sâmbătă, iunie 9
Terapia cu apa!
Cata apa bei pe zi? Cata apa ai baut deja pana acum, cand citesti acest articol? Ok, ia-ti paharul cu apa langa tine si haide sa vedem de ce doctorii din lumea intreaga nu obosesc sa ne indemne: “Beti apa! Beti apa!”
In perioada intrauterina suntem aproape in totalitate apa. Dupa ce ne nastem suntem apa peste 80%. Ca adulti, putin peste 70%. Pe masura ce imbatranim procentul acesta se micsoreaza. La 50% suntem deja morti. Logica cea mai simpla ne spune ca prospetime (a se citi tinerete, sanatate, vitalitate) egal APA. Exista nu mai putin de 54 de boli diferite, de la migrene si pana la forme de cancer care ar putea fi evitate daca am bea suficienta apa. Pare incredibil, dar exista medici care afirma ca aceste boli se pot ameliora si chiar vindeca astfel: cu apa! Cata? Doi – trei litri pe zi, spun unii. Altii sunt chiar mai exacti: fiecare dintre noi ar trebui sa bea a 20-a parte din greutatea corpului sau. Sau 5%. De exemplu, daca ai 56 de kg trebuie sa bei 2,8 litri de apa pe zi pentru o sanatate buna si o tinerete indelungata.
Bine, dar mie nu mi-e sete!
Se poate, dar nu fiindca nu ti-ar fi. Corpul are o uluitoare capacitate de adaptare. Daca s-a obisnuit sa functioneze in conditii de apa putina nici n-o sa mai ceara! La fel cum daca stam intr-o camera cu un miros suparator dupa un timp totusi n-o sa-l mai simtim. Corpul a dat un semnal la inceput, dar daca mirosul e constant o sa il ignore ca sa-si poata continua alte activitati. La fel e si cu senzatia de sete.
Dupa un timp corpul va crede ca n-are incotro si se va descurca cum poate. Dar cu pretul imbatranirii si uzurii sale premature. Ia gandeste-te ce ar pati o masina de spalat nevoita sa spele mereu cu mai putina apa decat a proiectat-o constructorul ei? Ori corpul nostru face “programe” infinit mai complexe decat o masina de spalat!
Au, au, ma doare!...
Creierul este 90% apa. Te doare capul sau obosesti repede dupa efort intelectual? Dar apa, cata bei?... Cartilagiile au si ele un procent mare de apa. Daca iti troznesc oasele, mai mult ca sigur e din cauza deshidratarii. Un medic a constatat in urma unui studiu ca 90% dintre durerile de stomac au drept cauza insuficientei apei in organism. Iar o mare parte din durerile de orice fel au aceeasi cauza. Asa ca a concluzionat cu umor: “Daca iei un calmant pentru durere, apa cu care bei medicamentul te ajuta mai mult decat calmantul in sine!” Un alt doctor a scris chiar o carte cu un titlu sugestiv “Nu esti bolnav! Doar ti-e sete…”
Caldura mare, mon cher!
In anotimpul calduros e si mai greu pentru corp. Ca sa isi regleze temperatura e nevoit sa piarda apa prin transpiratie. Deci, cu atat mai mult e nevoie sa ii dam destula.
Terapia cu apa este simpla: bei un litru de apa dimineata, cu o ora inainte de a manca sau bea altceva. Iar pe parcursul zilei restul de apa pana la… cat are norma fiecare. Inca din primele zile vei simti, garantat, o imbunatatire a sanatatii. Mai putine toxine, o hidratare mai buna, o stare generala mai buna. Unde mai punem ca e ieftin si fara efecte secundare. Poate doar drumurile mai dese intre birou si toaleta. Dar asta iarasi e un lucru bun, fiindca vei combate sedentarismul! Insa asta e deja o alta poveste…
miercuri, iunie 6
Sint nervos, dar ma tratez
* Pentru suferintele sistemului nervos, medicina naturista are leacuri folosite cu succes din cele mai vechi timpuri
De la banala durere de cap, la ameteli, nevroze si chiar tulburari severe, cu totii avem nevoie de un leac pentru aceste afectiuni declansate de proasta functionare a sistemului nervos. Astazi, stiintele neurologiei si psihiatriei au tratamente moderne, dar odinioara, oamenii se lecuiau doar cu fierturi de ierburi si mincare naturala. E drept, nu erau nici bolile din ziua de azi, generate de stres si ritmul de viata nebunesc, alimentatia plina de chimicale si E-uri sau poluarea prezenta la tot pasul. Dar tratamentele naturiste nici nu dadeau gres, cum nu dau nici astazi. Oamenii de la sate inca le mai folosesc cu succes, ei fiind pastratorii retetelor datatoare de sanatate, apreciate din cele mai vechi timpuri.
Stresul, cauza tuturor relelor
Sistemul nervos poate fi afectat de diversi factori, dar dereglarile nu sint intotdeauna evidente. Netratate la timp, ele se pot transforma in suferinte. Bolile sistemului nervos si ale psihicului nu sint dintre cele mai usoare, nici ca manifestari, nici ca mod de tratare. Uneori, sint greu de recunoscut si sint trecute cu vederea. Cele mai comune disfunctii sint cele legate de suprasolicitari. Factori negativi, cum sint supararile, esecurile, efortul intelectual, pot declansa nevroze si alte tulburari. Stresul este dusmanul sanatatii noastre, dar impotriva lui se poate lupta. Regimul lacto-vegetarian bogat in cruditati, produse apicole, cereale integrale, soia, zarzavaturi crude, fructe, in special mere cu tot cu coaja, condimente (busuioc, marar, sovirf, patrunjel, fenicul, rozmarin) constituie adevarate medicamente pentru psihic. Iar dusmanul lui sint cafeaua, tutunul si alcoolul.
Zarzavaturile intaresc sistemul nervos
Vitaminele B care ajuta atit de mult sistemul nervos se gasesc in special in germenii cerealelor (ovaz-bogat in vitaminele B2 si B12), in taritele de griu, drojdie de bere, anason (bogat in B, E si Mg) si iaurt (vitaminele B, A, D). Potasiul, care induce calmul, se gaseste preponderent in soia (mai ales tofu), fasole uscata, rosii (indicat a fi consumate cu busuioc sau tarhon proaspat), banane. O alta masura pe care trebuie s-o luam este combaterea constipatiei. Cu cit este mai scazut nivelul de Mg, cu atit sintem mai vulnerabili la stres. Sa consumam preparate pe baza de arpacas si sfecla rosie. Salatele de cruditati si de verdeturi se vor completa cu porumb si nuci. Capsunele, afinele, zmeura, prunele si visinele sint bogate in Mg.
Leacuri pentru nevrotici
In neurastenie si depresie, medicina populara recomanda laptisor-de-matca, apilarnil si propolis care ajuta metabolismul neuronal. Petalele de trandafir ajuta in stari depresive si anxioase. Valeriana sub forma de tinctura (30 picaturi cu putina apa) sau infuzie se ia cu citeva ore inainte de culcare. Are efect sedativ profund si calmant. Kawa-kawa, planta tropicala, se gaseste sub forma de tablete. Diminueaza anxietatea si depresia. Catina, administrata in mod regulat perioade lungi, ajuta in bolile psihice, prin ridicarea nivelului de serotonina, un neurotransmitator care induce o stare de calm si curaj. Sint bune si cataplasmele de argila caldute pe ceafa, frunte, coloana vertebrala. Timp de o luna, pe nemincate, alternati apa de argila cu macerat de ou cu lamiie. Tot pentru nevroze, sint indicate: ceaiul de conuri de hamei, seminte de marar (decoct - 1 lingurita/cana), marar - partea aeriana (2 lingurite/cana - infuzie) - seara, infuzii de talpa-gistei, flori de tei, levantica, catina, paducel. E bun si decoctul de radacini de mur, de roinita, iarba-stupului sau virfuri de urzici.
Borsul revigoreaza sistemul nervos
Calmeaza si maceratul de flori de sinziene galbene (dragaica) asociate cu talpa gistei. In isterie, se ia impreuna cu sulfina. In depresie, cu seminte de angelica. Renumite pentru efectul lor benefic in nevroze sint baile cu tarite, 1,5 kg/cada. Neurastenicii trebuie sa consume multe alimente bogate in vitamine si saruri minerale necesare: A, B8 (H), B12, C, Si, Zn, Mn-Cu, Zn-Cu. Acestea se gasesc din belsug in orz, ovaz, fasole verde stropita cu otet de mere, dud, usturoi, miere. E bine sa bea cite 250-500 ml bors dintr-odata, pentru a revigora organismul, in special sistemul nervos. In cazuri de debilitate, ajuta ceaiurile de izma si hamei. Astenicilor li se recomanda ulei de salvie, cimbru, scortisoara, cuisoare, eucalipt, isop, maghiran, busuioc, marar si bai relaxante cu decoct de foi de dafin (la 1 1 apa, 2 lingurite planta), decoct cu frunze de nuc (200 g/l apa) sau un saculet de tifon cu 200-250 g menta. Tot in baie, se pot pune 5 picaturi ulei de chimen, 3 de ienupar, 8 de rozmarin, 2 lingurite sare de lamiie. Concomitent, beti incet, in timp ce va relaxati in cada, sucul de la 1/2 lamiie si nu va ginditi la nimic suparator.
Sunatoarea alunga depresia
Depresia este o boala pe care o putem alunga cu tinctura de brinca-ursului, cite o lingurita de 3-4 ori/zi, in cure de 2-3 luni. Infuzia (1 lingurita/cana) de maghiran calda este indicata mai ales pe vreme rece, cind apare si proasta dispozitie. Este euforizanta si invioreaza rapid, dar nu se fac cure. Se bea atunci cind este nevoie. Ajuta si in cazuri de insomnie busuiocul cu sunatoarea, in cantitati egale. Se iau 3-6 lingurite/zi de pulbere, cu putina apa, timp de 1 luna, pe stomacul gol. Aceleasi efecte il au si ceaiurile de talpa-gistei cu sovirf si hamei, ceaiul de sunatoare - 2-3 cani/zi, coada-soricelului cu coada-calului si urzica - 1 cana dimineata si una sear, maceratul de cicoare (1 lingurita/l apa rece timp de 12 h, apoi se incalzeste si se strecoara - 2 cani/zi. Baile de sezut cu coada-calului sint foarte indicate, la fel cele de sunatoare sau cimbru. Frectiile cu bitter suedez fac minuni. Tot pentru depresivi, sint bune cataplasmele de argila caldute alternative pe ceafa, frunte, coloana vertebrala.
Suc de morcovi contra melancoliei
Untura de peste, prin acizii grasi omega-3 pe care ii contine, atenueaza simptomele depresive. Spirulina contine aminoacidul tirozina, un neurotransmitator care imbunatateste activitatea cerebrala si inlatura depresia. Spirulina obtinuta din alge revigoreaza organismul prin aportul masiv de minerale usor asimilabile. Ginsengul, in cure de 12 zile, da un bun tonus fizic si psihic. Dupa 2-3 saptamini in care am luat laptisor-de- matca (12 mg/zi), devenim mai stabili psihic. E bun si polenul, 1-3 lingurite/zi, pe stomacul gol, timp de 2 saptamini. Ceaiul de ventrilica, o ceasca la culcare, stimuleaza memoria si combate ameteala. Melancolia nu e o stare trecatoare, ci o depresie grava. Medicina naturista recomanda decoct de cerentel si infuzie de obligeana. Se vor bea sucuri de morcov cu sfecla si spanac, castraveti, telina. Nevroza depresiva se lecuieste si cu infuzie de salvie (si bai), sunatoare. Mai e buna infuzia cu rizom de obligeana (o lingurita/200 ml apa). Se iau 4 linguri/zi. Seara, se bea ceai de ventrilica cu radacini de telina.
Astenicii sa bea ceai de urzica
Astenia, care este o stare subiectiva de oboseala mare si prelungita, nu dispare dupa repaus (spre deosebire de oboseala somatica). In acest caz, se recomanda infuzie de calomfir, coada-soricelului, talpa-gistei, vinarita, levantica, decoct cu 30 g frunze uscate de liliac/1 1 apa.
Amestecul format din 20 g rozmarin, 20 g salvie/1 1 vin rosu, 1 lingura miere se filtreaza, apoi se pastreza in sticla inchisa bine. Se ia cite un paharel de 30-50 ml/zi, dupa masa. Astenicilor le sint bune baile cu ace de pin (150 g extract de ace de brad), levantica, 100-300 g radacini de angelica fiarta (reechilibrant nervos), cimbru. Se vor bea ceaiuri de urzica, cretisoara, obligeana si sucuri de morcovi, telina, spanac, mere, patrunjel, laptuci, sfecla.
Retete naturiste pentru anxietate
Anxietatea e caraterizata de o stare de neliniste, teama si suparare. Uneori, apar palpitatii si se poate declansa si un atac de panica. Tratamentul cu vitamine si minerale naturale (polen, Ca, Mg, P, vitamina C naturale, untura de peste, microelemente), ceaiurile sau tincturile calmante pot alunga anxietatea. Se face infuzie din 1 lingura radacina de valeriana, 1 lingura frunze de roinita, 1 lingura frunze de rozmarin, 2 linguri sunatoare. Se pun 2 lingurite pline cu amestec de plante in 500 ml apa clocotita. Se lasa sa infuzeze 15 minute. Seara, se bea treptat o cana de ceai cald. Infuzia si uleiul de sunatoare prin efectul ei calmant, ajuta si in cazuri de claustrofobie. Tratamentul este indelungat, mininmum 3 luni, cite 1 cana/zi infuzie sau 1 lingurita ulei sunatoare, dupa cele 3 mese principale. Ceaiul sau tinctura de paducel sint calmante si reduc palpitatiile, ajutind in caz de atac de panica. Este utila tinctura de macese (o parte macese, 5 parti alcool de 60 grade, 8 zile. Se iau 40-50 picaturi/zi). E bine sa se faca niste cure indelungate cu catina: 1 lingurita pulbere de 4 ori/zi. Infuzia de salcie (frunze si mitisori), hamei (echilibrant, somnifer), iasomie (combate cefaleea si insomniile) alunga anxietatea. La fel si daca se ia dimineata, pe stomacul gol, si seara, un pahar cu suc de morcovi. Se poate amesteca cu suc de varza si mar.
Soia ajuta la memorie
Pierderea de memorie (amnezia) apare in traumatisme cronice, epilepsie, ateroscleroza cerebrala, dementa, isterie, stari tensionale. Se recomanda ulei de coriandru (stimulent), 3-5 picaturi de 3 ori/zi, dupa mese. E bine sa se manince morcovi, ananas (vitaminele C, Mn), usturoi, sa se bea otet de mere (1 lingurita otet/1 pahar apa) inainte de fiecare masa, doua cesti pe zi de ceai de urzici cu 2 lingurite bitter suedez. Mai sint bune ceaiurile de salvie, pelin, rozmarin, silur, usturoi, polenul, spirulina si infuzia cu rizom de obligeana (1 lingurita/200 ml de apa), cite 4 linguri/zi. Mincati multa soia, deoarece contine lecitina si ajuta la memorie, dar normalizeaza si colesterolul, prevenind arteroscleroza, infarctul sau accidentul vascular cerebral.
Bai de plante pentru boala Parkinson
Pentru cei suferinzi de boala Parkinson, se recomanda macris verde sau macrisul iepurelui (seamana cu trifoiul si creste in paduri de brad si fag). Se frectioneaza sira spinarii cu suc de macrisul-iepurelui si tinctura de coada-soricelului. Din frunze, se face suc. Din ora in ora, se iau 3-5 picaturi de extract de macris diluat in ceai de coada-soricelului. Se aplica zilnic pe ceafa comprese cu bitter suedez. Daca in afara de tremuratul membrelor apare si intepeneala, se fac bai de cimbru - 200 g planta se oparesc intr-un litru apa in clocot, apoi se adauga in apa din baie, care nu trebuie sa treca peste inima. Baia sa dureze 20 minute. Se recomanda regim cu sucuri si cruditati 6-12 luni si amestec de ceaiuri de coada-calului, coada-soricelului, cimbrisor, trifoi rosu, urzica, ciubotica-cucului, sunatoare. Se beau 3 cani pe zi. Se fac bai calde la picioare cu infuzie de cimbrisor, apoi masaj usor la miini si picioare cu alifie de galbenele.
Visc si apa sfintita in caz de epilepsie
Pentru epileptici, medicina traditionala indica ceaiuri de frasinel, sovirf, arnica, levantica, narcisa, dragaica, tintaura, radacini de bujor, suc de varza. Se amesteca ulei de masline cu ceara si fagure de albine topite. Se unge cu acest preparat o bucata de pinza si se aplica sub forma de compresa pe coloana vertebrala. Se fac bai cu decoct de fin. Sint bune curele de 6 saptamini cu macerat de visc, 2 cani/zi, dimineata si seara. La copii intre 3 si 10 ani, se reduce doza la 1/3, iar la cei de 10-14 ani se va reduce la 1/2. In popor, maceratia se face in apa sfintita. Mai e bun si maceratul de flori de sinziene galbene, pe stomacul gol. Radacina de obligeana (macerata la rece 12 h, apoi incalzita usor si bauta treptat) este anticonvulsiva. Ajuta si planta numita brinca-ursului (ginseng romanesc), dar si apilarnilul.
Leacuri pentru ticuri, sughit si bilbiiala
* Medicina populara are leacuri chiar si pentru cei ce sufera de bilbiiala. Seara, se beau 1-3 cesti de ceai de coji de mere si ceai de roinita. Se bea dimineata 1/4 1 vin sau must in care s-a fiert coada-calului. Pentru ticuri, se bea infuzie din amestec in parti egale de: sunatoare, conuri de hamei si radacina de valeriana. Se iau 3-4 linguri infuzie inaintea meselor si inainte de culcare, timp de o luna. Sughitul este un spasm al diafragmei, care poate fi trecator sau cauzat de boala: imbolnavirea esofagului, stomacului, pleurilor, peritoneului. Trece daca se inghite apa si se tine respiratia. Daca se repeta citeva zile, poate fi lipsa de potasiu. Ca leac naturist, e bun ceaiul neindulcit dintr-o lingura de seminte de marar la o cana apa, cu citeva picaturi de lamiie. Se pot mesteca seminte de marar. Se mai recomanda inghitirea unei lingurite de chimen cu apa, fara a mesteca. Sau infuzie de scortisoara pisata.
Stiati ca?
- Varza inlatura nervozitatea. - Lamiile improspateaza memoria. - Afinele activeaza irigarea cu singe a creierului. - Fructele de mare (scoici, crevete) faciliteaza atentia. - Ceapa si ghimbirul subtiaza singele. - Nucile intaresc nervii. - Menta ajuta la concentrare, uleiul de peste e indicat inaintea eforturilor intelectuale. - Ginsengul creste capacitatea de concentrare si memorare. - Ceaiul de pelin alunga durerile de cap. - Migrena trece daca spalati capul cu ceai de cimbru. - Ceaiul de anason si mararul inlatura ametelile. - Ceaiul de cretisoara e recomandat pentru paloare. - In popor, pentru a potoli o criza de nervi, se apropie miinile de mijlocul proaspat despicat al unei cepe iuti taiate in doua, se inchid ochii si se inspira puternic. Se ia o frunzulita de visc uscat si se mesteca foarte bine, iar apoi se inghite.
Natura, cel mai bun doctor
* Deconectarea in mijlocul naturii, exercitiile fizice, joggingul, sint de folos in cazul bolilor de sistem nervos. Plimbarea prin padure ajuta persoanele anxioase, nervoase, surmenate. Climatul subalpin cu efect stimulent si revigorant este indicat celor melancolice, astenice. Climatul marin nu este indicat in fazele emotionale critice deoarece are efect puternic excitant care impiedica regenerarea psihica. Baile si masajele cu ingrediente placut mirositoare (uleiuri eterice din plante sau fructe) relaxeaza si ridica moralul. Astfel, sunatoarea, hameiul, talpa-gistei si captalanul au efect calmant, busuiocul, calomfirul si kawa-kawa sint antidepresive, valeriana, sulfina si captalanul induc somnul.
De la banala durere de cap, la ameteli, nevroze si chiar tulburari severe, cu totii avem nevoie de un leac pentru aceste afectiuni declansate de proasta functionare a sistemului nervos. Astazi, stiintele neurologiei si psihiatriei au tratamente moderne, dar odinioara, oamenii se lecuiau doar cu fierturi de ierburi si mincare naturala. E drept, nu erau nici bolile din ziua de azi, generate de stres si ritmul de viata nebunesc, alimentatia plina de chimicale si E-uri sau poluarea prezenta la tot pasul. Dar tratamentele naturiste nici nu dadeau gres, cum nu dau nici astazi. Oamenii de la sate inca le mai folosesc cu succes, ei fiind pastratorii retetelor datatoare de sanatate, apreciate din cele mai vechi timpuri.
Stresul, cauza tuturor relelor
Sistemul nervos poate fi afectat de diversi factori, dar dereglarile nu sint intotdeauna evidente. Netratate la timp, ele se pot transforma in suferinte. Bolile sistemului nervos si ale psihicului nu sint dintre cele mai usoare, nici ca manifestari, nici ca mod de tratare. Uneori, sint greu de recunoscut si sint trecute cu vederea. Cele mai comune disfunctii sint cele legate de suprasolicitari. Factori negativi, cum sint supararile, esecurile, efortul intelectual, pot declansa nevroze si alte tulburari. Stresul este dusmanul sanatatii noastre, dar impotriva lui se poate lupta. Regimul lacto-vegetarian bogat in cruditati, produse apicole, cereale integrale, soia, zarzavaturi crude, fructe, in special mere cu tot cu coaja, condimente (busuioc, marar, sovirf, patrunjel, fenicul, rozmarin) constituie adevarate medicamente pentru psihic. Iar dusmanul lui sint cafeaua, tutunul si alcoolul.
Zarzavaturile intaresc sistemul nervos
Vitaminele B care ajuta atit de mult sistemul nervos se gasesc in special in germenii cerealelor (ovaz-bogat in vitaminele B2 si B12), in taritele de griu, drojdie de bere, anason (bogat in B, E si Mg) si iaurt (vitaminele B, A, D). Potasiul, care induce calmul, se gaseste preponderent in soia (mai ales tofu), fasole uscata, rosii (indicat a fi consumate cu busuioc sau tarhon proaspat), banane. O alta masura pe care trebuie s-o luam este combaterea constipatiei. Cu cit este mai scazut nivelul de Mg, cu atit sintem mai vulnerabili la stres. Sa consumam preparate pe baza de arpacas si sfecla rosie. Salatele de cruditati si de verdeturi se vor completa cu porumb si nuci. Capsunele, afinele, zmeura, prunele si visinele sint bogate in Mg.
Leacuri pentru nevrotici
In neurastenie si depresie, medicina populara recomanda laptisor-de-matca, apilarnil si propolis care ajuta metabolismul neuronal. Petalele de trandafir ajuta in stari depresive si anxioase. Valeriana sub forma de tinctura (30 picaturi cu putina apa) sau infuzie se ia cu citeva ore inainte de culcare. Are efect sedativ profund si calmant. Kawa-kawa, planta tropicala, se gaseste sub forma de tablete. Diminueaza anxietatea si depresia. Catina, administrata in mod regulat perioade lungi, ajuta in bolile psihice, prin ridicarea nivelului de serotonina, un neurotransmitator care induce o stare de calm si curaj. Sint bune si cataplasmele de argila caldute pe ceafa, frunte, coloana vertebrala. Timp de o luna, pe nemincate, alternati apa de argila cu macerat de ou cu lamiie. Tot pentru nevroze, sint indicate: ceaiul de conuri de hamei, seminte de marar (decoct - 1 lingurita/cana), marar - partea aeriana (2 lingurite/cana - infuzie) - seara, infuzii de talpa-gistei, flori de tei, levantica, catina, paducel. E bun si decoctul de radacini de mur, de roinita, iarba-stupului sau virfuri de urzici.
Borsul revigoreaza sistemul nervos
Calmeaza si maceratul de flori de sinziene galbene (dragaica) asociate cu talpa gistei. In isterie, se ia impreuna cu sulfina. In depresie, cu seminte de angelica. Renumite pentru efectul lor benefic in nevroze sint baile cu tarite, 1,5 kg/cada. Neurastenicii trebuie sa consume multe alimente bogate in vitamine si saruri minerale necesare: A, B8 (H), B12, C, Si, Zn, Mn-Cu, Zn-Cu. Acestea se gasesc din belsug in orz, ovaz, fasole verde stropita cu otet de mere, dud, usturoi, miere. E bine sa bea cite 250-500 ml bors dintr-odata, pentru a revigora organismul, in special sistemul nervos. In cazuri de debilitate, ajuta ceaiurile de izma si hamei. Astenicilor li se recomanda ulei de salvie, cimbru, scortisoara, cuisoare, eucalipt, isop, maghiran, busuioc, marar si bai relaxante cu decoct de foi de dafin (la 1 1 apa, 2 lingurite planta), decoct cu frunze de nuc (200 g/l apa) sau un saculet de tifon cu 200-250 g menta. Tot in baie, se pot pune 5 picaturi ulei de chimen, 3 de ienupar, 8 de rozmarin, 2 lingurite sare de lamiie. Concomitent, beti incet, in timp ce va relaxati in cada, sucul de la 1/2 lamiie si nu va ginditi la nimic suparator.
Sunatoarea alunga depresia
Depresia este o boala pe care o putem alunga cu tinctura de brinca-ursului, cite o lingurita de 3-4 ori/zi, in cure de 2-3 luni. Infuzia (1 lingurita/cana) de maghiran calda este indicata mai ales pe vreme rece, cind apare si proasta dispozitie. Este euforizanta si invioreaza rapid, dar nu se fac cure. Se bea atunci cind este nevoie. Ajuta si in cazuri de insomnie busuiocul cu sunatoarea, in cantitati egale. Se iau 3-6 lingurite/zi de pulbere, cu putina apa, timp de 1 luna, pe stomacul gol. Aceleasi efecte il au si ceaiurile de talpa-gistei cu sovirf si hamei, ceaiul de sunatoare - 2-3 cani/zi, coada-soricelului cu coada-calului si urzica - 1 cana dimineata si una sear, maceratul de cicoare (1 lingurita/l apa rece timp de 12 h, apoi se incalzeste si se strecoara - 2 cani/zi. Baile de sezut cu coada-calului sint foarte indicate, la fel cele de sunatoare sau cimbru. Frectiile cu bitter suedez fac minuni. Tot pentru depresivi, sint bune cataplasmele de argila caldute alternative pe ceafa, frunte, coloana vertebrala.
Suc de morcovi contra melancoliei
Untura de peste, prin acizii grasi omega-3 pe care ii contine, atenueaza simptomele depresive. Spirulina contine aminoacidul tirozina, un neurotransmitator care imbunatateste activitatea cerebrala si inlatura depresia. Spirulina obtinuta din alge revigoreaza organismul prin aportul masiv de minerale usor asimilabile. Ginsengul, in cure de 12 zile, da un bun tonus fizic si psihic. Dupa 2-3 saptamini in care am luat laptisor-de- matca (12 mg/zi), devenim mai stabili psihic. E bun si polenul, 1-3 lingurite/zi, pe stomacul gol, timp de 2 saptamini. Ceaiul de ventrilica, o ceasca la culcare, stimuleaza memoria si combate ameteala. Melancolia nu e o stare trecatoare, ci o depresie grava. Medicina naturista recomanda decoct de cerentel si infuzie de obligeana. Se vor bea sucuri de morcov cu sfecla si spanac, castraveti, telina. Nevroza depresiva se lecuieste si cu infuzie de salvie (si bai), sunatoare. Mai e buna infuzia cu rizom de obligeana (o lingurita/200 ml apa). Se iau 4 linguri/zi. Seara, se bea ceai de ventrilica cu radacini de telina.
Astenicii sa bea ceai de urzica
Astenia, care este o stare subiectiva de oboseala mare si prelungita, nu dispare dupa repaus (spre deosebire de oboseala somatica). In acest caz, se recomanda infuzie de calomfir, coada-soricelului, talpa-gistei, vinarita, levantica, decoct cu 30 g frunze uscate de liliac/1 1 apa.
Amestecul format din 20 g rozmarin, 20 g salvie/1 1 vin rosu, 1 lingura miere se filtreaza, apoi se pastreza in sticla inchisa bine. Se ia cite un paharel de 30-50 ml/zi, dupa masa. Astenicilor le sint bune baile cu ace de pin (150 g extract de ace de brad), levantica, 100-300 g radacini de angelica fiarta (reechilibrant nervos), cimbru. Se vor bea ceaiuri de urzica, cretisoara, obligeana si sucuri de morcovi, telina, spanac, mere, patrunjel, laptuci, sfecla.
Retete naturiste pentru anxietate
Anxietatea e caraterizata de o stare de neliniste, teama si suparare. Uneori, apar palpitatii si se poate declansa si un atac de panica. Tratamentul cu vitamine si minerale naturale (polen, Ca, Mg, P, vitamina C naturale, untura de peste, microelemente), ceaiurile sau tincturile calmante pot alunga anxietatea. Se face infuzie din 1 lingura radacina de valeriana, 1 lingura frunze de roinita, 1 lingura frunze de rozmarin, 2 linguri sunatoare. Se pun 2 lingurite pline cu amestec de plante in 500 ml apa clocotita. Se lasa sa infuzeze 15 minute. Seara, se bea treptat o cana de ceai cald. Infuzia si uleiul de sunatoare prin efectul ei calmant, ajuta si in cazuri de claustrofobie. Tratamentul este indelungat, mininmum 3 luni, cite 1 cana/zi infuzie sau 1 lingurita ulei sunatoare, dupa cele 3 mese principale. Ceaiul sau tinctura de paducel sint calmante si reduc palpitatiile, ajutind in caz de atac de panica. Este utila tinctura de macese (o parte macese, 5 parti alcool de 60 grade, 8 zile. Se iau 40-50 picaturi/zi). E bine sa se faca niste cure indelungate cu catina: 1 lingurita pulbere de 4 ori/zi. Infuzia de salcie (frunze si mitisori), hamei (echilibrant, somnifer), iasomie (combate cefaleea si insomniile) alunga anxietatea. La fel si daca se ia dimineata, pe stomacul gol, si seara, un pahar cu suc de morcovi. Se poate amesteca cu suc de varza si mar.
Soia ajuta la memorie
Pierderea de memorie (amnezia) apare in traumatisme cronice, epilepsie, ateroscleroza cerebrala, dementa, isterie, stari tensionale. Se recomanda ulei de coriandru (stimulent), 3-5 picaturi de 3 ori/zi, dupa mese. E bine sa se manince morcovi, ananas (vitaminele C, Mn), usturoi, sa se bea otet de mere (1 lingurita otet/1 pahar apa) inainte de fiecare masa, doua cesti pe zi de ceai de urzici cu 2 lingurite bitter suedez. Mai sint bune ceaiurile de salvie, pelin, rozmarin, silur, usturoi, polenul, spirulina si infuzia cu rizom de obligeana (1 lingurita/200 ml de apa), cite 4 linguri/zi. Mincati multa soia, deoarece contine lecitina si ajuta la memorie, dar normalizeaza si colesterolul, prevenind arteroscleroza, infarctul sau accidentul vascular cerebral.
Bai de plante pentru boala Parkinson
Pentru cei suferinzi de boala Parkinson, se recomanda macris verde sau macrisul iepurelui (seamana cu trifoiul si creste in paduri de brad si fag). Se frectioneaza sira spinarii cu suc de macrisul-iepurelui si tinctura de coada-soricelului. Din frunze, se face suc. Din ora in ora, se iau 3-5 picaturi de extract de macris diluat in ceai de coada-soricelului. Se aplica zilnic pe ceafa comprese cu bitter suedez. Daca in afara de tremuratul membrelor apare si intepeneala, se fac bai de cimbru - 200 g planta se oparesc intr-un litru apa in clocot, apoi se adauga in apa din baie, care nu trebuie sa treca peste inima. Baia sa dureze 20 minute. Se recomanda regim cu sucuri si cruditati 6-12 luni si amestec de ceaiuri de coada-calului, coada-soricelului, cimbrisor, trifoi rosu, urzica, ciubotica-cucului, sunatoare. Se beau 3 cani pe zi. Se fac bai calde la picioare cu infuzie de cimbrisor, apoi masaj usor la miini si picioare cu alifie de galbenele.
Visc si apa sfintita in caz de epilepsie
Pentru epileptici, medicina traditionala indica ceaiuri de frasinel, sovirf, arnica, levantica, narcisa, dragaica, tintaura, radacini de bujor, suc de varza. Se amesteca ulei de masline cu ceara si fagure de albine topite. Se unge cu acest preparat o bucata de pinza si se aplica sub forma de compresa pe coloana vertebrala. Se fac bai cu decoct de fin. Sint bune curele de 6 saptamini cu macerat de visc, 2 cani/zi, dimineata si seara. La copii intre 3 si 10 ani, se reduce doza la 1/3, iar la cei de 10-14 ani se va reduce la 1/2. In popor, maceratia se face in apa sfintita. Mai e bun si maceratul de flori de sinziene galbene, pe stomacul gol. Radacina de obligeana (macerata la rece 12 h, apoi incalzita usor si bauta treptat) este anticonvulsiva. Ajuta si planta numita brinca-ursului (ginseng romanesc), dar si apilarnilul.
Leacuri pentru ticuri, sughit si bilbiiala
* Medicina populara are leacuri chiar si pentru cei ce sufera de bilbiiala. Seara, se beau 1-3 cesti de ceai de coji de mere si ceai de roinita. Se bea dimineata 1/4 1 vin sau must in care s-a fiert coada-calului. Pentru ticuri, se bea infuzie din amestec in parti egale de: sunatoare, conuri de hamei si radacina de valeriana. Se iau 3-4 linguri infuzie inaintea meselor si inainte de culcare, timp de o luna. Sughitul este un spasm al diafragmei, care poate fi trecator sau cauzat de boala: imbolnavirea esofagului, stomacului, pleurilor, peritoneului. Trece daca se inghite apa si se tine respiratia. Daca se repeta citeva zile, poate fi lipsa de potasiu. Ca leac naturist, e bun ceaiul neindulcit dintr-o lingura de seminte de marar la o cana apa, cu citeva picaturi de lamiie. Se pot mesteca seminte de marar. Se mai recomanda inghitirea unei lingurite de chimen cu apa, fara a mesteca. Sau infuzie de scortisoara pisata.
Stiati ca?
- Varza inlatura nervozitatea. - Lamiile improspateaza memoria. - Afinele activeaza irigarea cu singe a creierului. - Fructele de mare (scoici, crevete) faciliteaza atentia. - Ceapa si ghimbirul subtiaza singele. - Nucile intaresc nervii. - Menta ajuta la concentrare, uleiul de peste e indicat inaintea eforturilor intelectuale. - Ginsengul creste capacitatea de concentrare si memorare. - Ceaiul de pelin alunga durerile de cap. - Migrena trece daca spalati capul cu ceai de cimbru. - Ceaiul de anason si mararul inlatura ametelile. - Ceaiul de cretisoara e recomandat pentru paloare. - In popor, pentru a potoli o criza de nervi, se apropie miinile de mijlocul proaspat despicat al unei cepe iuti taiate in doua, se inchid ochii si se inspira puternic. Se ia o frunzulita de visc uscat si se mesteca foarte bine, iar apoi se inghite.
Natura, cel mai bun doctor
* Deconectarea in mijlocul naturii, exercitiile fizice, joggingul, sint de folos in cazul bolilor de sistem nervos. Plimbarea prin padure ajuta persoanele anxioase, nervoase, surmenate. Climatul subalpin cu efect stimulent si revigorant este indicat celor melancolice, astenice. Climatul marin nu este indicat in fazele emotionale critice deoarece are efect puternic excitant care impiedica regenerarea psihica. Baile si masajele cu ingrediente placut mirositoare (uleiuri eterice din plante sau fructe) relaxeaza si ridica moralul. Astfel, sunatoarea, hameiul, talpa-gistei si captalanul au efect calmant, busuiocul, calomfirul si kawa-kawa sint antidepresive, valeriana, sulfina si captalanul induc somnul.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)