Usturoiul este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, sub forma de aliment pur. Contra sucului sau, germenii de raceli, gripe si viroze nu au nici o sansa. Descompune flegma, combate infectiile, degajeaza sinusurile, bronhiile si plamânii. Omoara cei mai oribili microbi - chiar si pe cei ai leprei, gonoreei si cangrenei - în cinci minute fix! în testele de laborator, acesti germeni au fost aruncati efectiv pe marginea unui platan de cultura! Un miligram de usturoi avea aceeasi putere cu douazeci si cinci de unitati de penicilina.
Este o planta atât de puternica încât, când e frecata'pe picioarele cuiva, intra rapid în sânge si poate avea un efect benefic în plamâni. O cataplasma cu usturoi pusa pe talpile picioarelor este foarte buna pentru oprirea tusei si alungarea racelilor. Se face tocând câtiva catei de usturoi, amestecându-i cu putin untdelemn de masline si aplicând mixtura pe talpi.
Oameni bolnavi d plamâni - ajunsi în pragul mortii - suferind de tot felul de maladii respiratorii (astma, emfizem si oribilele bronsite, alergii si abcese pulmonare) s-au întremat si au plecat complet vindecati, laudând aceasta planta miraculoasa.
ÎNVINGE GERMENI DE CARE PENICILINA NICI NU SE ATINGE
In 1948, dupa ani întregi de cercetari, oamenii de stiinta au confirmat în sfârsit cu fermitate "puterea de penicilina" a usturoiului, izolând diversele substante din el. Alliina, prima substanta izolata, avea efect contra germenilor care cauzeaza intoxicatia cu salmonella, dizenteria si contra stafilococilor care provoaca furunculele si ulceratiile purulente ale pielii. "
La fel de eficienta era si împotriva streptococilor, care cauzeaza scarlatina, difteria, erizipelul, inflamarea învelisului inimii (febra reumatica) . Allicina, un alt ingredient, înfrunta conjunctivita (infectia ochilor), putrefactia (descompunerea mâncarii în alimente si în intestine), febra tifoida, holera si TB.C.-ul. De atunci, în usturoi s-au gasit multe alte substante importante. Germaniul nutritiv, cu efect anticancerigen dovedit, face parte dintre ele. De fapt usturoiul este una din cele mai bogate surse de germaniu si seleniu organic (vital în prevenirea bolilor de inima si a multor forme de cancer). Ajoena este o substanta care "dilueaza" sângele, astfel prevenind cheagurile potential periculoase. Când animalele de laborator au fost hranite cu o singura doza din acest ingredient al usturoiului, cheagurile de sânge s-au redus cu suta la suta, timp de douazeci si patru de ore. De asemenea, ajoena actioneaza contra a doua tipuri de ciuperci: una care e adeseori prezenta în canalul extern al urechii, si o alta care cauzeaza Candida sivaginita.
Usturoiul are peste o suta de compusi ai sulfului cunoscuti. Acesti compusi ai sulfului sunt ce-i care-i confera usturoiului puterea sa de lupta contra bolilor, ajuta la reducerea tensiunii si a nivelului de zahar din sânge, alunga astma si bronsita, îmbunatatesc circulatia si functiile inimii, previn cancerul si ajuta organismul sa se debaraseze de toxinel periculoase. .
PREVENIREA ÎNFUNDARII ARTERELOR
Consumul de usturoi poate ajuta la prevenirea bolilor arteriale. Testele medicale au aratat ca radacina cu aroma întepatoare are "o actiune protectoare foarte semnificativa" în limitarea efectelor coagularii sângelui gras, conform doctorilor Arun Bordia si H.C. Bansal de la R.N .T. Medical College, Udaipur, India, într-un articol din revista medicala britanica The Lancet, aparut în 29 decembrie 1973, medicii au spus ca sângele a zece pacienti s-a coagulat mai încet când acestia au mâncat usturoi cu alimente grase, decât atunci când le-au mâncat fara usturoi. Dupa parerea lor, aceasta însemna ca usturoiul putea încetini acumularea depunerilor de grasime pe peretii arterelor si ajuta la prevenirea colmatarii acestora. Concret, o suta de grame de unt s-au adaugat la o masa consumata de pacientii testati. Peste trei ore, acestia au prezentat un nivel mediu al colesterolului de 237, miligrame la suta. Când, dupa trei ore, mâncarii identice i s-a adaugat sucul sau uleiul extras din cincizeci de grame de usturoi, colesterolul a ajuns doar la 212,7 miligrame la suta. S-a descoperit ca uleiul de usturoi are si singur acest efect - fie ca e luat ca ulei pur, ca suc de usturoi sau în usturoiul integral. In plus, uleiul de usturoi a redus nivelul de fibrinogen (un factor coagulant din sânge). O masa care continea unt a rezultat într-un nivel de fibrogen ajuns la 320,9 miligrame la suta - în trei ore. Când în mâncare s-a adaugat usturoi, nivelul de fibrogen din sânge, trei ore mai târziu, era de 256,4 miligrame la suta. In ambele cazuri, usturoiul a coborât efectiv nivelurile de colesterol sl fibrogen sub valorile normale.
COBOARA HIPERTENSIUNEA Se spune ca sute de medici au gasit usturoiul ca fiind cel mai sigur si mai de nadejde mod de a coborî hipertensiunea. Nimeni nu stie exact din ce cauza. Unii doctori cred ca usturoiul dilata (deschide) arterele, usurând presiunea. Altii citeaza puterea sa de a înlatura infectiile de diverse feluri si, prin urmare, a reduce tensiunea crescuta. Totusi, e clar ca tensiunea scade. Medicii raporteaza - în cazuri dupa cazuri - ca simptome ca slabiciunea, ametelile, pulsatiile dureroase ale capului, tiuitul din urechi, durerile pectorale de tipul anghinei, respiratia scurta, durerile de sale, amortelile sau furnicaturile, dispar toate, rapid si usor.
De fapt, usturoiul pare sa satisfaca toate cerintele unui agent terapeutic perfect pentru reducerea tensiunii sangvine:
1. Este absolut sigur.
2. Nu are efecte ulterioare negative; nu s-a gasit nici o limitare a dozajului.
3. Tensiune sangvina se reduce treptat - într-o perioada de timp - fara nici o cadere neasteptata care ar putea soca organismul!
4. Nu intervine asupra celorlalte medicamente pe care le ia eventual pacientul, sub îngrijirea medicului.
5. In aproape toate cazurile testate, a alungat slabiciunile, ametelile, durerile de cap, tiuiturile din urechi, durerile de piept.
6. Se pot obtine bune rezultate,indiferent de vârsta sau de conditie.
7. Este usor de luat, sub forma de tablete fara miros.
Actualmente, tabletele si capsulele cu usturoi, care se gasesc fara reteta la plafarurile de pretutindeni, sunt folosite pe scara larga de medici pentru reducerea tensiunii si alungarea simptomelor acesteia.
Hipertensiunea e extrem de periculoasa fiindca, în primul rând, simptomele ei nu sunt întotdeauna prezente - multi suferinzi nici macar nu stiu ca o au - si în al doilea rând, aproape întotdeauna duce la probleme ale inimii, venelor si arterelor, sub forma de crize cheaguri, hemoragii, blocaje renale, atacuri de cord sau chiar moartea subita, daca nu e controlata.
Totusi, un lucru ar trebui sa fie clar - usturoiul nu este un leac pentru hipertensiune; nu face decât sa coboare tensiunea si efortul impus inimii, venelor si arterelor, plus alte simptome neplacute, care pot reveni când terapia cu usturoi înceteaza. Oricum, folosirea prelungita a usturoiului a tins, în multe cazuri, sa coboare permanent hipertensiunea!
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU DIABET Folosirea usturoiului a redus nivelul de zahar din sângele diabeticilor. Intr-un caz, un om cu diabet avansat aflase de la doctori ca era într-o situatie fara speranta si a fost trimis sa moara acasa, la vârsta de saizeci de ani. La nouazeci de ani, înca mai traia, sanatos-tun. Incepuse sa manânce o combinatie de usturoi, patrunjel si creson. Nivelul zaharului din sânge i-a coborât de la 200 si ceva la 110. Si a continuat sa foloseasca fericit acest remediu, ani de zile. Usturoiul nu vindeca diabetul si nu trebuie folosit fara permisiunea medicului.Dar poate fi un mod util de a coborî nivelul zaharului si, astfel, a controla boala. Surprinzator si interesant, însa, este faptul - consemnat de mai multe ori - ca usturoiul poate reduce nivelul zaharului din sânge la diabetici.
UN ALIMENT BIBLIC TESTAT COMPARATIV CU MEDICATIA ANTIDIABETICA
Usturoiul - desi are o actiune putin mai înceata - este la fel de eficient ca tolbutamida (un medicament oral pentru diabetici) la eliminarea glucozei excesive din sânge. Doamna RB., consumatoare de usturoi, spune: "Recent, mi s-a pus diagnosticul de diabet moderat. Medicul mi-a spus ca, daca nivelul zaharului din sânge nu-mi scadea, trebuia sa iau un medicament oral. Citisem despre modul cum poate usturoiul sa reduca nivelul zaharului din sânge. Asa ca am început imediat sa iau câte o capsula de usturoi de 0,32 gr., pe lânga vitamine si drojdia de bere, dupa fiecare masa. Rezultatul: zaharul din sânge mi-a revenit la normal si nu mi-a mai fost necesar sau prescris nici un medicament.
REÎNTINERESTE FICATUL Principala valoare a usturoiului în tulburarile hepatice consta în puterea sa de a detoxifia bacteriile putrefactive din intestine si, astfel, a ajuta ficatul sa se odihneasca. Este un stimulent dovedit al sucurilor gastrice si ajuta cresterea si vigoarea circulatiei sangvine prin ficat. Se sustine ca o lingurita de usturoi în .amestec cu o lingura de untdelemn de masline sau ulei de soia, luata seara, învioreaza ficatul si îl reîntinerese atât de mult încât pielea de pe trup va straluci de activitate reînnoita. Utilizatorii spun ca e într-adevar o planta miraculoasa.
Daca usturoiul nu e tolerat, cauza consta într-o deficienta a organelor digestive - mai ales a ficatului. Un stomac sau un ficat în stare buna, spune ea, nu se va revolta niciodata împotriva unui element atât de natural si benefic ca usturoiul.
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU CISTITA
Infectiile urinare pot fi dureroase si handicapante. Doamna S.B.. povesteste cum a folosit usturoiul pentru a combate o persistenta infectie a vezicii: "Pentru aceia dintre dumneavoastra care pot suferi de cistita, usturoiul poate fi raspunsul. Dupa ce m-am îmbolnavit de câteva ori, am hotarât sa-mi încerc propriul remediu. Am tocat câte trei catei mari de .usturoi, de trei ori pe zi, i-am pus într-o lingurita si i-am înghitit cu apa. Dupa cinci zile, cistita mi-a trecut. Atât de simplu (...)."
"Am mai avut cistita o singura data, si usturoiul si-a facut efectul din nou. Poate ca merge si pentru infectiile rinichilor. Doctorita mea n-a fost deloc surprinsa, întrucât a avut odata un pacient cu cancer la plamâni care a trait mai mult decât se asteptase ea, si mânca usturoi. Medicamentul minune - chiar merge!"
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU BOLILE DE STOMAC. Luat cu regularitate, usturoiul poate vindeca bolile de stomac si intestine, afirma un reputat cercetator si expert în terapia cu usturoi. Se stie ca allicina din usturoi stimuleaza peretii stomacului si ai intestinelor pentru a secreta enzime digestive. Dar usturoiul luat de persoanele suferinde de asemenea afectiuni trebuie sa fie diluat sau amestecat cu alte mâncaruri, precizeaza acelasi expert. Un mod excelent de a atenua efectele usturoiului este acela de a-l gati, sau a-l combina cu ou si lapte. Totusi, usturoiul nici macar nu e nevoie sa fie mâncat. Se poate folosi în cataplasme sau bai pentru picioare si mâini, spre a calma stomacul. Puterile sale de penetrare sunt atât de mari, încât e absorbit direct prin piele. Folosit în acest mod, are o eficacitate declarata de nouazeci si cinci la suta.
Din cele mai vechi timpuri si pâna în prezent, usturoiul a fos laudat în întreaga lume pentru eliminarea gazelor, a crampelor si a simptomelor de inflamare.
TOATE SIMPTOMELE AU TRECUT
S-au înregistrat rezultate miraculoase, care au fost catalogate si consemnate amanuntit, dupa cum urmeaza: îngreunarea de dupa masa a fost înlaturata complet în cincisprezece cazuri si usurata partial în sase cazuri din douazeci si cinci - dintr-un total de 84% eficacitate! Râgâielile au disparut complet în treisprezece cazuri, si partial în noua - din douazeci si cinci - la un total de 88% eficacitate! . Flatulenta a disparut complet în douazeci de cazuri din douazeci si cinci - un total de 80% eficacitate! Colicii cu gaze au disparut complet în treisprezece cazuri si s-au usurat partial în opt - la un total de 84% eficacitate!. Greturile au disparut complet în sase cazuri din opt - pentru un total de 75% eficacitate! Se raporteaza ca usturoiul nu aduce numai o usurare temporara, ci eliberarea permanenta de aceste dezordini gastrice. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca usturoiul e u carminativ care poate fi folosit în cazurile de flatulenta si colici, pentru a elimina gazele din stomac si intestine si a diminua crampele dureroase.
CUM SE POATE FOLOSI ACEST ALIMENT BIBLIC PENTRU A CALMA DIGESTIA
Ca uz extern, usturoiul se poate folosi în cataplasme sau bai de picioare si de mâini. Intern, usturoiul maruntit poate fi luat cu miere, înainte sau dupa mese (folositi o jumatate de catel). De asemenea, usturoiul se poate folosi sub forma de tablete sau capsule.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU CONSTIPATIE. Un reputat cercetator si expert în terapia cu usturoi declara ca persoanele care sufera de constipatie îsi pot gasi usurarea mâncând cu regularitate cantitati moderate de usturoi, amestecate cu ceapa, lapte sau iaurt. Allicina din usturoi, afirma el, stimuleaza miscarile peristaltice ale peretilor intestinali si, în acest mod, produce mobilitatea scaunului.
REMEDIUL ALIMENTAR BIBLIC PENTRU DISPARITIA IMEDIATA A ARSURILOR SI DURERILOR DE URECHI.
Doamna LC. spune: "Timp de un an, am folosit ulei de usturoi pentru
durerile de urechi. L-am vazut facând minuni în zece-cinci-sprezece minute de la spargerea unei capsule cu ulei de usturoi, turnata în ureche si retinuta cu un tampon de vata. Le-am spus prietenilor si rudelor cât de repede îmi trece durerea si toti sunt gata sa jure! - Sora mea avea o infectie a urechii interioare si toata noaptea plângea de durere. Mi-a dat telefon la ora patru dimineata, în lacrimi. Sotul ei a venit si a luat putin ulei, iar durerea i-a trecut în cincisprezece minute. De asemenea, am descoperit absolut întâmplator ca arsurile sunt ajutate prin frectie cu ulei de usturoi pe locul ars. Durerea trece aproape imediat dupa aplicare si masarea arsurii. Nepotul meu s-a ars destul de grav la mâna, pe plita electrica. Dupa ce i s-a aplicat ulei de usturoi, a fost foarte usurat si a dormit toata noaptea fara sa se plânga.
LEACUL ALIMENTAR BIBLIC A VINDECAT MULTE URECHI CARE TIUIAU
Doamna N.V. spune: "Am descoperit un remediu foarte simplu si ieftin pentru slabirea auzului si tiuitul urechilor (...). Urechile îmi sunau atât de tare încât abia mai auzeam. Acum trei ani, am citit: -Se spune ca un strop de suc de usturoi pus în ureche face bine la auzul cu probleme. Am încercat, cu rezultate miraculoase ; începeti aplicând formula cam de trei ori pe saptamâna si, pe masura ce starea vi se amelioreaza, puteti reduce dozajul. Eu o folosesc în prezent cam o data la o saptamâna sau, la zece zile si rezultatele bune se mentin."
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PROBLEMELE NASULUI SI ALE GÂTULUI
Usturoiul e cunoscut de mult timp ca antiseptic miraculos în cazurile care implica infectii la ochi, urechi, nas si gât. Daca se ia o bucata de usturoi în gura, la începutul unei raceli, pe partea dintre dinti si obraz, raceala va disparea în câteva ore sau cel mult o zi.
De asemenea, usturoiul are efect curativ asupra bolilor cronice ale organelor respiratorii superioare, absorbind toxinele - ceea ce e valabil si pentru inflamatiile cronice ale amigdalelor, glandelor salivare si glandelor limfatice învecinate, empiemele sinusurilor maxilare, faringitele si
laringitele grave si alte boli. De exemplu: aceasta miraculoasa planta vindecatoare face ca dintii slabiti sa prinda din nou radacini si înlatura tartrul! Are efect curativ asupra cataractei si inflamarii canalelor lacrimale! Va doare urechea? înfasurati planta în putin tifon si introduceti-o î canalul exterior al urechii! Va doare capul? Usturoiul e aspirina naturii, dilatând venele si arterele pentru a elimina congestia. Stoarceti putin suc de usturoi într-o lingurita de miere (este un vechi remediu al pieilor-rosii!). Stranutati, aveti nasul înfundat sau va chinuieste alergia? încercati putin usturoi tocat, înghitit cu apa. Se spune ca, în asemenea cazuri, usturoiul face minuni!
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC ALUNGA IMEDIAT RACELILE SI DURERILE DE GÂT
Usturoiul actioneaza mai repede decât vitamina C la vindecarea racelilor. Daca se tine un catel de usturoi în gura, raceala va disparea în câteva ore, maximum o jumatate de zi. Nu va ustura deloc, daca nu îl mestecati. Doar razuiti-l cu dintii, din când în când, pentru a elibera câte putin suc. (Daca usturoiul e prea tare, încercati cu unul dintre verii sai mai blânzi, ca usturoi-dulce, Alium schoro-doprasum - sau prazul.) în acest mod, o durere de gât se poate opri în câteva minute (merge chiar si pentru temutele dureri de gât care sunt simptome ale difteriei!). Am descoperit ca reuseste de fiecare data - si e mult mai de nadejde decât vitamina C, care poate sa dea rezultate sau nu si, adeseori, nu face decât sa amâne inevitabilul. Usturoiul asigura o vindecare permanenta, nu doar temporara. Usturoiul, planta întineririi miraculoase, s altele ca urzicile (Urtica sp.), hreanul (Armorada rusticana) si boabele de soc (Sambu-cusnigra) - toate sunt alimente biblice celebre pentru capacitatea lor de a usura simptomele alergice. Socul, de exemplu, contine doi compusi activi contra virusilor de gripa. Indicam în acest sens ceaiul din boabe de soc. Ceaiul de urzici-vii (Urtica dioica) are un lung istoric de tratament contra tusei (inclusiv a tusei convulsive) si a racelilor, curgerilor de nas, congestiilor de piept si bronsitelor. Radacinile sau frunzele de urzici, folosite în suc sau ceai, erau medicamente sigure si nepericuloase pentru a deschide tuburile si caile din plamâni ; urzica e o antihistamina puternica. Nimic nu este mai dramatic decât vindecarea de alergie si guturai pe care o asigura frunzele de urzica, încercati doua lingurite de frunze uscate si congelate la o ceasca de apa clocotita. Puneti la asezat pâna se raceste, îndulcit dupa gust. Hreanul - folosit de evrei secole de-a rândul ca simbol al celor sapte ierburi amare de Pasti are o îndelungata reputatie de muco-kihetic. Altfel spus, are capacitatea de a dilua flegma sau mucusul, usurându-i astfel eliminarea din sistem. Nimic nu se compara cu o lingurita de hrean proaspat pentru a curata sinusurile. Doza zilnica e necesara numai pâna când cedeaza simptomele alergici, în continuare, nu mai e nevoie decât de câteva lingurite de hrean pe luna, pentru a preveni un nou atac de alergie.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PROBLEMELE FEMEILOR . Bufeuri de febra? Incercati usturoiul. Depresie? Puneti putin usturoi în salata. Iritabilitatea, anxietatea, greturile, migrenele, oboseala sau agitatia, balonajul abdominal, umflarea extremitatilor, ametelile, tulburarea vederii, umflarea si sensibilizarea dureroasa a sânilor, crampele, anemia, problemele tiroidiene - toate au fost rezolvate de usturoi sau de substantele pe care le contine usturoiul. Emenagog dovedit, stimuleaza menstruatia. Este un remediu milenar pentru problemele femeilor.
Astazi, stim ca posibilitatea usturoiului de a mari absorbtia de vitamina B-l în organism poate fi de o valoare extrema pentru alungarea greturilor matinale, a tensiunilor premenstruale si a multor alte probleme. Medici de renume au constatat ca usturoiul combate febrele, iritabilitatea, insomnia, palpitatiile, frisoanele, mâncarimile, obezitatea, leucoreea, artrita si multe alt maladii. Desigur, usturoiul se gaseste si sub forma de pudra, pastile sau capsule, la majoritatea plafarurilor si a farmaciilor specializate în Plante medicinale. Ceaiul se prepara doar amestecând o lingurita de praf într-o ceasca de apa fierbinte, adaugând miere dupa gust. Sau o cantitate mica, maruntita într-o lingurita de miere, poate fi inghitita cu apa înainte de mese.
REMEDIUL ALIMENTAR BIBLIC PENTRU EXCRESCENTE DUREROASE SI SPASME LA COLON . M.V ., medic stomatolog, relateaza ca timp de zece ani si-a facut tratamente cu raze X si radiu pentru a eradica niste excrescente urâte ale pielii care-i tot reapareau, cu toate ca un medic îi spusese ca erau benigne. La aplicarea uleiului din aceasta planta uluitoare, usturoiul - care-i vindecase spasmele la colon - umflaturile dureroase de pe fata i-au disparut complet. Prima oara a încercat formula pentru o excrescenta de lânga ochi. A aplicat cu regularitate ulei de usturoi - di capsule - si în circa o luna umflatura a disparut. A doua oara, a încercat-o pentru o excrescenta din plantatia parului, care crestea rapid, atingând chiar marimea unei monede de zece centi când si-a dat seama prima oara de existenta ei. Din nou, uleiul de usturoi a vindecat-o vazând cu ochii. Aceste excrescente, spune el, erau cauzate de niste arsuri solare grave, iar radiologul care i le-a diagnosticat l-a sfatuit sa le usuce cu ajutorul alcoolului - pe care l-a încercat timp de doua, trei luni, fara succes. "Si sa te mai miri", comenteaza el, "ca ne intereseaza declaratiile despre usturoi si cancer? Chiar daca nu erau maligne, aceste excrescente s-ar fi putut cu siguranta dezvolte în acel sens, având în vedere antecedentele mele medicale. Si, categoric, nu s-au vindecat pâna nu am aplicat usturoiul.Mai mult, erau urâte si dureroase. Speram ca aceasta experienta a noastra sa se dovedeasca utila si pentr altii. Tratamentul e inofensiv si, în cazul nostru, s-a dovedit cum nu se poate mai benefic.
LEACUL ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PICIORUL ATLETULUI .Ani de zile, Sorin V. a suferit în tacere din cauza unui parazit sau fungus pe care-l luase de pe dusumeaua uda a unui vestiar. Degetele de la picioare i se înrosisera, se cojeau si îl dureau. Calcâiul si talpa erau înasprite de mii de mici perforatii uscate. Picioarele i se roseau insuportabil si se jena sa se descalte. Avea arsuri, mâncarimi si dureri. ,
Când toate medicamentele s-au vadit neputincioase, usturoiul s-a dovedit ca e un leac sigur pentru piciorul-atietului. Metoda de fata consta în a întinde putin usturoi proaspat zdrobit peste zona afectata. Va da o senzatie de
caldura, pentru cam cinci minute. Trebuie sa ramâna pe piele timp de o jumatate de ora. Apoi, piciorul se spala cu apa simpla. Repetati procedeul o data pe zi, timp de o saptamâna, si adio afectiune. (Daca pielea arde, luati imediat usturoiul spalati cu apa si încercati din nou mai târziu, cu suc de usturoi diluat în apa, pâna gasiti o mixtura care sa nu arda, întrucât excesul de usturoi poate agrava boala.) Pentru a preveni reaparitia infectiei, fierbeti-va ciorapii.
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU ARTRITA, REUMATISM SI NEVRALGIE
Remediile cu usturoi pentru artrita includ folosirea lui ca tonic sau frectii cu ulei vegetal obisnuit în care s-a prajit usturoi. Se spune ca un tonic simplu, preparat din usturoi maruntit într-o lingura de miere, luat la masa pe o perioada de timp, poate face minuni pentru a alunga durerile si suferintele, mai ales în cazuri de sciatica si guta. Un om de stiinta indian declara ca uleiul extras din usturoi a avut întotdeauna mare succes în bolile paralitice si reumatice. Un alt medic afirma ca durerea partilor reumatice poate fi mult usurata frecându-le cu usturoi. "Da rezultate excelente", sustine el. Un alt savant de frunte si expert în terapia cu usturoi declara ca, luat intern, usturoiul calmeaza rapid durerile reumatice si nevralgice.
CUM AU VINDECAT ALIMENTELE BIBLICE UN BRAT USCAT! In cartea sa, Despre oameni si plante, renumitul specialist francez Maurice Messegue descrie o pacienta, Anne-Marie M., de nouasprezece ani, care se nascuse cu un brat mai scurt, uscat, care niciodata n-a crescut prea mult, nu-i folosea la nimic si a ramas îndoit peste piept. Nu simtea nimic cu bratul (decât pe timp ploios, când o dureau oasele) si nu si-l putea misca. Consultase multi medici, dintre care nici unul nu-i putuse rezolva problema paraliziei si a estropierii de crestere. Aceasta era o problema noua pentru Messegue, care a diagnosticat atrofia ca un gen de rahitism. Cel mai important ingredient din remediul sau, declara el, era un aliment tamaduitor simplu - varul aproape identic si mai blând al usturoiului - ceapa ("continutul ei de sulf o face foarte eficienta împotriva reumatismelor") . Alte ingrediente includ lamâita, urzica-vie, brusturele mare s patrunjelul - toate, alimente tamaduitoare din Biblie discutate în aceasta carte la paginile 82,131,220,222,250 - ca diuretice, pentru a elimina toxinele (de asemenea, spune el, ceapa - Allium cepa -este "un diuretic destul de puternic pentru a-1 fi vazut eliberând rinichii bolnavilor de uremie"). Paducelul, un aliment vindecator din Biblie discutat în Capitolul 11, si mugurii de tei, au fost recomandati ca sedativi usori. Musetelul comun, un alt aliment vindecator din Biblie discutat la pag. 4142, a fost folosit pentru a calma nervii. Pentru atrofie, a folosit coada-calului (Equisetum maximum) într-o prisnita de varza, un aliment tamaduitor biblic, si creson, una dintre ierburile amare de la Cina cea de Taina. Acest gen de cataplasma a actionat miraculos asupra unor animale care abia se mai puteau tine pe picioare. Urma sa le foloseasca numai în aplicatii externe, sub forma de cataplasme si bai de mâini si picioare. Trei lun mai târziu, fata a revenit, vindecata în mod miraculos! A întins mâna. "Priviti!" a exclamat ea si a luat cu mâna o foaie de hârtie de pe masa. "Sunt atât de fericita!" a strigat "E asa de minunat, ca nici nu-mi vine sa cred (...)."
Un martor sceptic a întrebat: "Vreti sa spuneti ca înainte nu va puteati misca,bratul si mâna? Iar acum puteti?" "Exact", a raspuns ea si, ca s-o dovedeasca, l-a ciupit de mai multe ori: întâmplarea a aparut în toate ziarele din Paris. Parintii lui Anne-Marie au spus ca era un miracol. Numai medicii care o tratasera fara succes au refuzat sa creada. "Nu se poate face nimic", a spus unul. "Corectarea diformitatilor congenitale e mai presus de puterea oricarui medic."
miercuri, octombrie 13
CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME
marți, octombrie 12
Istoria medicinii, pe scurt
1000 d.Hr. - Radacina asta e pagana, mai bine spune rugaciunea asta
1850
d.Hr. - Rugaciunea e superstitie, mai bine bea potiunea
asta
1940 d.Hr. - Potiunea asta e facuta din untura de sarpe, mai bine ia pastila asta.
1985 d.Hr. - Pastila asta nu e eficienta, mai bine ia antibioticul asta
2000 d.Hr. - Antibioticul e artificial. Ia si mananca radacina asta....
_____________________________________________________________________
vineri, octombrie 8
natura
publicat in ziarul " Listin diario " , in Santo Domingo , cu o luna
in urma. Citind acest articol , nu credeam in ceea ce scria acolo.
Acest remediu este a unui calugar franciscan , din Belén ( Brazilia )
, pe nume Fray ( calugarul ) Romano, de origine braziliana .
Actualmente , este profesor la Seminariul din Belén. El zicea : " Eu
tratez Cancerul si fiecare persoana poate sa o faca , fara sa faca
miracole , doar aplicand produsele pe care le produce Natura . Inainte
de a va da reteta , vreau sa va spun despre experienta mea personala
asupra Binecuvantatei Retete . Stiu diverse persoane care s-au
vindecat , dupa ce au baut remediul ( persoane carora li s-a dat doar
1 luna de trait , avand diverse tipuri de cancere terminale ) .
Dupa cunoasterea virtutilor acestui remediu total natural , mi-am
propus sa fac sa circule , prin Internet, ptr. ca fiecare persoana
care are un prieten , parinte, ruda cu aceasta teribila boala , sa-si
poata prepara singur remediul si apoi sa il bea . O sa vedeti
rezultatul chiar in saptamana in care ati inceput sa il luati , este
ceva ce lucreaza rapid .
Reteta pentru curarea CANCERULUI :
1. 1/2 sau 1 kg .de miere de albine .
2. 2 frunze mari sau 3 frunze mai mici de Aloe Sábila ( Vera )
3. 3 linguri de Cognac , Whisky sau Tuica ( ca dilatator ) .
Se sterge praful de pe frunze si spinii se indeparteaza . Apoi ,
planta se taie in bucati mici. Astfel taiata planta, se introduc
toate elementele intr-un mixer si se mixeaza, pana se face o pasta
vascoasa. Astfel se poate deja intrebuinta.
Se poate pune in frigider sau lasa afara, dupa dorinta fiecaruia.
NU TREBUIE SA SE SCOATA PARTEA EXTERIOARA A FRUNZEI SI NICI SA NU
SE TREACA PRIN SITA ACEST REMEDIU !!!
Calugarul Romano ne da sfatul ca trebuie luata 1 lingura mare de
3 ori pe zi , cu 15 minute inainte de fiecare masa. Aceasta cura
trebuie sa dureze cel putin 10 zile si numai daca analizele arata ca
nu ati avut rezultatul scontat, se mai poate repeta inca de 4 ori,
pana la remiterea totala. Pot apare abcese ale pielii, dar acest fapt
este un simptom bun si nu trebuie sa ne ingrijoram.
Daca dupa prima parte a tratamentului (10 zile) nu se vad
rezultatele dorite, sa repetam tratamentul, dupa ce s-au facut
examenele respective ca sa vedem daca tumoarea nu a cedat, sa mai
facem inca pana la 4 tratamente (a cate 10 zile), pana la vindecarea
totala.
De 6 ani, calugarul a folosit acest remediu, gratuit, cu
rezultate optime. A tratat zeci de persoane in Belén si imprejurimi.
El zice ca nu doar trateaza Cancerul, ci si il previne.
Trateaza cancerul de piele, de creier, de plamani, de prostata, leucemia.
De asemenea, povesteste ca a tratat o calugarita tanara, de numai
29 ani bolnava de scleroza. Cel ce doreste o marturie a unei
persoane care s-a vindecat de cancer pulmonar, il poate contacta pe
dl. Fausto Pimentel, in Santo Domingo , la telefonul : ( 809 )
247-2316 . Acest domn a publicat ceea ce a scris mai sus, ca o
multumire pentru viata, desi i se dadusera doar cateva zile de trait .
As vrea sa mentionez (nu eu , ci cel ce scrie articolul) , ca nu
se trateaza doar cancerul, ci este si un restaurator al celulelor
naturale si intareste sistemul nostru imunitar .
joi, octombrie 7
Cimilitura
asistentul lui.
A batut la prima usa intalnita si i-a spus proprietarului:
- Uite, eu sunt colectionar de broscute. Daca imi aduci o broscuta, am
sa iti dau pe ea 10 euro.
Taranul a fugit repede in padurea din spatele casei si a luat o broscuta.
I-a dat-o investitorului, si-a luat cei 10 euro si le-a spus vecinilor
despre ce afacere a facut. A doua zi, fiecare taran s-a dus la
investitor cu cate o broscuta, pe care a vandut-o cu 10 euro.
Dupa cateva zile, investitorul le-a spus satenilor:
- Vad ca afacerea merge. De azi, pentru fiecare broscuta am sa va
platesc cate 20 de euro.
Taranii au dat fuga in padure, au cules broscute si le-au predat
pentru 20 de euro/bucata, investitorului.
Dupa alte cateva zile, acesta s-a intors in tara sa, presat de
afaceri, lasandu-l pe asistent cu broscutele, urmand ca el sa se
intoarca dupa cel mult o saptamana.
Inainte de a pleca, le-a spus:
- Dragii mei, sunt nevoit sa ma intorc urgent in tara.
Va promit insa ca la intoarcere am sa cumpar de la voi broscutele cu
60 de euro bucata. Si a plecat, in uralele satenilor fericiti de
pleasca ce a dat peste ei.
A doua zi, asistentul investitorului a adunat satenii si le-a spus:
- Fratilor, m-am gandit la o afacere pentru voi.
Seful meu se va intoarce peste doua saptamani si va va plati cate 60
de euro/broscuta. Daca vreti, vi le vand eu inapoi pentru 35 de euro
bucata, iar voi le veti vinde cu 60. Profitul vostru va fi frumusel.
Ce spuneti?
Satenii, s-au adunat la sfat si au decis ca o asa afacere nu mai prind
ei degraba. Au pus mana de la mana, s-au imprumutat pe la cunoscuti,
pe la banci, care pe unde a putut, si au cumparat broscutele inapoi cu
35 de euro bucata.
Asistentul investitorului a luat banii, a plecat dupa seful sau, iar
pe sateni nu i-a mai cautat nimeni, niciodata.
Au ramas cu banii dati, cu imprumuturi scumpe la banci si fara sa
detina niciun activ in plus fata de ceea ce aveau inaintea afacerii.
Aceasta este povestea crizei, pe intelesul celor care nu au deprins
cotloanele businessului bancar.
-
Adio, Chiorule! - de Corneliu Vadim Tudor
Fă-i chemare lui Băsescu
Pîn' la toamnă s-o mierlească
Să nu se mai chinuiască.
Să-l vedem pe catafalc
Fardat cu pudră de talc.
Să-l vedem cu floarea-n gură
Lecuit de băutură.
Ia-l, Nea Nicule, la tine
Că ne face de ruşine.
Planeta rîde de noi
N-a văzut aşa gunoi!
Era pînă şi Rîmaru
Mai normal ca Marinaru!
Monstrul de Idi Amin
A fost parcă mai creştin.
Plînge specia umană
De-o astfel de lighioană.
Totul e urît la el:
Nume, faţă, cerebel.
Zici Băse - zici Butan Gas
Lumea se ţine de nas.
Nume stupid şi jenant
(Trece cu deodorant).
Doamne, ce păcat plătim
Şi ce blestem ispăşim?
Ne-ai dat o caricatură
Un beţiv spurcat la gură.
Nici măcar nu e român
Ci os de tătar păgîn.
Acu' zici că a crăpat
Mitocanul Cur Pictat
Dar uite-l c-a înviat!
Fiindcă-i posedat de draci
(Neam de vechi aurolaci!)
Hai, Nea Nicu, nu fi rău
Cheamă-l tu la pieptul tău
Şi bagă-l cu capu-n smoală
Pînă o să dea în boală.
Dacă cere de băut
Dă-i, Nea Nicule, un şut.
Dacă cere o ţigară
Vîră-i o sîrmă în nară.
Iar dacă vrea şi gagici
De-Andreea Pora ce zici?
Pentru un aşa nebun
Şi iadul este prea bun.
Deci, ne-am înţeles, Nea Nicu?
Scapă-ne tu de limbricu'
De ciuma portocalie
(Nu sînt mulţi, numai fo mie).
E o ură în popor
Cruntă împotriva lor.
Românii, dac-ar putea
Pur şi simplu i-ar linşa!
Acest an, 2010,
Veţi vedea ce se petrece:
Chiorul va crăpa-n spital
Sau aruncat la canal!
marți, octombrie 5
ALBUSUL DE OU
La un curs de pregatire pentru pompieri, acestia au fost invatati ca,
atunci cand se produce o arsura, fie ea cat de extinsa, primul ajutor
este sa pui partea afectata sub apa rece curgatoare, pâna cand se mai
racoreste stratul de piele ars si apoi sa aplici un albus de ou, batut
usor spuma, numai ca sa fie mai usor de aplicat.
O femeie a pus la fiert un vas cu apa; când a luat oala care fierbea,
i-a sarit apa fierbinte pe mâna si i-a ars o mare parte de piele. A
bagat mâna imediat sub jet de apa rece, destul timp ca sa nu mai simta
caldura initiala, cu toate ca durerea era ingrozitoare. Apoi, a spart
doua oua, a separat albusul, l-a batut putin si l-a pus pe mâna. Mâna
ei era atat de arsa, ca pe masura ce punea albusul pe piele, pielea se
usca si ramânea o pelicula care apoi se intarea si care era de fapt
colagen natural.A durat cel putin o ora aplicând strat dupa strat
albusul pe mâna.Mai târziu, nu a mai simtit durerea si în ziua
urmatoare abia mai avea o urma rosie-maronie, acolo unde se arsese. De
unde crezuse initial ca va ramâne cu o cicatrice oribila, spre
surprinderea ei, dupa 10 zile, nu mai avea nici o urma !!! Nici
culoarea pielii nu s-a schimbat; acea parte arsa s-a r ecuperat total,
datorita colagenului existent în albusul de ou, care în realitate,
este o placenta si este plina de vitamine.
MEREU POATE FI CINEVA CARE SA AIBA NEVOIE DE ACEST MESAJ. TRANSMITE-L
SI ALTORA !!!!
Un popor care înjură şi bate
Românii de azi înjură cumplit. Bătrânii nu înjurau. Obiceiul e luat în
mare parte de la ţigani. Popoarele cu bună creştere nu cunosc
înjurăturile.
La o lecţie de etnografie, unde se vorbea de teatrul turcesc şi de
măscărici (karaghioz), profesorul Luschan a pomenit şi de înjurăturile
româneşti. Le găsea extraordinare şi cu neputinţă de tălmăcit). Se
înţelege, romanii, care erau de faţă, au plecat ochii în pământ. Dar
adevărul e că nu totdeauna poporul nostru a avut obiceiul acesta
grozav. Bătrânii din vremea când biserica era într-adevăr "Casa
Domnului", iar omul îşi pregătea din vreme până şi cămaşa cu care avea
să se îngroape, nu cunoşteau sudălmile şi alte vorbe spurcate. Când
vreun moşneag se supăra pe cineva, vorba cea mai aspră era: Du-te la
tătarii! Ce tătării făcuşi?
Fireşte, nici pe atunci nu erau toţi stâlpi de biserică. Alături de
cuvinte blajine, se auzeau şi altele mai aspre. Dar cei care le
spuneau nu erau "oameni acătării", ci "spurcaţi la vorbă", "modorani",
"lăieşi", "cioare pulpese"... iar gura lor era "curată ca un cuib de
pupăza"... Erau, adică, nişte blestemaţi, de care cucernicii noştri
strămoşi se mirau că-i mai "rabdă pământul".
De la o vreme însă, pupezele s-au înmulţit, iar astăzi sunt multe de
tot. Când ar pricepe un suedez, danez, norvegian, elveţian, francez,
german, englez sau alte naţii binecrescute, ce înţeles au zecile şi
sutele de înjurături care se aud pe la noi pe toate cărările, ar
rămâne trăsnit. E destul să le scrie cineva pe hârtie şi se
îngrozeşte.
Întrebarea e: cum de s-a ticăloşit până într-atât poporul nostru?
Dacă ţinem seama de cuprinsul înjurăturilor, se vede numaidecât că
pecinginea asta am luat-o din atingerea societăţii turco-levantină -
dovadă e teatrul scârnav al karaghioz-ului. Iar cei care au lăţit
îndeosebi molima au fost ţiganii. Avem mărturii sigure că în epoca
fanariotă şi chiar mai târziu, ţiganii curţilor boiereşti umblau la
sărbătorile de iarna din casă în casă cu Paiaţa - un fel de teatru de
păpuşi - şi "cu perdea" şi "fără perdea", împrăştiau în auzul tuturor,
spurcăciunile imaginaţiei lor greco-turceşti şi ţigăneşti, atât de
bogată în perversităţi şi vorbe neruşinate. Când ţiganii au fost
dezrobiţi şi aşezaţi prin sate, cu ocazia împroprietăririi lui Cuza,
molipsirea s-a întins mai departe.
Dar e treaba etnografiei să arate cu de-amănuntul cum şi când năravul
înjurăturilor s-a răspândit asupra neamului nostru. Pentru noi, lucrul
de căpetenie e că poporul românesc înjură azi cu o adevărată pornire.
Pentru un lucru de nimic, înjurătura e gata. Ce auzi la munca
câmpului, în piaţă, prin fabrici, la cazărmi şi chiar în preajma
şcolilor şi a bisericilor te înmărmureşte. Până şi în împrejurări
grele când ai crede că fiecare cuvânt trebuie să fie cântărit, românul
tot n-a isprăvit cu înjurătura şi cu vorbele rele.
Cum de a ajuns poporul nostru aşa de buimac? Şi ce mai poţi aştepta de
la omul care, de dimineaţa până seara, nu mai conteneşte cu blestemele
ori cu sudălmile, şi căruia nimic nu i-a rămas neînjurat de la
"Dumnezeirea, Dumnezeului Dumnezeilor... până la cruce, arhanghel,
anfură, icoană, botez, parastas, grijanie".... şi tot ce poate avea
fiinţă, între cele văzute şi nevăzute? Nu cumva năravurile astea atât
de greţoase sunt şi ele de vină pentru urgia care a căzut asupra
noastră).
E vădit lucru că astfel de apucături îşi au urmările lor în viaţa unui
popor. Ceea ce faci mereu devine sistem.
Bătaia, de pildă, e privită la noi ca un fel de lege. Calul e înteţit,
la călărie cu biciul; juncanii sunt puşi la jug cu de-a sila, sub
ameninţarea prăjinii, furcii, toporului, iar celelalte dobitoace
dimprejurul casei sunt domestice numai cu numele: câinele e toba
bătăilor - nu zăboveşte odată în calea stăpânului, fără să se aleagă
cu o lovitură de picior ori cu o scurtătură de lemn, care îl face să
fugă în trei labe; pisica de asemenea: se ţine numai cu zilele; găina,
raţa, gâsca... sunt veşnic zburătăcite. Aşa că între om şi
vieţuitoarele dimprejurul gospodăriei stă veşnic legea băţului. Folos
mult şi cât mai puţină îngrijire... asta pare a fi socoteala cea mai
bună pentru mulţi dintre locuitorii satelor noastre. Iar când bietul
dobitoc nu mai poate birui foamea, se învaţă şi el nărăvaş: boul sare
gardurile în grădinile cu semănături; găina scurmă straturile; câinele
colindă cuibarele; pisica mănâncă puii, iar vitele de ham rabdă până
cad sub greutatea poverilor ori se sălbăticesc şi capătă obiceiuri
rele: boul se lasă pe tânjeală, calul capătă meleac, se sperie, zvârle
ori muşcă...
Ce urmează de aici? Mai întâi, o însemnată pagubă materială. Am auzit
ca tăbăcarii străini plătesc mai puţin pieile vitelor noastre, fiindcă
au prea multe dungi şi locuri slabe de pe urma veşnicei bătăi a
bietelor dobitoace de muncă! Nici că se poate mai grea mărturie în
faţa lumii întregi! Cât despre lipsa de chibzuinţă a unei astfel de
purtări, aceea întrece toate marginile; căci a bate calul ori boul,
când greutatea e prea mare şi n-o poate urni din loc, e tot atât de
nerod lucru, ca şi cum ai bate pietrele din drum. Atâta numai, că la
nătângie, se mai adaugă si cruzimea, - deci paguba morală.
Totuşi, obiceiul e obicei. Chiar cei care nu bat, înjură şi blestemă:
Hi, haram! Hăis, boală! Ho-chi, pastramă! mânca-te-ar lupu' să te
mănânce! Da-r-ar gălbeaza, tăunii, splina, holera, ciuma, dalacul!...
Toate plăgile Egiptului sunt chemate asupra vitelor, başca de sudălmi
şi bătăi cu ghiotura. E atât de încredinţat românul de binecuvântările
bătăii, încât are şi o vorbă: bătaia-i din rai! De aceea, sistemul nu
se mărgineşte la vite, ci trece şi la om.
Mai întâi, trebuie bătută femeia: "muierea nebătută - ca moara
neferecată". Apoi trebuie "scărpinaţi" copiii şi cine se mai întâmplă
sub acelaşi acoperiş, căci "unde dă tata, creşte carnea...!". Aşadar,
bătaia ridicată la înălţimea unui principiu! Un cântec de nuntă spune
miresei aceste ademenitoare cuvinte: Pe unde stau florile / Cum or să
stea palmele!... Iar de la o muncitoare văduvă, am auzit odată un
cuvânt de un umor cu neputinţă de uitat: Săracul bărbatu-meu! Dumnezeu
să-l ierte... Când mă bătea, nu da niciodată cu mâna goală...
Ţi-ar veni să râzi, dacă n-ar fi acelaşi timp covârşitor de tristă
inconştienţa acestui obicei sălbatic. Şi-ţi stă mintea în loc, când
afli că lipsa bătăii e privită uneori chiar drept semn că lipseşte
dragostea dintre soţi! De aici lauda femeii cu vânătăile şi fala
bărbatului că-şi pecetluieşte nevasta, bătând-o uneori în curte ori pe
drum, ca să-l vadă şi alţii...
Fireşte, aşa ceva se petrece, de obicei, când bărbatul e "aghezmuit"
şi numai pe treapta de jos, unde omenia se schimbă în ţigănie. Cât
priveşte pe modorani şi lăieşi, la unii ca aceia, bătaia deşteaptă în
suflet chiar un fel de sentiment estetic. Buşelile n-au haz decât cu
larmă şi ţipete, sa audă tot cătunul: iar răfuiala în stil curat
ţigănesc e atunci, când cei încăieraţi zvârl unul în altul nu numai cu
bolovani, ci chiar cu propriii lor copii...
Faţă de atâta cădere, s-ar fi cuvenit ca îndată ce am scăpat de jugul
turcesc şi am început a ne dezmeteci din paragina în care cufundaseră
fanarioţii şi alţi străini ţara, să fi alungat mai întâi bătaia din
obiceiurile noastre. Gârbaciul turcesc, knutul muscălesc, palcile,
butucul şi celelalte unelte de chin ar fi trebuit să lase in sufletul
românului o scârbă veşnică faţă de cei cu purtare mojicească.
Dar molima sufletelor se lecuieşte mai greu decât toate bolile
trupului. Şcoala, care ar fi trebuit să ne lumineze, s-a sprijinit şi
ea la început tot pe bătaie. La şcoala din satul S., vergile erau
nelipsite din fereastră. Cele de salcie - calea valea -, erau insă
unele de mesteacăn, mlădioase ca biciul şi tari ca sârma. Însă cele
mai cumplite erau cele de prun: noduroase şi grele ca fierul. Sărace
mâini! Sărace degete spintecate pentru greşeli mărunte, pe care un
învăţător cu inimă de părinte le-ar fi îndreptat zâmbind! Să păzească
Dumnezeu şi pe duşmani de şcoala hingherească prin care au trecut
mulţi din generaţia mea, care visăm şi azi la ceasurile acelea de
nesfârşită tristeţe.
Cât despre oştire, acolo cel puţin bătaia era în regulamente. Soldaţii
trebuiau aşezaţi în şir, ca un gard împrejurul vinovatului aşternut la
pământ. Doi îl ţineau de cap, doi de picioare, iar alţi doi se aşezau
cu vergile de o parte şi alta, lovind pe rând: pac-pac, pac-pac...
până ce ţâşnea sângele, iar carnea se făcea piftie.
- Valeo, domnule căpitan! Iartă-mă, domnule căpitan!... De la o vreme,
glasul se înmuia: cel leşinat era ridicat şi dus pe sus în dosul
rândurilor.
E drept că sălbăticia asta se întâmpla odinioară şi în alte ţări.
Bastonada franceză, knutul rusesc, stroiul şi alte mijloace de chin,
erau până nu demult metode recunoscute în educaţia militară. Atâta
numai că alţii s-au dezbărat mai devreme de astfel de obiceiuri.
Ştim apoi că pentru ucigaşi s-a păstrat în unele ţări chiar pedeapsa
cu moartea; pe cei greu vinovaţi îi închid pe viaţă, iar cei
îndărătnici sunt pedepsiţi cu bătaia în faţa lumii, ca să-i
copleşească ruşinea şi să se îndrepte. În şcoală însă, în oştire şi
chiar în viaţa casnică, bătaia e osândită peste tot. Şi nu numai faţă
de oameni, dar şi faţă de dobitoace. Cine ar îndrăzni în: Elveţia,
Norvegia, Suedia, Olanda şi alte ţări luminate să bată boul sau calul
cu care se slujeşte la muncă? Unde se pomenesc pe acolo blesteme şi
vorbe de ocară, cum e: boală, haram şi multe altele, care se aud la
noi pe toate cărările? Dimpotrivă, e o plăcere să vezi aiurea ce nume
de mângâiere (nume de flori şi nume omeneşti) se dau vitelor şi ce
purtare blândă au oamenii faţă de ele.
În acele ţări, bătaia nu-i din rai, ci e semn de sălbăticie, şi de
aceea legea o pedepseşte cu asprime. E pedepsit chiar şi cel care
încarcă prea mult căruţa ori înhamă rău şi ştreangurile jupuiesc
pielea dobitoacelor. Când o vită e sperioasă, asta e o ruşine şi o
dovadă că stăpânul e prost ori nătâng. Cine e deştept şi omenos, acela
îndrumă calul şi boul numai cu vorba. Despre câini, nici nu mai
vorbim. Cei ciobăneşti aproape nu mai latră, ci se înţeleg cu omul
prin semne. Păstorul arată de pildă o linie de pază. Îndată ce turma
ajunge până în dreptul ei, dulăul porneşte ca săgeata din arc, iar
oile se abat pe loc, aşa că vezi în stânga imaş păscut, iar in dreapta
se întinde iarba de coasă, fără să fie vreo urmă de oaie prin ea.
Cum de s-a făcut schimbarea aceasta? Pe ce cale au ajuns unele popoare
să pună cuvântul în locul ciomagului? Nu cumva alţii au izbutit să
ghicească graiul dobitoacelor şi să le tălmăcească gândurile lor?
La întrebarea aceasta e mai bine să răspundem cu câteva fapte, despre
care se poate încredinţa oricine.
--
Atentie la Red Bull!
componentelor. Din nefericire , nu exista nimic in limba romana , cel
putin eu nu am gasit; dar se gasesc informatii in engleza si mai ales
in spaniola!
´´Creierul nu este un vas pe care-l umpli , ci o lampa ce trebuie aprinsa´´
ATENTIE LA ENERGIZANTUL RED BULL !!!!
ARIPI....SPRE MOARTE...
Iata adevarul despre RED BULL , citeste si trime-l prietenilor tai .
RED BULL' ( SI TOATE PRODUSELE SIMILARE)
Se vinde in toate magazinele din tara. Se gaseste oriunde este la
moda , oricine poate sa-l cumpere , sa-l guste , fie si numai din
curiozitate.... dar poate fi mortal.
RED BULL a fost creat pentru a stimula creierul si nu pentru a fi
consumat ca bautura inofensiva sau racoritoare.
RED BULL se comercializeaza la nivel mondial cu sloganul: '' Mareste
rezistenta fízica , imbunatateste capacitatea de concentrare si
viteza de reactie , da energie si o stare de spirit mai buna.
Toate aceste se presupune ca exista intr-o cutiuta de RED BULL ,
bautura energizanta a mileniului , (dupa cum spun propietarii).
RED BULL se vinde in aproape o suta de tari.
Marca Taurului Rosu are ca principali consumatori tineri si
sportivi , doua segmente atractive care au fost captivate de
stimulent.
ISTORIA:
Bautura a fost creata de Dietrich Mateschitz , un producator
austriac , care a descoperit-o in timpul unei calatorii de afaceri
la HONG KONG , unde se intalnea cu un fabricant de periute de dinti .
Lichidul - bazat pe o formula ce contine cafeina si taurina - facea
furori in orasul respectiv; atunci s-a gandit ca ar putea aduce
produsul in Europa, unde nu era inca nici cunoscut, nici inregistrat,
si se putea astfel erija in producator.
ADEVARUL DESPRE BAUTURA ESTE ALTUL!
IN FRANTA SI DANEMARCA a fost interzisa bautura mortala , datorita
componentelor sale de vitamine amestecate cu GLUCURONOLACTONA.
GLUCURONOLACTONA este un produs chimic de inalta periculozitate,
folosit de catre Departamentul de Aparare din Statele Unite in anii 60
pentru stimularea moralului trupelor cantonate in VIETNAM, si actiona
ca un drog halucinogen care calma stressul de razboi. Totusi efectele
sale in organism au fost devastatoare si a fost intrerupt datorita
numarului mare de cazuri de migrene , tumori cerebrale si boli ale
ficatului manifestate la soldatii care au consumat asa ceva.
In plus, pe cutia de RED BULL se poate citi continutul:
GLUCURONOLACTONA, catalogata intre madicamente ca un stimulant.
Ce NU SPUNE cutia de RED BULL, sunt consecintele consumului, care ar
obliga la o serie de AVERTIZARI:
1. ESTE PERICULOS SA-L BEI CHIAR DACA DUPA ACEEA NU FACI EXERCITII
FIZICE, pentru ca prin functia sa energizanta accelereaza ritmul
cardíac si iti poate provoca un INFARCT FULGERATOR.
2. Esti in pericol de a suferi o HEMORAGIE CEREBRALA, pentru ca RED
BULL contine compusi care diluati in sange fac inima sa pompeze mai
putin, si faci efort fizic simtindu-te mai putin epuizat.
3. Este interzisa combinarea RED BULL cu alcool, pentru ca amestecul
se transforma intr-o 'bomba mortala' care ATACA DIRECT FICATUL,
distrugand anumite zone care nu se mai refac niciodata..
4. Una dintre componentele principale ale RED BULL-ului este vitamina
B12, utilizata in medicina pentru recuperarea pacientilor intrati in
coma alcoolica.
Astefel consumul energizantului produce hipertensiune si o stare de
excitabilitate, ca si cum ai fi in stare de ebrietate, fara a fi baut
alcool .
5. Consumul frecvent de RED BULL duce la aparitia unei serii de
afectiuni nervoase si neuronale ireversibile (nu se pot recupera).
CONCLUZIE: Este o bautura ce ar trebui interzisa in toata lumea.
Venezuela, Republica Dominicana, Puerto Rico alte tari din Caribe
avertizeaza celelalte natiuni ca, amestecul acestui lichid cu alcool
creaza o bomba cu ceas pentru corpul omenesc, in special printre
adolescenti si adulti ignoranti .
Fiind o problema de SANATATE PUBLICA , ar fi bine sa va avertizati fii
si fiicele , prietenii si cunostintele.
vineri, octombrie 1
De stiut
Timpul corect pentru a bea apa va imbunatati eficacitatea ei pentru corpul uman:
- Doua pahare de apa imediat dupa trezire, ajuta la activarea organelor interne.
- Un pahar de apa - 30 de minute inainte de o masa ajuta digestia.
- Un pahar de apa inainte de a face baie. Ajuta la scaderea tensiunii sanguine.
- Un pahar de apa inainte de culcare. Ajuta la evitarea unui atac cerebral sau de cord.
Trimite, te rog, acest mesaj celor pe care ii cunosti...
Rolul unei aspirine
Recomandarile urmatoare se inscriu in acea minoritate a informatiilor difuzate pe internet pe care e bine sa le luati in considerare si, mai cu seama, sa le respectati.
Cand am avut crizele cardiace, medicul care mi-a acordat ingrijirea de urgenta m-a intrebat daca luasem aspirina dupa ce simtisem durerea toracica. I-am raspuns ca nu aveam aspirina acasa. Si-atunci, mi-a dat urmatorul sfat: in orice casa, in special daca cel putin unul dintre membrii familiei este in varsta de peste 60 de ani, trebuie sa existe macar un flacon cu aspirina. Bineinteles ca pastilele trebuie sa fie la indemana, ca sa poata fi luate, fara intarziere, de indata ce survine durerea in piept. Concentratia enzimelor specifice indica faptul ca mi-as fi putut pierde viata daca n-as fi ajuns la timp la spital.
IN CONSECINTA: daca nu aveti aspirina acasa, cumparati un flacon si tineti-l intr-un loc accessibil. Dumnezeu stie daca o asemenea masura poate face diferenta intre viata si moarte.
Atentie! Exista si alte simptome de atac de cord, insotiate de durere in bratul stang. Trebuie sa aveti in vedere si instalarea unei dureri intense in maxilarul inferior, aparitia varsaturilor si a transpiratiilor abundente, care nu mai sunt doar niste simptome banale.
Detaliu: In timpul unei crize cardiace, e posibil ca, la inceput, sa nu simtiti acea durere in piept; 60% dintre oamenii care au avut o criza de inima in timpul somnului nu s-au mai trezit niciodata. Cu toate acestea, o durere in piept va poate trezi dintr-un somn profund. Intr-un asemenea caz, luati imediat in gura doua aspirine, lasati-le cateva clipe sa se umecteze pe limba si inghititi-le apoi cu putina apa. Apelati fara intarziere serviciul de ambulanta, Politia sau Pompierii, spuneti "criza cardiaca" si informati ca ati luat doua aspirine. Asezati-va pe un scaun sau un fotoliu si asteptati sa soseasca ajutorul solicitat.
FII VIGILENT!
Un cardiolog afirma ca daca fiecare dintre cei care primesc acest mesaj ar informa alte 10 persoane, o viata va fi, cu siguranta, salvata.
Cariera incredibilă a unei olimpice la matematică
de DANIEL BEFU
A descoperit Franţa la 7 ani. La 14 ani răsfoia cărţi de gastronomie şi îşi oripila bunica încercând reţetele sclifosite din ţara în care gustul este a doua religie. S-a reîntors în Franţa la 18 ani, ca studentă în matematici pure. După absolvirea facultăţii, şi-a abandonat cariera de profesoară pentru a deveni "sfetnic de vinuri". În aprilie, Iulia Gosea, de 27 de ani, a câştigat Oscarul sommelierilor.
Iulia Gosea a fost aleasă cel mai bun somelier expert în ape minerale din lume, în cadrul competiţiei "World's Best Sommelier 2010" organizată în aprilie la Santiago de Chile.
"Având de mică o sensibilitate olfactivă şi gustativă hipertrofiată, aromele m-au pasionat enorm. La 7 ani am vizitat Franţa împreună cu tata şi bunicul şi am stat în această ţară câteva luni. Şederea m-a marcat enorm. M-au marcat toate produsele tradiţionale franceze pe care le-am gustat. Pe parcursul liceului împrumutam cărţi de gastronomie franceză. La 14 ani intrasem în conflict cu bunica mea, deoarece începusem să reproduc din reţetele acelea", identifică Iulia scânteia care a aprins pasiunea sa.
Fiică de profesor universitar, olimpică la matematică în clasa a 12-a, absolventă de liceu cu media generală 9.90, a fost admisă cu bursă la Institutul Naţional de Ştiinţe Aplicate din Lyon, unde s-a specializat în matematici pure. După licenţă s-a îndreptat spre învăţământ, şi a dat examen de titularizare pentru un post de profesoară de şcoală generală în Franţa: "Problema e că lumea învăţământului e oarecum restricţionată. În momentul în care te ocupi de matematică eşti oarecum izolat. Mă învârteam doar între oameni care se ocupă de acelaşi lucru. Atunci am început să merg pe la saloane şi târguri, unde degustam produse gastronomice. Iniţial a fost o activitate extraprofesională pe care o făceam ca să evadez din universul închis al învăţământului".
Vicepreşdinte al mişcării "slow-food"
În 2006 Iulia s-a întâlnit cu conceptul "slow food", un curent gastronomic relativ recent care promovează produsele şi reţetele regionale si tradiţionale. A devenit membru al asociaţiei de gurmanzi amatori Slow-Food, unde a descoperit universul vinurilor: "Am început să particip la atelierele de vin, iniţial ca spectator, apoi am venit cu propuneri de teme pentru întâlniri, luam trenul să caut vinuri pentru degustare. Plăcerea de-a mânca şi de-a aprecia un pahar de vin a început să se transforme dintr-un simplu hobby într-o adevărată pasiune. În scurt timp am devenit vicepreşedintele Slow-Food responsabil de organizarea evenimentelor, în special cele legate de vinuri. Întâlnirea cu câţiva somelieri mi-a deschis apetitul spre această profesie pasionantă. Mi-am zis: ". Dar ce e un somelier? E şi degustător, dar nu doar atât. O definiţie simplistă ar fi consilier de vinuri, bere, spirtoase şi ape minerale. Ca să cuprindem însă întreaga aură din jurul meseriei de somelier mai corect ar fi să-l denumim "sfetnicul de licori".
Cum norma unui cadru didactic în Franţa e de 18 ore pe săptămână, lăsându-i mult timp liber la dispoziţie, după predatul la clasă Iulia Gosea mergea să facă practică pe lângă un somelier adevărat într-un restaurant cu două stele Michelin (unul din cele mai elitiste sisteme de clasificare a restaurantelor la nivel mondial). În 2007, a renunţat la profesorat, dar nu si la predat: "Am devenit propriul meu profesor în vinuri". A început să mearga prin pieţele cu produse tradiţionale franţuzeşti: "Veneam să văd toate culorile, să simt toate aromele care se degajă de pe standurile din aceste marchés. Piaţa e un loc magnific, e un loc de cultură, locul de întâlnire dintre un chéf şi un om al pământului, producătorul".
S-a înscris la cursuri de analiză senzorială şi degustare la Universitatea Vinului, pregătindu-se pentru obţinerea diplomei de somelier, după examenul naţional metropolitan la Lyon. Iulia a lucrat pe rând la un "negociant" de vinuri, după care s-a angajat "cavist" într-un magazin de bere: "Cavistul este cel care ţine , pivniţa. Magazinul unde am lucrat vindea 350 de sortimente de bere. Cea mai ieftină era în jur de 5 euro şi cea mai scumpă 39 euro, o bere destul de interesantă lucrată după metodă champenoise, metoda folosită în regiunea Champagne pentru vinuri, dar aplicată unei beri. Patronul fiind somelier, în fiecare zi aveam voie să degust trei beri la alegere, ca să mă pun la punct cu particularităţile fiecărui reţetar".
Ulterior, a fost racolată de un restaurant de lux, care avea pe lista 120 de sortimente de vin, unde a deprins arta de a identifica vinul care se potriveşte cel mai bine diverselor feluri de mâncare dar şi fiecărui client în parte: "Trebuie să fii un fin psiholog şi într-o discuţie în care schimbaţi câteva cuvinte, de maxim un minut, să-l încadrezi într-un sociotip, să iei în calcul dacă a venit în cuplu sau însoţit de un coleg de afaceri, de momentul din zi, de felul de mâncare comandat, de starea lui de nervozitate şi să-l consiliezi în funcţie de toţi aceşti factori".
Somelier de România
În toamna lui 2008, Iulia Gosea s-a reîntors în România, unde a obţinut doar titlul de vicecampion la Trofeul Somelăriei. După, a decis să vadă cum e să fii somelier în România, si a lucrat timp de 6 luni la Cramele Halewood România ca "flying somelier", mergând în fiecare seară la alt restaurant ca să facă prezentare de vinuri. Ce a vazut atunci cind a trebuit sa-si faca meseria in tara ei? "Dificilă clientela românească. Ideea de acord între gastronomie şi vin nu este înţeleasă. În momentul în care am schimbat piperul negru cu piper de Sichuan, atunci imediat se schimbă acordul. Dificultăţile majore sunt însă în legătură cu şpriţul. E un concept austriac care este apreciat în tavernele vieneze unde se beau vinuri tinere, simpatice, foarte acide în care se toarnă apă minerală. Probabil că sub dominaţaia Austro-Ungară obiceiul a fost adus şi-n România. Felul în care se bea acum vinul în restaurantele româneşti, mă scuzaţi, e abominabil.
Clientul este sacru, el este rege, dacă el cere un produs nu pot decât să fiu la dispoziţia lui, dar când îi văd că toarna apă sau cola într-un vin, alterându-i nobleţea sunt oripilată şi simt că-mi pierd cumpătul. Un vin se apreciază aşa cum este, înglobând vocea podgoreanului, specificul solulului, fauna şi flora din vie, climatul, panta pe care este plantată via, expunerea. Toate acestea sunt elemente care îi definesc personalitatea.".
Consilier culinar pentru restuarantele de lux
După ce a devenit somelier, Iulia a făcut inclusiv stagii de pregătire în bucătărie, alături de maestri bucatari de talie internaţională: "Chéf-ii sunt artişti, iar un somelier e obligat să treacă prin bucătărie pentru o armonie totală a aromelor din farfurie cu cele din pahar". Nu-i de mirare că în timpul şederii în România, Iulia Gosea a lucrat şi pe partea de consultanţă în bucătărie. A observat că din meniurile resturantelor noastre lipsesc adesea sezonalitatea şi semnătura maestrului bucatar : "În România bucătăria nu e foarte orientată spre gastronomia sezonieră. În Franţa în funcţie de sezon se propun preparate diferite. În restaurantul unde lucrez acum meniul se schimbă în fiecare săptămână. Se folosesc reţete pline de prospeţime vara şi mai calde iarna. E foarte dificil să fii bucătar de lux în Bucureşti, pentru că trebuie să lucrezi cu foiè gras congelat în loc de ficat de gâscă proaspăt, cu ulei parfumat cu aromă de trufe pentru că nu există trufe, cu produse în afara sezonului". Ce se întâmplă cu meniurile pe Coasta de Azur, la restaurantul cu o stea Michelin, unde lucrează ea în prezent? "Chéf-ul este japonez. El gândeşte meniuri franţuzeşti cu anumită semnătură, ceva japonizat, dar care să nu mascheze frumuseţea bucătăriei provensale. De exemplu în meniul de săptămâna asta face nişte sardine umplute cu legume, tipic mediteraneene şi alături serveşte legume marinate cu MISO, o pastă de peşte uscat japoneză". Ce ar trebui să schimbe restaurantele de lux din România ca să aducă papilele mesenilor în extaz? "Lipseşte interesul faţă de produsele româneşti. De ce să nu luăm fructe de pădure din pădurile României şi apoi să le gătim după reţete occidentale, sau dupa reţete româneşi, dar revizitate. Mămăliga de ce să nu o prezentăm mult mai estetic sub formă de blaturi şi lucrată poate cu un ulei de alune de pădure, sau un ulei de nuci care să-i dea un gust aparte?".
Parioarea
Ca somelier, Iulia nu merge doar pe la mesele clienţilor ajutându-i să-şi transforme epxerienţa culinară într-un festin al simţurilor olfactiv-gustative, ci împreună cu colegii ei trebuie să parieze banii patronului la bursa vinurilor: "La restaurantul unde lucrez avem o listă de 750 de referinţe, cu un stoc de 5000 de sticle în cramă, ce pornesc de la 28 de euro sticla şi ajung la 500-600 euro. Pe unele din ele noi le cumpărăm cât sunt încă în butoaie, în faza de creştere. Adică vinurile n-au fost încă trase în sticle şi lansate pe piaţă. Mergem la Bordeaux, le degustăm şi le analizăm potenţialul în funcţie de anumite elemente. Poate fi o afacere bună, ca la bursă. Ele ies în sticlă în doi ani, când vine momentul adevărului. Pot fi mai bune şi preţul poate să explodeze, crescând de patru ori, sau mai puţin bune şi preţurile să rămână acelaşi sau mai mic ca ala cumpărare".
Idilă cu aromă de vin
Pe iubitul ei, Bruno Scavo, l-a cunoscut la târgul de vinuri Vinexpo de la Bordeaux, în timp ce făcea un stagiu de practică de 6 luni pe o podgorie din Franţa. Desigur, e vroba de un somelier: "Bruno e somelier emerit al Asociaţiei Franceze a Somelăriei, e un degustător fabulos, o biblie a somelăriei şi e chéf somelier la Monaco". Când iau cina în doi, e ca şi cum ar pleca în excursie peste mări şi ţări: "E un moment super. O masă dureză 2-3 ore. Când degustăm un pahar de vin, în momentul ăla ne amintim dacă am fost la domeniul respectiv şi cum a fost crescut în butoaie de viticultor. Noi degustăm şi foarte multe vinuri străine, iataliene, spaniole... Vinul e făcut să te poarte înapoi timp şi în spaţiu. În funcţie de an, să deschizi o sticlă de vin vechi, ajuns la apogeu, să deguşti un vin care-a murit, care-a trecut de apogeu, să simţi un vin care se naşte, cum îmbătrâneşte, cum moare".
Cel mai bun expert în ape minerale
În lume se organizează anual sute de concursuri de somelărie cu nume pompoase. Însă "World's Best Sommelier", competiţie ce se desfăşoară o dată la trei ani, e perla coroanei, sau cum spune Iulia "e titlul suprem". În ţinută ireproşbilă, cu nările şi papilele antrenate şi tomuri întregi cititie în spate, somelieri din 54 de ţări s-au strâns în aprilie la Santiago de Chile, în bătălia pentru trofeu. La capitolul vinuri Iulia Gosea nu a ajuns decât până în semifinală, numărându-se între primii 12 clasaţi la campionatul mondial- oricum, o premieră pentru un est-european.
Cu toate acestea, la finele concursului Iulia s-a aflat printre cei trei participanţi care au urcat pe podium, deoarece a câştigat secţiunea dedicată apelor minerale: "Am susţinut o probă de teorie despre apele minerale din toată lumea, despre chestiuni de chimie legate de compoziţia apelor, solul din care izvorăsc, acordul apei cu diverse preparate culinare. De pildă la carne roşie e mai recomandată o apă plată, un pic mai rotundă şi mai amplă ca volum în gură. Trebuie să ştii ce apă minerală amplifică gustul când e servită alaturi de o şampanie, sau cu un vin licoros sau dulce. În plus trebuie să fii un fin cunoscător al surselor. Fiecare apă e un prilej de a da frâu liber dorinţei de-a voiaja fie prin colinele lombarde cum e San Pellegrino, apele minerle bogate în fier de la Orezza, Corsica sau Châteldon."
Acum craioveanca se pregăteşte pentru examenul de diplpmă în domeniul "tehnico-comercial" al băuturilor, când va trebui să prezinte o apă minerală în orb: "Degustarea apei e foarte importantă. Trebuie să înţeleg PH-ul, sapididatea, volumul, efervescenţa, fineţea bulelor".
Vinul preferat al Iuliei Gosea:
AOC Bandol, Château de Pibarnon 1989:
"Un "macho" mediteranean, ce îmbraca o roba grenat profund, nuanţată de ceva note cărămizii. Prima impresie olfactivă este cea de mineral, de grafit, asemeni minei de creion. Pe un fond fructuos matur, ce ne trimite către mure foarte coapte, se aşează note terţiare nobile: tabac blond, cedru, pielarie fină, fumé. Mâna de fier in mănuşa de catifea, vinul se arată seducător prin volumul amplu şi textura netedă ce învăluie taninii perfect digeraţi de- a lungul învechirii. Majestuos, cu o coloană vertebrală ce îi asigură încă o excelentă structură şi o persistenţă aromatică intensă, Pibarnon '89 este un vin egoist, de meditaţie, pe care dacă ar fi să îl acompaniez, aş alege un cotlet de miel la cuptor, tandru şi rosé, alături de o polenta cremoasă şi o reducţie de vin infuzată de tabac- comestibil, pentru cuisine".
Berea preferată:
Deus- bere refermentată în sticlă dupa metoda tradiţională:
"Dupa ce petrece două fermentaţii în Belgia, Deus este însamânţată de levuri "Champenoise" şi transportată în Champagne unde în pivniţe de cretă petrece un an pentru a refermenta. Remuată în pura traditie regională şi degorjată ca un vin din Champagne, aceasta bere de gastronomie este perfect cristalină şi prezintă un perlaj fin. Olfactivul ne încântă prin arome de măr şi ierburi aromate, iar la degustare percepem o imensă prospeţime, ce ne trimite spre note de citrice. Persistenţa, cu final floral şi ceva tuse de anis, este un companion ideal al unui carpaccio de dorada cu salata de fenicul marinat".
Găsești acest articol aici: Romania Libera
