De ce nu pun taranii sare in mujdei

 De ce nu pun țăranii sare-n  mujdei?

 ''Deștept mai e poporul ăsta! În viața lui de zi cu zi, țăranul român s-a bazat pe o mulțime de intuiții, certificate astăzi de știință.
 Asta e inteligență curată!''
- Este remarca cercetătorului Ștefan Manea, patronul grupului HOFIGAL, care vine pe fondul unei discuții referitoare la capacitățile excepționale ale usturoiului, legumă de bază în bucătăria tradițională românească.
 ''În usturoi există două substanțe, aliina și alinoza despărțite de o membrană fină. Când pisezi usturoiul în intenția de a face un mujdei,
  cunoscut pentru savoarea pe care o dă mâncărurilor de carne și legume,  membrana de care vorbeam se sparge, cele două substanțe interacționează și formează alicina. Ei bine, această alicină este fenomenală! Ea protejează de o sumedenie de boli, și recent s-a
 descoperit că și de cancer, mai ales de cancerul de plămâni, boală cu o evoluție rapidă și fatală. Dar pentru ca alicina să fie binefăcătoare pentru corp, nu trebuie să pui sare în mujdeiul de usturoi, pentru că i se distrug pe loc și ireversibil enzimele și în loc să ne fie de ajutor, substanța formată atacă un alt grup de enzime din organismul nostru!''– argumentează Ștefan Manea.
 În același timp este indicat ca mujdeiul de usturoi să fie făcut cu un ulei de bună calitate, cum ar fi uleiul de măsline, substanțele din cele două alimente acționând sinergic.
''În aceeași idee pe care o expuneam mai sus – continuă ing.chimist Ștefan Manea –  nici pe ceapă nu se pune sare! Cel mult se tăvălește bulbul rapid printr-o pânză subțire de sare și se mănâncă imediat, dar bine ar fi să se renunțe complet"  la asta'' ne îndeamnă aceasta.Te poți bucura de nenumărate proprietăți ale usturoiului – printre care prevenirea hipertensiunii, a diabetului, scăderea colesterolului rău, dizolvarea cheagurilor de sânge care generează infarctul miocardic și accidentele vasculare cerebrale – dacă vei consuma cel puțin un cățel de usturoi zilnic, care poate avea între 2-4 grame.
Efectele se instalează după o cură de cel puțin trei luni.
Articol scris de Adriana Caranfil

 

Noi teorii despre viata.

 

S-a dovedit stiintific: MOARTEA NU EXISTA!

Noi teorii despre viata...

 

Robert Lanza, cercetator la Advanced Cell Technology, a dovedit prin fizica cuantica faptul ca moartea nu exista. Cand trupul isi termina „bateriile", mai raman 20 de wati de „energie informationala".

 
O noua teorie stiintifica demonstreaza ca moartea trupului nu este punctul terminus al calatoriei sufletului, asa cum, de altfel, sustineau si stramosii nostri, dacii.

„Multiversul" ne asteapta

Robert Lanza, cercetator la Advanced Cell Technology

Prin observatii ce tin de fizica cuantica s-a ajuns la notiunea de „lumi multiple" sau „multivers", in loc de „univers". Noua teorie care demonstreaza ca moartea nu exista are la baza conceptul de biocentrism.

Stravechiul „pom al vietii", care arata ca ce este in Cer, asa si pe Pamant

Adica, exista un numar infinit de universuri si tot ceea ce este posibil sa se intample are loc in unele dintre acestea. Iar ceea ce nu este posibil sa se intample este doar moartea! Toate aceste multiple universuri exista simultan si, indiferent ce se intampla intr-unul dintre acestea, „actiunea" se continua intr-un altul.

Podul Einstein-Rosen, calea de legatura intre universuri

Daca un corp este distrus intr-un univers, nucleul energetic de 20 de wati – masurat stiintific – care a facut creierul sa functioneze ca un computer nu se stinge odata cu trupul. Se stie de ani multi ca „energia nu se distruge, se transforma", iar „fantana energo-informationala" a creierului, cum au numit cercetatorii cei 20 de wati, transcede intr-o nou univers.

Timpul si spatiul, „instrumente pentru creier"

Bratarile sacre ale dacilor, un pod „Einstein-Rosen" pentru sufletele nemuritoare

Un experiment, publicat recent in „Science", arata comportamentul unei particule ce trebuia sa treaca simultan prin doua separatoare de fascicule. Particula a trecut prin primul separator de fascicule. Cat timp aceasta a petrecut in separator, un Observator oarecare se poate decide sa actioneze comutatorul celui de-al doilea separator, pornindu-l sau oprindu-l. Ceea ce Observatorul a decis la acel moment, a determinat particula sa se comporte intr-un anume fel, sa treaca mai departe sau sa mai astepte. Indiferent de alegerea pe care a facut-o Observatorul, particula este cea care experimenteaza optiunile. Ideea e ca manifestarea energiei transcede ideea clasica de timp si spatiu. Ganditi-va la cei 20 de wati de energie ca la un holoproiector, care afiseaza rezultatele experimentului pe un ecran. Indiferent daca Observatorul a oprit sau a pornit al doilea separator de fascicule, holoproiectorul ramane activat de aceeasi baterie de 20 de wati. Conform Biocentrismului, spatiul si timpul sunt doar instrumente pe care creierul uman, „bateria de 20 de wati", le foloseste ca sa aranjeze intr-o forma accesibila informatiile primite. Mintea are nevoie de ele. „Bateria" nu, doar le proceseaza la un moment dat, dar functionarea ei categoric nu depinde de timp si spatiu.

Legatura Cer-Pamant

Vorba lui Einstein:„Oamenii ca mine stiu ca diferenta intre trecut, prezent si viitor nu este decat o iluzie perpetuata de incapatanarea umana". Orice se intampla cu trupul uman, „bateria" este cea care va experimenta trecerea prin „al doilea separator de fascicule". Aici intervine Multiversul. Intr-un univers, trupul poate sa moara, dar simultan, in alt univers, el poate continua sa traiasca. Practic, ceea ce au descoperit cercetatorii acum, in trecut se numea Pomul vietii, a carui filosofie se regaseste in toate culturile antice. Este Thorul, „legatura Cer – Pamant", care constituie calea prin care „fantana nemuritoare de energie", „bateria de 20 de wati" purtatoare de infoenergie sare dintr-un univers in altul. In stiinta, Thorul poarta denumirea de Podul Einstein-Rosen. De fapt, sunt mai multe poduri, fiecare catre alt univers, care uneste „gaurile negre". Conform acestei teorii, universul in care ne aflam noi se afla in interiorul unei gauri negre, care exista in interiorul altui univers si tot asa. Cine este Observatorul care alege sa ne comute la un moment dat, acordand „bateriei" energoinformationale sa experimenteze si alte universuri? Rugaciunea „Tatal nostru" contine esenta acestei teorii: „Tatal nostru care esti in ceruri (…)/ Faca-se voia Ta, precum in Cer, asa si pe Pamant"!

---

 

Valentin Ceauşescu despre Steaua, Dinamo şi mărturii sincere: "Viaţa mea a fost o carte" Despre Revoluţie: "Măcar să fi meritat"

Valentin Ceausescu

Valentin Ceausescu a vorbit pentru a doua si ultima oara cu presa din Romania in 2009. Fiul cel mare al lui Nicolae Ceausescu a acceptat sa ii ofere un amplu interviu lui Cristian Otopeanu, pe atunci jurnalist online la Gazeta Sporturilor, in prezent editor-coordonator online la Dolce Sport

Interviul cu Valentin Ceausescu, in forma simplificata, a fost publicat in editia tiparita a Gazetei Sporturilor in luna august a anului 2009, iar varianta ampla a fost postata, in aceeasi zi, pe site-ul www.stelisti.ro.

Redam acum pe www.dolcesport.ro forma ampla a interviului, asa cum a fost publicat la acel moment.

----------------------------------------

INTERVIU / Valentin Ceausescu a rupt tacerea. A vorbit despre Steaua 1986, despre Dinamo si a dezvaluit amanunte in premiera despre viata lui

De: Cristian Otopeanu

Discretia fiului cel mare al fostului sef de stat Nicolae Ceausescu l-a facut putin cunoscut. Arhivele foto pastreaza doar cateva imagini cu Valentin Ceausescu inainte de 1989, iar televiziunea nationala detine putine minute filmate.

Un interviu cu protectorul Stelei din perioada ’85-’89, acum in varsta de 61 de ani, este greu de realizat, daca nu imposibil. Motivul ni l-a explicat chiar cel in cauza: "Sincer va spun, interviurile sunt cel mai neplacut lucru pentru mine. Acum am facut o exceptie pentru dumneavoastra".

Jurnalistul Cristian Otopeanu a izbutit insa o ampla discutie, in care Valentin s-a deschis si a acceptat sa ofere amanunte putin cunoscute publicului, multe in premiera. Nu au fost ocolite subiectele delicate, precum evenimentele din 1989, relatia cu parintii sai si bancurile politice. Si toate acestea dupa jumatate de an de incercari permanente de a stabili un dialog.

In ziua fixata pentru discutie a sosit punctual la locul de intalnire, ba chiar cu un minut mai devreme fata de ora fixata (11:00) S-a asezat pe scaun si si-a aprins tigara marca Lucky Strike. Una dintre cele 8 pe care avea sa le fumeze pe parcursul celor doua ore de discutii.

A dat raspunsuri directe, fara sa ezite. Iar vocea sa domoala se ridica numai atunci cand zgomotul masinilor care treceau prin apropiere facea imposibil dialogul.
 

„Am facut o exceptie”
- stelisti.ro: Domnule Valentin Ceausescu, ati evitat mereu sa acordati interviuri…
- Da, pentru ca nu imi place sa ies in fata, insa acum am facut o exceptie. Sunt o fire retrasa. Acesta este si motivul pentru care am acordat un singur interviu pana acum, lui Cristian Topescu, in urma cu cativa ani. Si asta pentru ca inca ii datorez lui Topescu invitatiile in studioul televiziunii, unde am putut urmari meciurile internationale in acei ani. Atunci am realizat ca Steaua poate cuceri Cupa Campionilor.

- stelisti.ro: Si nici la festivitatea de premiere organizata la Consiliul de Stat dupa finala de la Sevilla nu ati fost.
- Nu, pentru ca nu eram interesat, nu era meritul meu. Nu festivitatile conteaza. Si, de altfel, nu aveam nici o calitate oficiala. Loti Boloni chiar mi-a „reprosat” mai tarziu ca nu am fost alaturi de ei la acea festivitate. I-am raspuns ca nu conteaza sa fii prezent la ceremonii. Important este sa realizezi ceva, chiar daca acel lucru nu va fi recunoscut.

Fizician studiat la Londra
- stelisti.ro: Sa o luam cu inceputul. In tinerete, ati studiat fizica la Londra, la Imperial College, intre 1967 si 1970. Cum apreciati sistemul de invatamant din Anglia comparativ cu cel din Romania?
- Programul de acolo era mai lejer si nu se invatau atat de multe lucruri ca la noi. Erau mai putine ore, o libertate mare, dar si o responsabilitate pe masura din partea studentilor.

Profesorii din Marea Britanie erau diferiti de cei pe care i-am cunoscut in Romania, adica mai comunicativi. Ceea ce am constatat a fost ca la noi sistemul de invatamant a produs oameni extrem de bine pregatiti, eu fiind coleg cu ei.

Si imi aduc aminte ca in ultimele clase de liceu am fost pregatit de profesori  universitari. Nu pentru a trece clasa, ci pentru a invata mai mult. 

- stelisti.ro: Care a fost legatura dintre scoala si sport?
- Am avut doua pasiuni, fizica si sportul, care mi-au parut in mod natural complementare. La un moment dat, chiar am incercat sa le explic jucatorilor legatura dintre fotbal si geometrie, intr-o viziune mai complexa, dar am renuntat. Doar jucasem si eu fotbal.

Despre tatal sau, Nicolae Ceausescu
- stelisti.ro: A fost tatal dumneavoastra stelist?
- Da. Si ma mai lua cu el la meciuri. Asa am deprins eu pasiunea pentru fotbal. S-a ocupat la un moment dat si de club prin functia pe care o avea. Insa acest lucru a durat cel mult un an. Apoi, se interesa numai de rezultate.

- stelisti.ro: Apropo, era sever?
- Era si autoritar cand trebuia, insa eu il vedeam destul de rar. Era extrem de ocupat. Interactiunea am avut-o in copilarie cu bunica din partea mamei sau cu mama. Si nici mama nu avea atat de mult timp liber.

- stelisti.ro: Ati fost "urecheat" des de parintii dumneavoastra?
- Nu, am fost genul de om linistit, asa ca nu am fost „urecheat” de ai mei.

Cum a inceput legatura cu fotbalul si Steaua
- stelisti.ro: Povestiti-ne cum ati inceput legatura cu fotbalul!
- Cand eram mic, jucam fotbal pe maidane, in jurul casei din Primaverii. Fiind mai mic ca varsta, am fost pus in poarta. Am evoluat ulterior si in campionatul orasenesc.

Si sa stiti ca niciodata nu am fost protejat de cei impotriva carora jucam, ba din contra. Imi amintesc ceva. Se ocupa Tataru de noi cand aveam 17-18 ani si jucam la "orasenesc". A fost un moment cand mi-a trecut o gheata din piciorul unui fundas de-al nostru, foarte aproape de ochi. Am avut si o comotie la un antrenament.

- stelisti.ro: De ce ati ales Steaua?
- Am tinut cu Steaua, dar nu eram patimas. Faptul ca am gasit o echipa formata de Alecsandrescu si antrenata de Ienei a fost foarte important. Consider ca Ienei a fost cel mai mare antrenor din Romania. Formam o echipa de la conducere si pana la jucatori.

- stelisti.ro: Cum a inceput apropierea de echipa?
- Era prin '85. Pe Ienei il stiam dinainte, pe Iordanescu il cunoscusem in Grecia, cand ii facusem o vizita lui Vardinoianis. Puiu juca la OFI. Era perioada cand plecase Halagian de la echipa.

M-am intalnit cu cei doi la un meci al lui Dinamo, de campionat, pentru ca eu mergeam si in "Stefan cel Mare". Si mi-au zis „Haideti!”. M-am dus apoi la club, l-am cunoscut pe domnul Alecsandrescu, am inceput sa mai merg la antrenamente si asa am devenit apropiat al echipei.

„Anii ’70? O generatie valoroasa, dar ratata”
- stelisti.ro: Mergeati des la meciurile Stelei inainte de a va implica?
- Sa stiti ca am fost la toate meciurile echipelor romanesti in cupele europene din acei ani. Vreau insa sa spun un lucru. Tin minte ca acea echipa a Stelei de la finalul anilor '70, desi era extrem de valoroasa, nu avea rezultate.

Iata un motiv: tin minte ca aveam un meci la Targoviste, prin '80-'81. Steaua se batea la campionat. Am fost si eu la partida. Cand am ajuns, primul secretar m-a intrebat: "Tovarasul Valentin, de ce mai veniti? Nu stiti ca...". Si, intr-adevar, am pierdut cu 4-0. Acel lucru m-a deranjat. Eu nu acceptam deloc asa ceva. 

M-am intalnit mai tarziu cu Iordanescu si cu Lita Dumitru, dupa castigarea Cupei Campionilor, si m-au intrebat de ce nu i-am sprijinit si pe ei. Le-am zis ca atunci eram prea tanar, plus felul in care procedau ei inainte. Si le-am dat ca exemplu acel meci, de la Targoviste. S-a ratat o generatie de mari jucatori care au preferat sa castige nimic.

"A face bine inseamna sa faci cat mai putin rau"
- stelisti.ro: Este corectă titulatura de "omul din umbră al Stelei"?
- Nu mă pricep să apreciez astfel de sintagme. Meritul cel mare a fost al lui Ion Alecsandrescu, cel care a creat echipa si al celor care l-au ajutat. Meritul pentru formarea echipei revine insa si MApN. Este vorba de generalul Ion Coman si de ministrul aparararii, Olteanu.

Am fost intotdeauna constient ca a face bine intr-un sistem finit, cum este societatea umana, sau cum percep eu acest sistem, si poate imi acordati dreptul de a face aceasta apreciere, inseamna sa faci cat mai putin rau.

- stelisti.ro: Bun, care a fost rolul dumneavoastră?
- Rolul meu a fost de a uni şi a proteja Steaua. Dar am vrut sa fac bine intregului fotbal romanesc, nu doar Stelei. Putea fi şi Craiova, şi Dinamo, oricare. Eu am fost pe stadioane la campaniile de calificare si ale Craiovei, si ale lui Dinamo din acei ani, nu aveam fixatie pentru o echipa.

"Unii generali din Armata doreau sa castige ca si cei de la Interne, adica prin orice mijloace. M-am opus”
- stelisti.ro: Insa ce intelegeti prin „protejare”?
- Nu in sensul in care sa se castige necinstit! Dar nu am dorit ca o grupare de valoare sa fie faramitata, asa cum a procedat Ministerul de Interne cu Craiova '83. Este vorba de Postelnicu.

Vreau sa stiti insa ca Mircea Lucescu n-a avut nici o legatura cu "distrugerea" acelei echipe, cum s-a tot vorbit. Mai ales ca el era pe atunci la „nationala”. In plus, am considerat ca, prin simpla mea prezenţă in tribuna, ai nostri aveau siguranta ca nu erau furati.

Am vorbit mai devreme despre aportul adus de generalul Coman si de ministrul Olteanu. Din pacate, existau si altii in conducerea Ministerului care au actionat in acelasi mod precum cei de la „Interne”.

- stelisti.ro: In ce sens?
- Eu consider ca nu era nici o diferenta intre conducatorii de la Ministerul de Interne si cei de la Armata. Pentru ca nu aveau incredere in echipa, unii generali de la Armata aveau aceleasi tendinte precum cei de la Interne

- stelisti.ro: Adica?- Adica sa castige oricum, prin orice mijloace. Aceste lucruri se faceau prin spatele meu, iar eu am incercat sa ii opresc.

"Implicarea mea era un semnal doar pentru cei ce manevrau fotbalul romanesc”
- stelisti.ro: Eraţi fiul preşedintelui. Simpla prezenţă in tribună nu intimida arbitrii?
- Nu inteleg de ce, dupa atatia ani in care am fost la aproape toatele meciurile Stelei si ale altor echipe, arbitrii s-ar fi "emotionat” ca sunt prezent in tribuna. Mesajul era doar pentru cei care manevrau fotbalul romanesc. Eu voiam doar corectitudine. 

Vă dau un exemplu. A fost un Steaua-Craiova in '89, pierdut de noi cu 2-1. Arbitrul Moroianu prelungise jocul câteva minute, in speranţa că poate egalam. După meci, a vrut mă vadă. Avea o problemă şi apelase la mine. Inainte de toate, i-am spus: "Sunteţi un arbitru bun, nu era nevoie să ne sprijiniţi. Băieţii trebuie să cîştige cinstit". Intrebaţi arbitrii de atunci dacă am pus presiune pe cineva!

Insa a mai fost un derby cu Dinamo si arbitru era Ion Craciunescu. Am pierdut, dar am avut un "11" metri neacordat. Bumbescu fusese impins clar din spate in careu. Ulterior, Craciunescu a venit la club, la biroul domnului Alecsandrescu, pentru ca erau prieteni. Si eram si eu acolo. Cand m-a vazut, mi-a spus ca nu a fost penalty. Am facut si un pariu, iar dupa ce a vazut caseta a recunoscut. Insa nu i-am reprosat absolut nimic. Nu obisnuiam sa discut niciodata cu arbitrii nici inainte, nici dupa meci.

"Mi-a placut sa fiu corect"
- stelisti.ro: Niciodata nu ati intentionat sa favorizati Steaua, din postura in care va aflati?
- Mi-a placut sa fiu corect, nu am apelat la asemenea mijloace. Eu am sprijinit echipele romanesti cat am putut.

Tin minte un episod. Era prin '85. Aveam un meci la Bihor, cand eram deja campioni. Am aflat ulterior ca a existat o intelegere intre jucatori sa o lase mai moale. La intoarcere, eu, care nu faceam sedinte, i-am chemat la stadion sa ii intreb ce s-a petrecut. Loti Boloni mi-a zis ca nu au vrut sa forteze. Eu i-am raspuns: "Loti, fiecare meci trebuie jucat la castig, nu exista altceva". Acest mesaj era pentru  toata echipa.

Va mai dau exemplu un meci in deplasare, cu FC Olt, din '89, inainte de returul cu Galatasaray. La pauza era 1-0 pentru ei. Am cerut voie si m-am dus in vestiar la Olt. I-am rugat sa joace cat de tare pot, fara teama, sa ii bata pe ai nostri daca reusesc. Pe mine nu ma interesa rezultatul final sau daca Steaua pierdea titul, ci doar ca lucrurile sa fie pe teren.

„Initial, nu l-am vrut pe Hagi la Steaua!”
- stelisti.ro: Despre transferul lui Hagi?
- Era inainte de meciul cu Kuusisy, in 1986. Alecsandrescu il dorea mult, insa eu am discutat cu jucatorii reprezentativi ai Stelei si am considerat la acel moment ca nu este nevoie sa il aducem. Gica era un jucator foarte bun, dar cu personalitate si ma temeam ca asta ar fi putut schimba stilul de joc al echipei.

Mai tarziu, inainte de Supercupa Europei din 1987, l-am intrebat daca vrea sa vina. Daca refuza, nu il fortam. Eu niciodata nu am abuzat de puterea mea. Si el a fost de acord sa ajunga la noi.

I s-a propus apoi Sportului sa aleaga intre Balint si Majearu, dar Mac Popescu a refuzat. Cei din "Regie" se gandeau ca asta insemna ca accepta schimbul. Insa Hagi nu avea contract cu "studentii". Si conventia, parafata cu acte la Federatie, a fost sa il imprumutam de la meciul din Supercupa pana la finalul campionatului. Tot Hagi a fost cel care a decis sa continue cu Steaua.

- stelisti.ro: Existau pe atunci stimulente?
- Sigur. Cei de la Dinamo, e vorba de conducerea de la Interne, atentie!, obisnuiau sa trimita cadouri echipelor impotriva carora jucam noi. Televizoare, videouri... In nici un caz bani. Asta doar ca sa ii motiveze si sa joace tare cu noi.

- stelisti.ro: De ce aţi retras echipa la finala Cupei '88?
- Pentru ca nu am vrut sa ii las pe jucatori fara sprijin in acele momente. După golul anulat pe nedrept lui Balint şi văzînd ce se petrecea pe teren, i-am făcut semn lui Tică Dănilescu să vină la "oficială". I-am transmis mesajul şi am plecat spre vestiare. Pînă să ajung, fotbaliştii erau la duşuri. Am incercat apoi să ii determin să revină, dar nu mai puteau fi intorşi. Cred că cea mai bună decizie ar fi fost ca trofeul să nu fie atribuit nici unei echipe.

Despre Gica Popescu si Securitate
- stelisti.ro: Gică Popescu a "dezertat" in '88...
- Intr-o discuţie avută inainte de a pleca, mi-a spus că vrea să rămînă. Apoi a decis să revină la Craiova şi nici nu şi-a mai luat rămas bun. 

- stelisti.ro: Despre colaborarea lui cu fosta Securitate?
- Era prea tînăr atunci, să fim serioşi! Eu n-am auzit nimic despre jucătorii Stelei, cât timp am fost la club. Aş fi aflat imediat.

- stelisti.ro: Iar Belodedici a fugit câteva luni mai tîrziu
- Nu ştiu de ce a plecat Miodrag. Cred ca a dorit sa castige mai mult. Era un jucător foarte cuminte, cu bun simţ, ţineam foarte mult la el. Nu i-am reprosat nimic poate pentru ca imi era prea drag.

Ne-am intalnit ulterior, dupa ce el si Laca revenisera la Steaua, in anii ’90. Eram in parc cu fetitele si s-a plans de atitudinea colegilor mai tineri care nu fac fata la antrenamente. Apropo, singurul element "tehnic" pe care l-am introdus, cu acceptul antrenorilor, a fost pregatirea facuta de antenorul meu de karate, Florentin Marinescu. La inceput a fost greu acceptata dar apoi era regretata.

"N-am intervenit pentru Andone in ’89, sunt speculatii”
- stelisti.ro: Andone a făcut semne obscene la un derby cu Steaua in '89.
- Nu am vazut acele gesturi pe moment. Eram cu spatele la teren, dar am vazut ulterior caseta. Nu era vorba de mine, m-a deranjat lipsa de respect fata de public. Apoi, generalii nostri au facut plangere la Comitetul Executiv si s-a propus suspendarea pe viata.

- stelisti.ro: S-a spus ca ati intervenit ca sa nu fie suspendat...
- Fals! Nu a fost deloc nevoie. Parintii mei au spus ca nu poate fi suspendat pe viata. Era un jucator valoros, de "nationala". Am vorbit cu Ianul, un conducator al lui Dinamo pe care l-am respectat pentru cunoasterea fenomenului sportiv, si i-am zis sa-i dea 3 etape, simbolic. De fapt, noi actionaseram in acelasi mod: suspendarea lui  Hagi pentru 2 etape doar pentru incalcarea regulamentului intern.

Revenind, Ianul nu a avut trecere la Minister si Dinamo nu l-a sanctionat pe Andone. Apoi, Federatia a decis 3 luni suspendare, doua au coincis cu pauza competitionala, deci a efectuat ultimele 3 etape.

Nu l-a dorit pe Mircea Lucescu antrenor la Steaua
- stelisti.ro: A fost Lucescu la Sevilla?
- Da, a fost. Chiar si la petrecerea de final de meci. Si mi-a spus atunci ca meritul este in proportie de 80% al meu. I-am replicat ca nu sunt de acord cu el, ba m-a si deranjat asta. Punea in umbra meritul echipei si al antrenorilor.

- stelisti.ro: Sincer, a existat vreo discuţie ca Mircea Lucescu să antreneze in Ghencea?
- Da. A fost un dialog purtat de Mircea cu Ion Alecsandrescu, cu un an inainte de finala Cupei Campionilor. Cînd a venit Lucescu să imi ceară părerea, eu i-am spus: "Mircea, imi pare rău. Eşti un bun antrenor, dar nu te potriveşti cu stilul Stelei, care este direct. Mai bine mergi la Dinamo, avem nevoie de un adversar puternic, care să ne motiveze!". Eram prieteni atunci si poate s-a suparat, nu stiu. Insa Mircea Lucescu este un capitol inchis pentru mine.

- stelisti.ro: Cine a avut ideea de a scrie pe tabela, la meciul cu Anderlecht, "Notre respect Anderlecht"? S-a spus ca dumneavoastra.
- Nu, Cristi Topescu a avut aceasta initiativa.

Despre finala Cupei Campionilor
- stelisti.ro: Ati avut emotii la penalty-urile de la Sevilla?
- Nu, le-am privit detasat. Pentru mine, meciul se incheiase dupa cele 120 de minute. Nu ma mai interesa, pentru ca urma loteria. Insa vreau sa va spun ceva legat de partida. In timpul meciului, mi s-a parut ca nu acela era jocul nostru obisnuit. Parca evoluam cu teama. Recent, cand am revazut caseta, mi-am schimbat parerea.

- stelisti.ro: Cum i-ati simtit pe fotbalisti in timpul zborului?
- Eu am venit separat de echipa, cu avionul in care erau sotiile. Doar la intoarcere am fost cu echipa. Oricine a fost la Otopeni in acea noapte nu va uita acele momente.

- stelisti.ro: La pauza finalei ce le-ati spus?
- La pauza am fost chemat de ambasadorul nostru pentru a-l intalni pe regele Spaniei, Juan Carlos, care mi-a transmis cele bune pentru tatal meu. I-am multumit, m-am scuzat si i-am spus ca trebuie sa ii vad pe jucatori. Am fugit la vestiare si i-am incurajat. La final nu le-am mai spus nimic, era o bucurie imensa. Apoi a urmat petrecerea la hotel. 

- stelisti.ro: A doua zi, in ziarul "Sportul", a aparut o cronica in josul paginii, restul fiind dedicat manifestarilor omagiale...
- Rezultatul obtinut era prea mare ca sa ma mai intereseze ce aparea in presa. Chiar nu imi aduc aminte cum arata atunci ziarul.

Fathi Taher a oferit bani in 1986
- stelisti.ro: Ce prima au avut jucatorii Stelei dupa meciul cu Barcelona din '86?
- Craiova si Dinamo au fost premiate foarte bine dupa ce ajunsesera in semifinale de cupa europeana, adica ceva de ordinul 100.000 de lei de jucator. Noua, Comitetul Executiv ne-a aprobat o prima de 12.000 de lei + ARO-urile de la armata. Ulterior, mi-a povestit Taher ca a mai oferit niste bani, asa cum Vardinoianis le-a oferit jucatorilor o vacanta de o saptamana in Grecia.

- stelisti.ro: Apropo, ce prime aveau stelistii la victorie?
- Din ceea ce stiu, toate echipele romanesti aveau 2.000 de lei acasa si 4.000 de lei in deplasare. De toate problemele financiare ale echipei se ocupau responsabilii de la club. In plus, dupa 1988, prin contractul cu Ford, jucatorii Stelei aveau prime suplimentare in dolari pentru meciurile interne si internationale. Iar la acel 11-0 de pomina cu Corvinul, stiu ca era o prima de 100 sau 200 de lei pe gol inscris. A fost insa o exceptie. Si nu asta a fost motivatia acelui scor, ci dorinta jucatorilor de a se "razbuna".

- stelisti.ro: V-ati gandit vreun moment sa renuntati?
- Da, in preajma meciului de la Monte Carlo, din Supercupa Europei. Imi era greu sa fac fata stresului. Consideram ca am atins un prag maxim personal, din punct de vedere psihic, nervos. Oricum, era o generatie extraordinara. Insa eu doream sa ma retrag din fotbal dupa meciul cu Danemarca din noiembrie 1989. De fapt, speram sa pot vedea Campionatul Mondial din '90.

I-a dorit pe Lupu, Sabau, Toni Dobos si Selymes. I-a „suflat” Dinamo
- stelisti.ro: Ce jucatori ati dorit la Steaua si nu au mai ajuns?
- Lupu a fost unul dintre ei. Alecsandrescu intrase in discutii cu el, a vrut sa il aduca, dar ni l-a luat Dinamo. Cu Sabau am discutat, voia sa vina. Dar ni l-a « suflat » tot Dinamo. Si pe Dobos am vrut sa il luam. Puiu l-a propus, vorbise cu el, insa cu ascultatul telefoanelor…A mai fost si Tanase de la Jiul si Selymes, de la Brasov. Nu au mai ajuns la Steaua. Singurul pe care l-am dorit si l-am luat a fost Rotariu, pentru ca nu l-a dorit Lucescu, deoarece era elevul lui Lita Dumitru.

Mai tirziu, am transferat un alt preferat al lui Alecsandrescu - Mujnai. Daca va uitati la echipa nationala din meciul cu Danemarca, veti vedea ceea ce as fi dorit sa construiesc la Steaua dupa plecarea lui Loti, Tudorel Stoica si Piturca.

Cum l-a ajutat pe Cornel Dinu
- stelisti.ro: S-a spus ca ati sprijinit diferite persoane.
- Dau un singur exemplu. Dinu era antrenor si fusese scos de la Dinamo. Din ce mi-a spus el, se pare ca avusese un conflict verbal cu Postelnicu si nu l-au mai dorit. Eu am considerat ca dreptul de a antrena i se cuvine oricui, mai ales ca il consideram un bun antrenor, dupa modul in care a pregatit meciurile cu Hamburg. Era si un fost mare fotbalist, cu experienta. Am incercat sa il ajut. I-am convins pe cei din Armata sa il ia ca antrenor la ASA Targu Mures. Apoi a ajuns la Galati si ulterior la Cluj, unde a si izbutit sa ne ia in doua randuri cate un punct, lucru pentru care l-am si felicitat. 

- stelisti.ro: Ce oferte au avut jucatorii Stelei?
- In 1989, Hagi si Lacatus erau vizati de Marseille. Am zis ca abia dupa Campionatul Mondial din Italia discutam, dar nu a mai fost cazul. Tapie era prieten cu Ilie Nastase. Alte oferte nu am mai avut.

„Am fost pentru ultima data pe Ghencea in noiembrie 1989, contra Craiovei”
- stelisti.ro: Ultimul joc la care ati fost in Ghencea?
- Cel cu Craiova, din noiembrie 1989, cand ne-au batut cu 2-1 pe zapada. Apoi, a fost un meci cu Scornicestiul, la care au iesit scantei mari. Eu nu am fost acolo. M-a sunat Iordanescu sa-mi spuna faptul ca i s-a indicat ca trebuia sa faca egal, iar eu i-am raspuns: „Puiule, daca faci asta, nu te mai intorci la echipa”. Si a castigat Steaua. Repet, nu am aceptat sa facem « intelegeri » cu nimeni, incepand de la acel meci de la Bihor din '85

- stelisti.ro: Cum s-a rupt relatia dumneavoastra cu Steaua?
- A fost o perioada lunga in care am stat inchis si apoi de la Steaua plecasera jucatorii, nu mai aveam nici o legatura.

A refuzat garda de corp, dar avea telefonul ascultat
- stelisti.ro: Ati avut vreodata garda de corp?
- Nu am avut decat o scurta perioada, prin 1976-1977, cand i-am si detectat. Au pus o masina dupa mine, ca protectie. Dar dupa jumatate de an i-am rugat sa o scoata ca nu avea nici un sens.

- stelisti.ro: Fiind cine erati, aveati convingerea ca va era telefonul ascultat?
- Sigur ca da. Zicea Puiu „hai sa luam pe cutare” si a doua zi era la Dinamo.

- stelisti.ro: Veneau des jucatorii care aveau anumite probleme sa ii ajutati sa le rezolve?
- Da. Spre exemplu, a fost o situatie cu Majearu. El a avut probleme cu permisul si voia sa il ajut. Dar eu i-am spus ca nu fac niciodata asa ceva. Daca nu il iei pe bune, esti pericol public.

“Nu ma deranjau bancurile politice”
- stelisti.ro: Cum percepeati bancurile politice? Nu va deranjau?
- Nu, deloc. Nu aveam eu astfel de probleme, chiar radeam.

- stelisti.ro: Cand ati fost ultima oara cu RATB-ul?
- Inainte, cand eram la scoala. Ulterior, la Londra, cand am studiat la facultate, mergeam cu metroul. La fel si in orasele din strainatate in care am calatorit pe tema stiintifica, pentru ca acolo nu aveam masina. Nu am fost insa niciodata cu metroul in Bucuresti.

Foc de intrebari despre ceea ce face in prezent
- stelisti.ro: Cititi presa?
- Nu, doar pe internet, ma uit pe titluri. Inainte, citeam ziarele de sport, sa vad cum se reflecta ceea ce era pe teren. Acum deloc, nu ma intereseaza.

- stelisti.ro: Ce programe TV urmariti?
- Trec de pe un canal pe altul. Mai urmaresc 2-3 seriale, ma uit pe Hallmark la filme englezesti. Si uneori la revista presei, daca se intampla sa nimeresc pe acel post.

- stelisti.ro: Va mai uitati la meciuri?
- Din cand in cand. Nu mai am acea chemare de odinioara.

- stelisti.ro: Ce muzica ascultati?
- Leonard Cohen, Charles Aznavour, Adriano Celentano. Imi mai place muzica clasica: Bach si Händel.

Dintre romani i-am preferat pe cei de la Cenaclul Flacara, desi nu l-am placut pe Adrian Paunescu decat ca poet, ceea ce spune mult. Imi exprim regretul pentru sfarsitul tragic al unei voci pe care am apreciat-o: este vorba de Tatiana Stepa. Nu am cunoscut-o personal, dar am apreciat-o.

Despre momentul decembrie 1989: "Spuneti-i cum doriti. Chiar si Revolutie. Pacat doar ca nu s-a facut nimic bun dupa aceea"
- stelisti.ro: Care ar fi termenul corect pentru evenimentele din 1989?
- Folositi ce termen doriti, nu ma deranjeaza.

- stelisti.ro: Chiar si "Revolutie"?
- Chiar si Revolutie.

- stelisti.ro: Aveti vreun resentiment?
- Nu. Unicul lucru pe care il regret este ca nu s-a facut ceva bun dupa acel moment. Macar sa fi meritat.

- stelisti.ro: V-ati gandit sa scrieti o carte?
- M-am gandit. Toata viata mea a fost o carte, dar nu cred ca as scrie. Iar daca ar fi, nu s-ar referi la fotbal, ci la perioada in care am fost inchis si despre cum vedeam eu lucrurile in acele momente. Ar fi ceva mult mai interesant si, cred eu, mai profund.