think green

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cum se bate nevasta corect si legal?

 

Tradiţii şi obiceiuri moldoveneşti: Cum se bate nevasta, corect şi legal

 

Există un stereotip, că moldovenii şi-ar bate nevestele aiurea. (Stereotip la care contribuie şi mass-media,prin răspândirea inconştientă a ştirilor despre aşa-numita violenţă conjugală)
De fapt moldovenii îşi bat nevestele pentru că legea le permite acest lucru. Legea lor, cu denumirea oficială: "Carte romînească de învăţătură de la pravilele împărăteşti şi de la alte giudeaţe cu zisa şi cu toată cheltuiala lui Vasile voivodul şi domnul Ţării Moldovei" din anul 1646.

La glava 23, pravila lui Vasile Lupu zice negru pe alb: 

 

"Poate să îndirepteze şi să cearte bărbatul pre muiare-ş şi încă să o bată când va fi cu vină, după deală ce va fi făcut şi atunce cu măsură, să nu o prea treacă, cu blîndeaţe, iară nu cu vrăjmăşie".

 

Deci moldoveanul îşi poate bate nevasta, dar nu cu vrăjmăşie. Bine, mă veţi întreba, dar cum este bătaia cu vrăjmăşie? Tot legea ne lămureşte:

 

 "Fără de măsură şi cum nu să cade şi cu vrăjmăşie să cheamă bătaia cînd să face cu toiagul şi mai vîrtos când să va svărîma lemnul sau să facă cu acesta rane să margă sânge sau cînd o va lovi cu lemnul în obraz sau în cap".

 

Deci bătaia cu vrăjmăşie este de fapt bătaia cu toiagul, pe care nu ai voie să îl rupi pe spinarea nevestei.

De asemenea nu e voie să dai la cap şi la faţă (am discutat problema cu un moldovean contemporan, care mi-a explicat că în zona Bucovinei datul la faţă este considerat o mare prostie. Citez:

 

"este ca şi cum ţi-ai zgâria singur maşina".

 

Legiuitorul a vrut să aibă o precizie maximă şi de aceea a adăugat: 

 

"De-ş va bate neştine muiarea cu pumnul sau cu palma nu să cheamă că iaste cu vrăjmăşie asupra ei, de o are bate cît de mult şi cît de des".

 

Deci cu pumnul sau cu palma poţi să dai oricât de mult şi de des.

 

 

Eu cred că violenţa conjugală ar dispărea peste noapte în judeţul Vaslui dacă li se va comunica oficial că

legea din 1646 nu mai este valabilă.

 

Povestea cafelei cu Gheorghe Florescu

cofee, originally uploaded by AndreDea.

Cu o tichie tradiţională armenească pe cap, primită recent din Nagorno-Karabakh (de care e mândru nevoie mare!), aşezat comod, cafegiul deapănă povestea cafelei: “După părerea mea, Europa n-ar fi evoluat până la stadiul unde este acum dacă n-ar fi fost bobul de cafea. Marile revoluţii din Europa s-au făcut sub imboldul cafelei, căci, indirect, bobul de cafea a influenţat aceste mişcări de mase, pregătirile revoluţiei franceze făcându-se în cafenelele Parisului. Cafeaua socializează. Prima cafenea din lume s-a înfiinţat la Mecca, în 1517. Guvernatorul cetăţii nu prea a fost de acord cu asta, că musulmanii de acolo beau cafeaua cu sacul şI deveneau mai agitaţi. Cu credinţa că nu ofensez distinsele doamne, afirm hotărât că cea mai bună cafea o fac bărbaţii, fie că o fac pentru ei, fie că o fac pentru iubitele lor. Gingis-Han îşi prepara cafeaua singur. Napoeon avea şapte ibrice deodată puse pe jar. Balzac bea 50 de cafele pe zi, Robespierre era mare băutor de cafea, iar Jean Jaques Rousseau adulmeca în primul rând aroma cafelei de dimineaţă şI abia apoi celelalte arome ale naturii. De la noi ştiu sigur că guvernatorul Mugur Isărescu îi prepară cafeaua soţiei, iar Rebengiuc
îşi face de-o viaţă singur cafeaua de dimineaţă”.

Secretul preparării cafelei la domiciliu

Comerciant de-o viaţă, a învăţat că sunt clienţi care ar oferi de la 15 lei (150.000 lei vechi) până la 160 lei (1.600.000 lei vechi) pe 100g de cafea şI cunoscători care ar cumpăra o sticlă de Brandy Ararat Divin chiar şI la preţul de 2.400 lei (24.000.000 lei vechi), produse care de găsesc la vânzare în cafeneaua sa. De aceea lucrează pentru toate buzunarele şI pentru toate mofturile. “Preţul oglindeşte întotdeauna calitatea, sunt preţuri internaţionale. Dar vreau să spun pentru cititorii Jurnalului Naţional cum se face cea mai bună cafea, din cafeaua pe care o are omul acasă, o cafea normală la ibric.

Se ia ibricul şI se măsoară apa cu ceaşca cu care se bea cafea, cam 50 ml. Se pune la fiert. Dacă se bea cu zahăr, se pune o linguriţă rasă. Dacă se bea cu miere, se pune mierea la sfârşit, mierea nu trebuie fiartă. Când apa ajunge la o temperatură călduţă, ca de făcut pâine, atunci se pun două linguriţe de cafea (pentru fiecare ceaşcă) nici pline cu vârf nici rase, obişnuite. Se amestecă şI se lasă să fiarbă până când devine fiertura mai vârtoasă, dar să nu ajungă să dea în clocot. Se mai ia un vârf de linguriţă de cafea şI se presară ca o ploaie, cum ai pune zahăr pudră peste o gogoaşă. Acest vârf de linguriţă presărat reprezintă marele secret al unei cafele de excepţie la ibric! Se amestecă, se face un caimac deosebit care se pune, o lunguriţă-două, în ceşti. Cafeaua din ibric se lasă să fiarbă până dă în clocot şI se pune peste caimacul din ceaşcă.

Soliman Magnificul aşa făcea, învăţat de către un armean. Armenii domină lumea cafelei, sunt cei mai buni preparatori de cafea din lume”, încheie cu zâmbet larg Gheorghe Florescu. Iar noi am încălecat pe-o şa/Şi v-am spus povestea cafelei aşa.