ce iubim femeile" - Mircea Cartarescu
Cititi, va minunati si va intrebati....este oare adevarat?
De ce iubim barbatii
Pentru ca nu pot trai fara noi; pentru ca nici nu incearca sa traisca fara noi; pentru ca sunt in stare sa dedice kilometri intregi de poezii unui zambet; pentru ca se ridica sa ne aduca un pahar cu apa de ori cate ori ne e lene sa ne luam singure; pentru ca mananca tot ce le gatim si ne multumesc pentru masa, pentru ca vor sa ne astearna lumea la picioare, si soarele si luna de pe cer; pentru ca sunt in stare de cele mai curajoase gesturi; pentru ca inventeaza metode din ce in ce mai ingenioase pentru a ne cuceri; pentru ca ne considera muzele lor; pentru ca ne intreaba tot timpul daca ne simtim bine; pentru ca au grija sa nu ne lipseasca nimic; pentru ca nu uita sa ne aduca flori; pentru ca se simt groaznic de vinovati daca ne jignesc; pentru ca le e frica sa nu ne piarda; pentru ca fac tot ce le zicem noi; pentru ca ne lasa sa-i alintam; pentru ca ne respecta; pentru ca ne slavesc misterul; pentru ca ne cauta in fiecare gand al lor; pentru ca ne-au scris cele mai frumoase cantece; pentru ca nu stiu niciodata ce gandim; pentru ca ii intimidam; pentru ca nu vor sa para intimidati; pentru ca sunt in stare sa porneasca razboaie ca sa ne arate cat de puternici sunt; pentru ca se gandesc tot timpul ce surprize sa ne mai faca; pentru ca ne sustin; pentru ca sunt disperati atunci cand ne vad triste; pentru ca ne ofera intotdeauna umarul lor; pentru ca ne considera cel mai de pret lucru pe care il au; pentru ca se simt obligati sa ne apare; pentru ca nu ne cer niciodata nimic; pentru ca ne lasa sa fim noi insine; pentru ca renunta la prieteni pentru noi; pentru ca vor sa fie cel mai bun tata din lume; pentru ca vor sa fie casanova si don juan; pentru ca ne uimesc tot timpul; pentru ca ne inchina intreaga lor viata; pentru ca atunci cand par sa uite de noi de fapt suntem cel mai mult in gandurile lor; pentru ca gasesc oceane de neintelesuri in ochii nostri, pentru ca nu stiu care ar fi cel mai potrivit cadou; pentru ca sunt fascinati de sanii nostri; pentru ca nu ne spun sa slabim sau cum sa ne imbracam; pentru ca ne tin de mana cand privim apusul; pentru ca ne cara bagajele si asteapta cu rabdare ore intregi pana ne imbracam; pentu ca se cred cei mai buni soferi; pentru ca se asaza la picioarele noastre si ne cer cu sfiala mana; pentru ca ne ofera bijuterii; pentru ca sunt convinsi ca nimic nu e suficent de bun si de frumos pentru noi; pentru ca ne spun ca suntem cele mai frumoase din lume; pentru ca nu ne cer decat sa fim sincere; pentru ca se straduiesc sa ne asculte; pentru ca se chinuie toata viata sa ne inteleaga; pentru ca ne cred supraoameni; pentru ca ne saruta tandru; pentru ca ar renunta la orice sa ne faca fericite; pentru ca viata lor nu ar avea nici un sens fara noi; pentru ca ne fac sa ne simtim mai frumoase, mai intelepte si mai puternice; pentru ca ne spun pe nerasuflate "te iubesc"; pentru ca se poarta firesc; pentru ca raman muti de admiratie in fata celor mai simple gesturi pe care le facem; pentru ca ne iubesc; pentru ca fara ei n-am sti cine suntem; pentru ca vor sa ne implineasca toate visele. Etc.
De ce iubim barbatii
Pentru ca nu pot trai fara noi; pentru ca nici nu incearca sa traisca fara noi; pentru ca sunt in stare sa dedice kilometri intregi de poezii unui zambet; pentru ca se ridica sa ne aduca un pahar cu apa de ori cate ori ne e lene sa ne luam singure; pentru ca mananca tot ce le gatim si ne multumesc pentru masa, pentru ca vor sa ne astearna lumea la picioare, si soarele si luna de pe cer; pentru ca sunt in stare de cele mai curajoase gesturi; pentru ca inventeaza metode din ce in ce mai ingenioase pentru a ne cuceri; pentru ca ne considera muzele lor; pentru ca ne intreaba tot timpul daca ne simtim bine; pentru ca au grija sa nu ne lipseasca nimic; pentru ca nu uita sa ne aduca flori; pentru ca se simt groaznic de vinovati daca ne jignesc; pentru ca le e frica sa nu ne piarda; pentru ca fac tot ce le zicem noi; pentru ca ne lasa sa-i alintam; pentru ca ne respecta; pentru ca ne slavesc misterul; pentru ca ne cauta in fiecare gand al lor; pentru ca ne-au scris cele mai frumoase cantece; pentru ca nu stiu niciodata ce gandim; pentru ca ii intimidam; pentru ca nu vor sa para intimidati; pentru ca sunt in stare sa porneasca razboaie ca sa ne arate cat de puternici sunt; pentru ca se gandesc tot timpul ce surprize sa ne mai faca; pentru ca ne sustin; pentru ca sunt disperati atunci cand ne vad triste; pentru ca ne ofera intotdeauna umarul lor; pentru ca ne considera cel mai de pret lucru pe care il au; pentru ca se simt obligati sa ne apare; pentru ca nu ne cer niciodata nimic; pentru ca ne lasa sa fim noi insine; pentru ca renunta la prieteni pentru noi; pentru ca vor sa fie cel mai bun tata din lume; pentru ca vor sa fie casanova si don juan; pentru ca ne uimesc tot timpul; pentru ca ne inchina intreaga lor viata; pentru ca atunci cand par sa uite de noi de fapt suntem cel mai mult in gandurile lor; pentru ca gasesc oceane de neintelesuri in ochii nostri, pentru ca nu stiu care ar fi cel mai potrivit cadou; pentru ca sunt fascinati de sanii nostri; pentru ca nu ne spun sa slabim sau cum sa ne imbracam; pentru ca ne tin de mana cand privim apusul; pentru ca ne cara bagajele si asteapta cu rabdare ore intregi pana ne imbracam; pentu ca se cred cei mai buni soferi; pentru ca se asaza la picioarele noastre si ne cer cu sfiala mana; pentru ca ne ofera bijuterii; pentru ca sunt convinsi ca nimic nu e suficent de bun si de frumos pentru noi; pentru ca ne spun ca suntem cele mai frumoase din lume; pentru ca nu ne cer decat sa fim sincere; pentru ca se straduiesc sa ne asculte; pentru ca se chinuie toata viata sa ne inteleaga; pentru ca ne cred supraoameni; pentru ca ne saruta tandru; pentru ca ar renunta la orice sa ne faca fericite; pentru ca viata lor nu ar avea nici un sens fara noi; pentru ca ne fac sa ne simtim mai frumoase, mai intelepte si mai puternice; pentru ca ne spun pe nerasuflate "te iubesc"; pentru ca se poarta firesc; pentru ca raman muti de admiratie in fata celor mai simple gesturi pe care le facem; pentru ca ne iubesc; pentru ca fara ei n-am sti cine suntem; pentru ca vor sa ne implineasca toate visele. Etc.
Către: Consiliul Naţional al Audiovizualului
Domnului: Ralu Filip
Preşedinte
Stimate domnule Ralu Filip,
Ca urmare a solicitării 5332 din 14.04.2006, emisă de Consiliului Naţional al Audiovizualului, formulăm mai jos punctul de vedere al agenţiei de publicitate Next Advertising în legătură cu sesizarea nr. 295/DNB/30.03.2006 a Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Inspecţia Muncii.
Sesizarea reclamă că difuzarea spotului TV „Basculanta” pentru coniacul Unirea:
a) ar putea încuraja consumul de alcool în timpul programului de lucru;
b) ar putea încuraja încălcarea normelor de securitate la locul de muncă;
c) ar avea legătură cu părăsirea locului de muncă fără aprobarea maistrului sau a altui conducător al formaţiei de lucru, dată în condiţiile prevăzute de lege;
d) ar putea încuraja muncitorii şi celălalt personal operativ ca în timpul serviciului să nu se preocupe permanent de buna desfăşurare a activităţii.
În legătură cu acestea, punctul nostru de vedere este:
a) Este adevărat, spotul TV „Basculanta” ar putea încuraja multe lucruri: consumul de droguri, violenţa în familie, evaziunea fiscală, consumul de alcool în timpul programului, fuga de la locul unui accident cu basculanta etc. Realitatea însă este că spotul incriminat nu încurajează nimic din toate acestea. Pentru că nu înfăţişează astfel de lucruri.
b) Reclamele, bancurile, snoavele, baladele, glumele, miturile, basmele, ghicitorile etc. nu respectă cu stricteţe Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborată cu Normele Generale de Protecţie a Muncii. Judecând strict din perspectiva îngustă a normativelor invocate, „Meşterul Manole” de exemplu încalcă flagrant normele de protecţie a muncii. La fel şi reclama internaţională în care sunt înfăţişaţi nişte tineri ce manevrează utilaje grele, cu cupă, pentru a juca fotbal cu un butoi metalic. Şi povestea celor trei purceluşi, care-şi construiesc case într-o completă nepăsare faţă de normele de protecţie a muncii. Etc.
Reclamele, ca şi ghicitorile, snoavele etc., au şi o dimensiune artistică - iar aceasta face infoensive micile glume care ironizează lipsa de isteţime a unui personaj. Mai ales când „rezolvarea” este evidentă - cum e cazul basculantei pe care Dorel acceptă să o descarce manual, nedându-i prin cap că, prin definiţie, basculanta e făcută să descarce prin basculare.
Credem că pericolul ca după difuzarea spotului muncitorii din România să treacă la descărcarea manuală a basculantelor (expunându-se astfel la accidente) este nul. Sau, în cel mai rău caz, la fel de mare ca şi pericolul ca lucrătorii din domeniul zootehnic să fie incitaţi la nerespectarea normelor de priponire a animalelor de versurile cântecului „Paşte calul lui Gheorghiţă / Priponit de-o garofiţă”.
Dacă totuşi ne ambiţionăm să privim orice act de comunicare prin transparenţa paginilor Legii protecţiei muncii nr. 90/1996, spotul „Basculanta” are o singură morală: Asiguraţi-vă temeinic înainte de a purcede la descărcarea manuală a unei basculante, căci altfel s-ar putea să fiţi basculat jos din ea (şi, în cel mai fericit caz, să ajungeţi de râsul colegilor).
c) Spotul „Basculanta” nu prezintă părăsirea locului de muncă fără aprobarea maistrului sau a altui conducător al formaţiei de lucru. Un privitor atent va observa că toate personajele sunt mereu împreună, pe tot parcursul spotului. Nimeni nu-i părăseşte pe ceilalţi şi nici locul de muncă. Mai mult, nici măcar la birt nu se vede că vreunul i-ar părăsi pe ceilalţi, cu sau fără aprobare.
d) Orice spot/reclamă/istorisire/act de comunicare în general ar putea încuraja muncitorii ca în timpul serviciului să mai aibă şi alte preocupări în afară de buna desfăşurare a activităţii. Singura excepţie sunt filmuleţele de protecţia muncii, care nu prezintă nimic altceva decât muncitori şi personal operativ care se preocupă permanent şi non stop de buna desfăşurare a activităţii, neavând niciun alt gând. Însă reclamele nu sunt astfel de filmuleţe. Şi, în opinia noastră, nici nu trebuie să devină.
În concluzie, considerăm că punctele a) şi c) se referă la chestiuni inexistente în spotul „Basculanta”, iar b) şi d) sunt critici nejustificate, dintr-o perspectivă exagerat de îngustă şi fără legătură cu fenomenul şi mecanismele comunicării publicitare.
Cu mulţumiri pentru acordarea ocaziei de a ne exprima punctul de vedere,
Sorin Popescu
Director General Next Advertising
Domnului: Ralu Filip
Preşedinte
Stimate domnule Ralu Filip,
Ca urmare a solicitării 5332 din 14.04.2006, emisă de Consiliului Naţional al Audiovizualului, formulăm mai jos punctul de vedere al agenţiei de publicitate Next Advertising în legătură cu sesizarea nr. 295/DNB/30.03.2006 a Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Inspecţia Muncii.
Sesizarea reclamă că difuzarea spotului TV „Basculanta” pentru coniacul Unirea:
a) ar putea încuraja consumul de alcool în timpul programului de lucru;
b) ar putea încuraja încălcarea normelor de securitate la locul de muncă;
c) ar avea legătură cu părăsirea locului de muncă fără aprobarea maistrului sau a altui conducător al formaţiei de lucru, dată în condiţiile prevăzute de lege;
d) ar putea încuraja muncitorii şi celălalt personal operativ ca în timpul serviciului să nu se preocupe permanent de buna desfăşurare a activităţii.
În legătură cu acestea, punctul nostru de vedere este:
a) Este adevărat, spotul TV „Basculanta” ar putea încuraja multe lucruri: consumul de droguri, violenţa în familie, evaziunea fiscală, consumul de alcool în timpul programului, fuga de la locul unui accident cu basculanta etc. Realitatea însă este că spotul incriminat nu încurajează nimic din toate acestea. Pentru că nu înfăţişează astfel de lucruri.
b) Reclamele, bancurile, snoavele, baladele, glumele, miturile, basmele, ghicitorile etc. nu respectă cu stricteţe Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborată cu Normele Generale de Protecţie a Muncii. Judecând strict din perspectiva îngustă a normativelor invocate, „Meşterul Manole” de exemplu încalcă flagrant normele de protecţie a muncii. La fel şi reclama internaţională în care sunt înfăţişaţi nişte tineri ce manevrează utilaje grele, cu cupă, pentru a juca fotbal cu un butoi metalic. Şi povestea celor trei purceluşi, care-şi construiesc case într-o completă nepăsare faţă de normele de protecţie a muncii. Etc.
Reclamele, ca şi ghicitorile, snoavele etc., au şi o dimensiune artistică - iar aceasta face infoensive micile glume care ironizează lipsa de isteţime a unui personaj. Mai ales când „rezolvarea” este evidentă - cum e cazul basculantei pe care Dorel acceptă să o descarce manual, nedându-i prin cap că, prin definiţie, basculanta e făcută să descarce prin basculare.
Credem că pericolul ca după difuzarea spotului muncitorii din România să treacă la descărcarea manuală a basculantelor (expunându-se astfel la accidente) este nul. Sau, în cel mai rău caz, la fel de mare ca şi pericolul ca lucrătorii din domeniul zootehnic să fie incitaţi la nerespectarea normelor de priponire a animalelor de versurile cântecului „Paşte calul lui Gheorghiţă / Priponit de-o garofiţă”.
Dacă totuşi ne ambiţionăm să privim orice act de comunicare prin transparenţa paginilor Legii protecţiei muncii nr. 90/1996, spotul „Basculanta” are o singură morală: Asiguraţi-vă temeinic înainte de a purcede la descărcarea manuală a unei basculante, căci altfel s-ar putea să fiţi basculat jos din ea (şi, în cel mai fericit caz, să ajungeţi de râsul colegilor).
c) Spotul „Basculanta” nu prezintă părăsirea locului de muncă fără aprobarea maistrului sau a altui conducător al formaţiei de lucru. Un privitor atent va observa că toate personajele sunt mereu împreună, pe tot parcursul spotului. Nimeni nu-i părăseşte pe ceilalţi şi nici locul de muncă. Mai mult, nici măcar la birt nu se vede că vreunul i-ar părăsi pe ceilalţi, cu sau fără aprobare.
d) Orice spot/reclamă/istorisire/act de comunicare în general ar putea încuraja muncitorii ca în timpul serviciului să mai aibă şi alte preocupări în afară de buna desfăşurare a activităţii. Singura excepţie sunt filmuleţele de protecţia muncii, care nu prezintă nimic altceva decât muncitori şi personal operativ care se preocupă permanent şi non stop de buna desfăşurare a activităţii, neavând niciun alt gând. Însă reclamele nu sunt astfel de filmuleţe. Şi, în opinia noastră, nici nu trebuie să devină.
În concluzie, considerăm că punctele a) şi c) se referă la chestiuni inexistente în spotul „Basculanta”, iar b) şi d) sunt critici nejustificate, dintr-o perspectivă exagerat de îngustă şi fără legătură cu fenomenul şi mecanismele comunicării publicitare.
Cu mulţumiri pentru acordarea ocaziei de a ne exprima punctul de vedere,
Sorin Popescu
Director General Next Advertising
luni, aprilie 10
7 minuni
La barbati:
1. Toti barbatii sunt al dracului de ocupati.
2. Desi sunt ocupati au timp de femei.
3. Desi au timp de femei nu prea le pasa de ele.
4. Desi nu prea le pasa de ele, tot timpul au una langa ei.
5. Desi tot timpul au una langa ei, tot se mai "dau" si la alta sau altele.
6. Desi se mai "dau" la alta sau altele se enerveaza daca femeia cu care sunt ii paraseste.
7. Desi femeia cu care sunt ii paraseste, tot nu invata din greselile pe care le fac (si tot se mai dau la altele).
La femei:
1. Pentru o femeie este tot timpul importanta securitatea "materiala".
2. Desi este important a supravietui din punct de vedere material, ele tot timpul isi cumpara haine scumpe.
3. Desi ele tot timpul isi cumpara haine scumpe, niciodata nu au cu ce sa se imbrace.
4. Desi ele zic ca nu au niciodata cu ce sa se imbrace, tot timpul se imbraca frumos.
5. Desi tot timpul se imbraca frumos, haina pe care o pun pe ele este doar "carpa veche".
6. Desi ele zic ca este doar o "carpa veche" se asteapta de la tine sa faci complimente.
7. Desi tu incerci sa le faci complimente, ele nu te cred niciodata...!
1. Toti barbatii sunt al dracului de ocupati.
2. Desi sunt ocupati au timp de femei.
3. Desi au timp de femei nu prea le pasa de ele.
4. Desi nu prea le pasa de ele, tot timpul au una langa ei.
5. Desi tot timpul au una langa ei, tot se mai "dau" si la alta sau altele.
6. Desi se mai "dau" la alta sau altele se enerveaza daca femeia cu care sunt ii paraseste.
7. Desi femeia cu care sunt ii paraseste, tot nu invata din greselile pe care le fac (si tot se mai dau la altele).
La femei:
1. Pentru o femeie este tot timpul importanta securitatea "materiala".
2. Desi este important a supravietui din punct de vedere material, ele tot timpul isi cumpara haine scumpe.
3. Desi ele tot timpul isi cumpara haine scumpe, niciodata nu au cu ce sa se imbrace.
4. Desi ele zic ca nu au niciodata cu ce sa se imbrace, tot timpul se imbraca frumos.
5. Desi tot timpul se imbraca frumos, haina pe care o pun pe ele este doar "carpa veche".
6. Desi ele zic ca este doar o "carpa veche" se asteapta de la tine sa faci complimente.
7. Desi tu incerci sa le faci complimente, ele nu te cred niciodata...!
joi, aprilie 6
Lectia de engleza
1. Engleza pentru incepatori: (English for beginners)
Traduceti in engleza:
... Trei vrajitoare privesc trei ceasuri Swatch. Care vrajitoare priveste care ceas Swatch?
Si acum, in engleza:
... Three witches watch three Swatch watches. Which witch watches which Swatch watch?
2. Engleza pentru avansati: (advanced English)
Traduceti in engleza:
... Trei vrajitoare transsexuale privesc trei butoane pe ceasuri Swatch Care vrajitoare transsexuala priveste care buton de ceas Swatch?
Si acum in engleza:
... Three switched witches watch three Swatch watch switches. Which switched witch watches which Swatch watch switch?
3. Engleza pentru experti: (English for experts)
Traduceti in engleza:
... Trei curve vrajitoare elvetience care doresc sa fie curve vrajitoare transsexuale elvetience, vor sa priveasca trei butoane pe ceasuri elvetiene Swatch. Care curva vrajitoare elvetianca - care doreste sa fie curva vrajitoare transsexuale elvetianca - vrea sa priveasca care buton de ceas Swatch?
Traducerea in engleza:
... Three swiss witch-bitches, who wish to be switched swiss witch-bitches, wish to watch three swiss Swatch watch switches. Which swiss witch-bitch who wishes to be a switched swiss witch-bitch, wishes to watch which swiss Swatch watch switch?
miercuri, aprilie 5
Mândria de a fi inginer
Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare
Mândria de a fi inginer
A trecut ceva vreme de când un tip care-şi extrage inspiraţia şi verva din plicul cu praf alb, răspunzând totodată la numele de "Gheorghe. Andrei Gheorghe", declara că inginerii nu pot fi consideraţi intelectuali. Suficientă vreme pentru a mă calma. Din păcate, un recent articol de presă (când am să găsesc referinţa am să o trec în această paranteză) separă iar intelectualii de ingineri, cu precizia unei lopeţi tâind o brazdă într-o groapă de bălegar. Autorii articolului spun, nici mai mult nici mai puţin, că PSD este un partid al inginerilor, pe când bravele noastre forţe de dreapta ar fi predominant umaniste (cât pot fi de umanişti avocaţii). Mă rog, afirmaţia nu e atât de jignitoare pe cât este de falsă. Ce m-a enervat însă este că în articol au fost grupate câteva păreri ale unor persoane suficient de cunoscute, niciunul având legătură cu profesia de inginer, care încercau să explice această polarizare. Printre platitudini specific umaniste, s-a ridicat la suprafaţă (de fapt s-a ridicat mirosul) o caracterizare emisă de balena societăţii civile româneşti, Alina Muget Pipi-Pipi. O definiţie concisă, emisă, probabil, între două cotlete de porc: inginerii sunt tehnicienii lui Ceauşescu. Sau cam aşa ceva.
Deci inginerii nu sunt intelectuali, inginerii sunt PSD-işti, pentru că de fapt ei sunt tehnicienii lui Ceauşescu. În mod normal, aici ar trebui să bag o tiradă asupra utilităţii inginerului în societate, să-i sugerez doamnei Pipi-pipi să renunţe la computerul pe care îşi scrie emanaţiile (nu sunt sigur că foloseşte aşa ceva, totuşi), sau să-i sugerez că ar fi cu vreo două sute de kilograme mai slabă dacă ar merge pe jos în loc să folosească maşini sau alte mijloace de transport, sau că în lipsa inginerilor ea ar trebui să stea afară în frig, neîncăpând pe gura peşterii... Dar nu vreau să spun aceste lucruri, pentru că sunt prea simţit. În schimb, voi încerca să explic hoardei umaniste ce creatură este inginerul.
Să începem cu începutul...
Şcoala generală şi liceul
Foarte rar inginerul străluceşte la învăţătură, nu pentru că nu ar avea materie cenuşie deasupra gâtului, ci pentru că nu suportă să înveţe pe de rost texte şi comentarii la limba română, sau nume şi ani la istorie. Asta nu înseamnă că urăşte materiile respective - poate citi cu plăcere o carte, doar că îl enervează noţiunea de memorat. Nici matematica nu-i place în mod deosebit, pentru că inginerul nu e tâmpit. Totuşi, materiile interesante, precum fizica (cu circuitele electronice mai ales), chimia (ştiinţa chestiilor care fac bum), sau informatica (echivalentul modern al magiei medievale) necesită matematică, aşa că nu are de ales şi o va învăţa. Deşi nu va avea mediile cele mai mari din clasă, viitorul inginer va avea satisfacţia că el este posesorul unor cunoştinţe şi abilităţi pe care colegii lui le văd inaccesibile, şi în acelaşi timp poate să-şi spună liniştit că nu ar fi o mare problemă pentru el să exceleze la celelalte materii, doar că nu vrea. El e cool.
Facultatea
Inginerul nu se stresează foarte mult în facultate... deşi are de mers la laboratoare şi are de făcut proiecte. Indiferent cât de stresant este programul şi cât de duri sunt profesorii, viitorul inginer va găsi întotdeauna timp pentru distracţie, socializare, sau pur şi simplu pentru stat degeaba. Pe când studenţii celorlalte facultăţi sunt lipsiţi de griji ca pasărea cerului, sau copleşiţi de griji ca un animal ierbivor, viitorul inginer este echivalentul studenţesc al animalului de pradă: 90% din timp doarme şi se joacă, dar în restul de 10% reuşeşte să mobilizeze o impresionantă energie în scopul finalizării unui proiect sau trecerii unui examen. Ziua sau noaptea nu contează pentru el, cu suficientă cafea sau Coca Cola la dispoziţie. După ce scopul a fost atins, reactorul energetic se stinge cu cantităţi impresionante de etanol şi programul lejer este adoptat din nou.
Locul de muncă
Inginerul nu este un "workaholic", dar va munci bine dacă îi place ceea ce face sau dacă este al dracului de bine plătit. Nu este neaparat obsedat de bani (dacă era s-ar fi făcut economist sau avocat), dar nu-i place nici să facă implozie intestinală. El va încerca, dar nu va reuşi decât rar, să menţină ritmul de viaţă din facultate, 90% frecat de mentă, 10% efort intens. Al dracului patroni nu-l lasă. În general este un tip orientat, care dacă vede că meseria lui nu mai aduce suficiente fonduri la bugetul personal nu ezită să se reprofileze. "Lipsa lui de cultură", "incapacitatea lui de a comunica", sau "gândirea lui de şoarece de laborator" nu-l încurcă: el poate deveni oricând un afacerist sau un politician de succes.
Cultura
Cultura nu este o componentă vitală a unui inginer, dar nu este obligatoriu să lipsească. Un inginer va citi o carte, va asculta muzică şi va viziona un film atâta timp cât acestea îi vor face plăcere, fără să se gândescă la faptul că prin asta el îşi face upgrade la nivelul de cultură. Dacă preferă o carte care descrie o metodă ingenioasă de a lichida pe cineva, urmată de o metodă şi mai ingenioasă pentru aflarea vinovatului, în locul unei cărţi care descrie lamentările şi psihozele unui boşorog sau ale unei femei la menopauză, asta e pentru simplul motiv că inginerul nu are chef să vomite pe timpul lui liber doar pentru a avea privilegiul de a se lăuda altora cu cât de cult este el. Dacă preferă să vadă cum Bruce Willis sau Arnold Schwarzenegger lichidează câte 50 de dobitoci per film în loc să vadă "capodoperele" lui Mircea Danieliuc sau Cristi Puiu, asta este pentru că filmele pentru el sunt un mijloc de relaxare, nu de enervare în plus. Şi un inginer nu citeşte niciodată poezie, decât dacă vrea să impresioneze o femeie, ceea ce până la urmă este un lucru lăudabil şi îl iertăm.
Etica
Adevăratul punct slab al inginerului este etica, şi probabil că acolo bate şi madam Pipi-Pipi când vorbeşte de tehnicienii lui Ceauşescu. Inginerii în general se ocupă să construiască dispozitive, fără să-şi facă prea multe griji cine este beneficiarul lor, iar motivul nu este întotdeauna de natură financiară. Inginerii fac bombe nucleare şi rachete ghidate nu neaparat pentru că sunt plătiţi pentru asta (dar nu strică) şi nici pentru că le-ar place foarte mult să ucidă oameni (nu mai mult ca altor bărbaţi, cel puţin), ci pentru că sunt dispozitive complexe, de înaltă precizie, şi e o plăcere să arate că pot face aşa ceva. E cool!
Acasă
Inginerul nu este cu mult diferit de ceilalţi oameni în viaţa de zi cu zi... cu excepţia faptului că el este în stare să schimbe un bec ars, să monteze o priză sau un întrerupător, sau un cablu TV, şi nu trebuie să ducă calculatorul la reparat dacă are un virus sau dacă vrea să-şi instaleze un modem. Inginerul nu ştie ce e aia Tech Support.
Rezultate
Care este totuşi diferenţa dintre ingineri şi umanişti? Exceptând pregătirea de specialitate... Diferenţa între ei este de scop: inginerul are ca scop crearea, perfecţionarea şi întreţinerea unor dispozitive tehnice: mecanisme, circuite, construcţii, programe software... Umanistul are ca scop educarea şi perfecţionarea oamenilor şi a societăţii (asta pentru că eu, ca inginer, le definesc lor un scop, pentru că ei singuri probabil că-şi închipuie că trebuie doar să existe pentru a lumina lumea cu prezenţa lor). Scopul inginerilor este atins: tehnologia progresează de la un an la altul, şi este clar că ce se produce în ziua de azi e mai bun ca ceea ce se producea acum 50 de ani (nu neaparat mai frumos, dar aici nu e treaba noastră). Dar scopul umaniştilor? Sunt oamenii de acum mai buni, mai cinstiţi, mai generoşi? Sau e chiar invers? Noi ne facem treaba. Voi nu. Deci ciocul mic!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)